CANTALUP, cantalupi, s. m. Varietate de pepene galben, cu fructul turtit si cu coaja groasa, brazdata in felii, si cu miezul aromat. – Din fr. cantaloup.

GODINA, godine, s. f. Specie de pepene galben cu coaja lucioasa. – Et. nec.

SCORTOS, -OASA, scortosi, -oase, adj. 1. Care nu se indoaie, care ramane drept, lipsit de suplete, teapan, tare, rigid; a carui suprafata prezinta asperitati, care este aspru la pipait ca o scoarta (1). ♦ Fig. (Despre oameni si manifestarile lor). Care este lipsit de maleabilitate, care nu este conciliant; rigid, distant. 2. (Despre lemne, pamant etc.) Cu o crusta groasa si aspra, cu scoarta. ◊ Pepene scortos = pepene galben cu miezul tare. Mere scortoase = varietate de mere mari, cu coaja groasa, de culoare galbena-ruginie. ♦ (Despre piele) Ingrosat, aspru, uscat, batatorit, crapat; (despre fata, maini etc.) cu pielea ingrosata, aspra, batatorita, crapata. – Scoarta + suf. -os.

CANTALUP ~i m. Varietate de pepene galben, avand coaja groasa, brazdata in felii, si cu miezul dulce, aromat. /<fr. cantaloup

CANTALUP s.m. Varietate de pepene galben, foarte dulce si cu coaja groasa. [< fr. cantaloup, cf. it. Cantalupo – vila papala aproape de Roma].

caun, cauni, s.m. (reg.) pepene galben.

b***a (-se), s. f. – T******l. Var. bos. Megl. bos, istr. bos. Origine necunoscuta. Etimonul lat. byrsa „punga”, propus de Diez, nu este posibil. Puscariu 210 (si DAR) a incercat sa depaseasca dificultatea, presupunind o forma *byrsea, care nu este insa nici ea satisfacatoare. Ar putea fi tc. bos „gol”, cu acelasi sens ca desert, cf. fr. creux de l’estomac (din tc. provine si mr. bosa „gol”); dar vechimea cuvintului (apare la Dosoftei) si semantismul lui, identic in dialecte, se opun acestei explicatii. Der. bosar, s. m. (pepene galben); bosorog, adj. (care sufera de hernie, surpat; planta, Scleranthus annuus), care pare formatie glumeata, pe baza lui boase si olog, modificata ca in sontorog; bosorogi, vb. (a desela, a speti; a ologi); bosorogeala, s. f. (hernie; decrepitudine). Trebuie de asemenea sa presupunem ca bosorog, care circula numai in Munt. (ALR 125), a suferit probabil influenta formala a sb. bosonog „descult”.

CANTALUP s. m. pepene galben, foarte dulce si cu coaja groasa. (< fr. cantaloup)

zeama (-emi), s. f. – 1. Suc, must. – 2. SUpa, fiertura. – Var. zama. Mr. dzama. Gr. ζέμα, uneori prin intermediul unui lat. *zema (Tiktin; Graur, Rom., LVI, 109; Ivanescu, BF, VI, 102; Rohlfs, EWUG, 732; Rosetti, II, 69). – Der. zemirca, s. f. (posirca, apa chioara), var. zamirca, zamurca; zemos (var. zamos), adj. (cu zeama); zamos, s. m. (Mold., pepene galben). Din rom. provine rut. dzema, dzjama (Candrea, Elemente, 403).

CANTALUP, cantalupi, s. m. Varietate de pepene galben cu coaja groasa, dungata si cu miezul aromat. – Fr. cantaloup (< it.).

bananier, m. (fr. bananier). O planta tropicala cu foi lungi de 2-3 metri al carei fruct miroase a fragi si a pepene galben parfumat (musa paradisiaca).

ananas m. (fr. ananas, sp. anana, pg. ananaz, cuv. caraib). O planta spinoasa din America de sud si Antile, cultivata azi si aiurea in climele calde (ananas sativus). Fructu ei, de forma unui mare pepene galben, parfumat si delicios. Adj. fix. Pere ananas, pere cu gust si miros de ananas.

cantalup m. (it. cantalupa, adica „cinta lupu” de pustiu ce e locu, numele unei vile papale aproape de Roma, de unde-s originari acesti pepeni). Un fel de pepene galben (zamos) lataret ca mandarina, impartit in felii groase adincate in coaja si aromat.

ZEMOS, -OASA, zemosi, -oase, adj. (Despre fructe, plante) Care are suc mult; suculent; (despre mancaruri gatite) care are zeama multa, sos mult. ♦ (Substantivat, m.) pepene galben. – Zeama + suf. -os.

PEPENE s. (BOT.) 1. (Citrullus vulgaris) (reg.) bostan, bosar, curcubete, die, duleti (pl.), harbuz, himanic, luba, lubenita, siarchin, tragula, zamos, tigva de tina, (prin Olt.) bolbotina. (Pepene verde.) 2. (Cucumis melo) (reg.) bosar, cantalos, cantalup, caune, galboi, harbuz, himunic, ieura, p****e, vleg, zamos. (pepene galben.)

PAPAIA s.f. Fruct exotic al unei plante cu trunchi drept si inalt, cu o coroana in forma de evantai si frunze adanc palmate (C****a papaya), avand forma de para mare, de culoare galbuie, cu pulpa roz-oranj, carnoasa, suculenta, cu multe seminte de culoare neagra la miljloc (baca). Se consuma ca desert, la fel ca pepenele galben, fiind deosebit de dulce cand este coapta.

PAPAIA s. m. arbore fructifer din America tropicala, India si Africa, cu fructe comestibile asemanatoare pepenelui galben, din al carui latex se extrage papaina. ◊ fructul insusi. (< it. papaia, sp. papaya)

ZEMOS, -OASA, zemosi, -oase, adj. (Despre fructe, plante) Care are suc mult; (despre mancaruri gatite) care are zeama multa, sos mult. ♦ (Substantivat, m.) pepene galben. – Din zeama + suf. -os.

BOSAR, bosari, s. m. pepene verde cu miezul galben.

MANGO s. m. arbore din regiunile tropicale, al carui fruct, comestibil, ca un pepene, are miezul moale si galben, suculent, dulce, cu o aroma puternica; mangustan. ◊ fructul insusi. (< engl. mango)

BOSAR, bosari, s. m. pepene cu coaja verde si miezul galben. – Et. nec.

FRUCT DE CACTUS s.n. Fructul unei specii de cactus, originar din America (Opuntia ficus-indica), numit si smochina indiana (engl. Indian fig), de culoare verzuie, galbena sau rosie-oranj, acoperit de tepi (indepartate inainte de comercializare), avand miezul roscat, dulce, cu aroma de pere si pepene; inainte de consum se curata de coaja cu mare atentie pentru a evita intepaturile (pericol de infectie), iar miezul se consuma natur, in salate de fructe si sorbeturi, dar mai ales fiert in compoturi, marmelade si sosuri.

pepene ~i m. 1) (de obicei urmat de determinativul verde) Planta leguminoasa comestibila, cu tulpina taratoare, avand la coacere, fructul mare, sferic, cu coaja verde si cu miez, de obicei, rosu, suculent si dulce. 2) Fruct al acestei plante. ◊ A-si iesi din ~i a-si pierde rabdarea, infuriindu-se. A scoate din ~i pe cineva a face pe cineva sa-si piarda rabdarea infuriindu-l. 3) (de obicei urmat de determinativul galben) Planta leguminoasa comestibila, cu tulpina taratoare, avand la coacere fructul mare, sferic sau lunguiet, cu coaja galbena sau verzuie si cu miez galbui, suculent si dulce. 4) Fruct al acestei plante. 5) reg. Planta leguminoasa avand tulpina taratoare si fructe lunguiete de culoare verde, care se consuma pana la coacere; castravete. 6) Fruct al acestei plante; castravete. /<lat. pepo, pepinis