josime s.f. (reg., inv.) 1. patura de jos a poporului. 2. josnicie.

PROLETAR² ~a (~i, ~e) m. si f. 1) (in Roma antica) Reprezentant al celei mai de jos paturi a populatiei libere. 2) Persoana care face parte din proletariat. /<fr. proletaire

STRAT ~uri n. 1) Material intins aproximativ uniform pe o suprafata sau intre doua suprafete; patura. ~ de nisip. 2) geol. Depunere de roci sedimentare cu o grosime si o structura aproximativ omogena. 3) Fasie de pamant mai ridicata, pe care se seamana legume sau flori; vatra; razor. 4) fig. patura, categorie sociala. 5) Partea de jos pe care se reazema unele obiecte sau unelte. ◊ ~ al pustii partea de lemn a pustii pe care se fixeaza teava si mecanismul acesteia. /<fr. stratum, fr. strate

TOL², toluri, s. n. (Pop.) Tesatura groasa de lana, de canepa sau de bumbac, folosita la tara ca patura, ca velinta sau pentru asternut pe jos. – Din ngr. tsoli, tsuli.

prostaciune, prostaciuni, s.f. (reg.) care provine dintr-o patura sociala inferioara, de origine umila, de jos, din popor.

prostac, -a, adj., s.m. si f. (inv.) 1. (adj.; despre obiecte) de calitate inferioara, ordinar, prost. 2. (adj.; despre oameni) dintr-o patura sociala inferioara, de origine umila, de rand, de jos, din popor. 3. (s.m.) om fara multa carte, simplu, om neinstruit, nestiutor.

PLEBE s. f. 1. (in Roma antica) patura sociala lipsita de drepturi sau cu drepturi limitate. 2. (in evul mediu) patura cea mai saraca a populatiei orasenesti; (p. ext.) populatie asuprita, exploatata; poporul de jos, gloata. ◊ (peior.) categorie de oameni declasati; drojdia societatii. (< fr. plebe, lat. plebs)

SUBSOL, subsoluri, s. n. 1. Partea de pamant aflata sub suprafata solului; totalitatea formatiilor geologice mai vechi decat patura actuala de sol. 2. Totalitatea incaperilor dintr-o cladire situate, total sau partial, sub nivelul solului. 3. Loc in partea de jos a paginilor unei carti, a unui periodic, rezervat notelor explicative; p. ext. nota explicativa data in acest spatiu. ♦ Partea de jos a unei pagini de ziar, de periodic, de obicei despartita de restul paginii printr-o linie orizontala, unde se publica, adesea pe toata lungimea foii, recenzii, articole cu subiect literar, stiintific etc. – Sub¹- + sol (dupa fr. sous-sol).

STRAT, straturi, s. n. 1. Material, substanta repartizata relativ uniform pe o suprafata de alta natura (pentru a o acoperi) sau intre alte doua suprafete de alta natura (pentru a le desparti). 2. Fasie compacta dintr-o materie, aflata in interiorul unei mase de natura diferita. ♦ Depozit de roci sedimentare sau metamorfice cu o compozitie relativ omogena, care se gaseste, sub forma unei panze, intre alte depozite. 3. Influenta externa exercitata asupra unei limbi date. 4. Fig. Parte dintr-o clasa sociala; categorie, patura sociala. 5. Fasie de pamant, cu carari pe margini, pe care se seamana legume sau flori; fasie de pamant impreuna cu vegetatia respectiva. 6. (Pop.) Culcus, asternut pentru animale. 7. (Pop.) Pat, asternut pentru oameni. 8. Nume dat partii de jos pe care se reazema unele obiecte sau unelte; postament. 9. Patul pustii. [Pl. si: strate] – Lat. stratum.