Rezultate din textul definițiilor
HORS-CONCOURS OR-CONCUR/ s. n. inv. persoana consacrata, care evolueaza in afara concursului. (< fr. hors-concours)
SFANT2 sfinti m. 1) (la crestini) persoana care si-a consacrat viata apararii religiei si care dupa moarte este considerata facatoare de minuni. ◊ La ~ul asteapta niciodata. Parca i-a iesit un ~ din gura se spune despre cineva care a enuntat tocmai ceea ce trebuia. A sta ca un ~ a fi foarte cuminte. A se ruga la toti sfintii a) a se adresa cu rugaminti tuturor celor ce ar putea da un ajutor; b) a ruga insistent; a implora. 2) art. Fiinta suprema, care a creat lumea; Dumnezeu. ◊ Ferit-a ~ul in nici un caz. /<sl. sventu
consacrat, -A adj. 1. (Despre persoane) Considerat ca autoritate intr-un anumit domeniu, unanim recunoscut. 2. Stabilit, consfintit (prin uz sau prin traditie). [< consacra].
ICONODUL ~a (~i, ~e) m. si f. 1) Adept al cultului icoanelor. 2) fig. persoana care apara valorile normelor consacrate prin traditie. /<fr. iconodule
consacrat ~ta (~ti, ~te) 1) v. A CONSACRA. 2) (despre persoane) Care are merite deosebite intr-un anumit domeniu; recunoscut ca fiind o autoritate intr-un anumit domeniu. /v. a consacra
FORMULA, formule, s. f. 1. Enunt precis al regulii de urmat pentru efectuarea unei anumite operatii; expresie precisa, generala si invariabila a unei idei, a unei relatii, a unei legi etc. (care se poate aplica mai multor cazuri particulare). ◊ Formula de politete = forma conventionala de exprimare, consacrata prin uz, cu care te adresezi unei autoritati sau unei persoane. ♦ Fraza-tip folosita oral in anumite ocazii sau care, scrisa, cuprinde termenii expresi in care trebuie redactat un act, o sentinta etc. 2. Relatie alcatuita din litere, cifre si semne matematice, constituind o identitate in care unul dintre membri este considerat ca expresie a celuilalt sau ca regula de urmat pentru a calcula valoarea celuilalt. 3. Expresie in simboluri chimice care reprezinta compozitia calitativa si cantitativa a moleculei unei substante. 4. Parola. 5. Mijloc, solutie. – Din fr. formule, lat. formula.
