CLASIC, -A, clasici, -ce, adj. 1. (Despre opere literare, stiintifice, artistice) Care serveste ca model de perfectiune, care poate fi luat drept model; p. ext. care este scris dupa canoanele obisnuite, traditionale. ♦ (Despre scriitori, artisti, oameni de stiinta etc.; adesea substantivat) De mare valoare, a carui opera isi pastreaza importanta de-a lungul veacurilor, ramane in patrimoniul cultural-stiintific al unui popor sau al lumii. 2. Care concentreaza caracteristicile (bune sau rele ale) unui lucru, ale unei actiuni, ale unei situatii etc.; tipic, caracteristic; care este folosit in mod curent. Procedeu tehnic clasic 3. Care apartine clasicismului, privitor la clasicism. – Din fr. classique, lat. classicus.

CLASIC, -A adj. 1. referitor la lumea antica greco-latina; caracteristic acesteia. ◊ conform normelor artei antice greco-latine. 2. referitor la clasicism (1). 3. (despre opere literare, artistice etc.) care poate servi ca model de perfectiune. ◊ (despre scriitori, artisti etc.; si s. m.) care apartine clasicismului, de mare valoare, a carui opera ramane in patrimoniul cultural-stiintific al unui popor sau al lumii; model. 4. care are loc in mod obisnuit in anumite circumstante; obisnuit; tipic, caracteristic. (< fr. classique, lat. classicus)

OAXACA [auhaka] 1. Stat in partea de S a Mexicului, cu iesire la Oc. Pacific; 95 mii km²; 3,4 mil. loc. (2000). Centrul ad-tiv: Oaxaca. Expl. de antimoniu, aur, argint, sare si forestiere. Culturi de cereale, bumbac, tutun, orez, trestie de zahar s.a. Plantatii de arbori de cafea si cacao. Cresterea animalelor. 2. (Numele complet: O. de Juarez [huares]), oras in S Mexicului, situat la poalele lantului muntos Sierra Madre del Sur, la 1.550-1.650 m alt., pe cursul superior al lui Rio Atoyac; 472,6 mii loc. (2000). Centrul ad-tiv al statului omonim. Nod rutier. Ind. textila, a pielariei, de prelucr. a lemnului si alim. Centru artizanal (olarit, produse din piele, lana si bumbac) si turism. Piata agricola. Universitate (1827). Muzeu de arheologie. Monumente: catedrala (1535-1553, restaurata in 1730), bisericile Santo Domingo (1575), in stil baroc, renovata in sec. 17, San Felipe (sec. 17), San Juan de Dios (sec. 17), a Iezuitilor (sec. 17), palatul Guvernului (sec. 19), in stil neoclasic. Centrul istoric al orasului impreuna cu situl arheologic Monte Alban au fost declarate (1987) in patrimoniul cultural mondial. In apropiere se afla ruinele orasului precolumbian Monte Alban. Fundat de azteci in 1486 cu numele Huaxayacac si cucerit de spanioli in 1521, care i-au atribuit denumirea de Segura de la Frontera; si-a dobandit independenta in 1812, iar din 1872 poarta numele actual (in cinstea presedintelui Benito Juarez Garcia).

SÃO LUIS [sãu luis], oras in NE Braziliei, situat pe tarmul de V al ins. São Luis (45 km lungime), aflata intre G. São Marcos (la V) si G. São Jose (la E), la gura de varsare a fl. Grajau in G. São Marcos al Oc. Atlantic; 889,1 mii loc. (2003). Port comercial pentru exportul de bumbac, trestie de zahar, lemn, fructe s.a. Ind. metalurgica, chimica, de prelucr. a lemnului si a bumbacului si alim. (zahar, ciocolata, rom, conserve de fructe). Productie de hamace. Universitate (1966). Muzeu. Catedrala in stil colonial (sec. 17). Centrul istoric al orasului a fost inclus (in 1997) in patrimoniul cultural universal. Fundat in 1612 de ofiterul naval francez Daniel de la Touche de la Ravardiere, ocupat de portughezi in 1615 si stapanit de olandezi in anii 1641-1644. Episcopie din 1677. S-a mai numit São Luiz do Maranhāo.

PORTO [portu] (OPORTO), oras in NV Portugaliei pe fl. Douro, la 3,2 km de varsarea sa in Oc. Atlantic si 274 km NE de Lisabona; al doilea oras al tarii ca marime; 263,1 mii loc. (2001). Prin portul Leixoes esporta vinuri, pluta si masline. Aeroport. Constr. de automobile. Ind. cauciucului (anvelope), chimica, electrotehnica, textila, alim. (vinuri renumite, conserve, morarit), a pielariei si incaltamintei, de prelucr. a petrolului si a lemnului. Universitate (1911). Cwentru turistic. Monumente: catedrala (sec. 12-13), palatul episcopal (baroc), palatul Bursei (1842), podurile (din otel) pestev fl. Douro; „Dom Luis” (180 m), construit in 1881-1885 de Alexandre-Gustave Eiffel, „Maria Pia” (1876-1877), „Arrabida” (270 m), Turnul Clerigos (1735-1748) de 75 m inaltime, basilica São Francisco (1410), in stil gotic. Intregul centru istoric la orasului face parte (din 1996) din patrimoniul cultural universal. Muzee de sculptura si etnografic. Stapanit succesiv de romani (sub numele de Portus Cale), suevi (sec. 5), vizigoti (540-716) si arabi (716-997), a fost eliberat in timpul Reconquistei. Din 1095 centrul comitatului Portugalia. Unul dintre cele mai importante porturi ale tarii (din sec. 12). La P., in 1809, trupele britanice au repurtat o victorie asupra celei franceze in timpul Razboiului Peninsular.

POPOCATEPETL (in azteca: „muntele care fumega”), vulcan activ in Mexic (statul Puebla), in S Pod. Mexican, sa 65 km SE de Ciudad de Mexico. Alt.: 5.452 m. Craterul are o circumferinta de 820 m si o adancime de 76 m. Intre 3.800 si 4.560 m, versantii sunt acoperiti cu strjari si pini, iar mai sus sunt zapezi persistente si ghetari. Eruptii cunoscute din sec. 16, apoi in anii 1802, 1947, 1994, 1996. Emite permanent fum si vapori de sulf, de unde i se trage si numele. Pe versantii vulcanului se afla 14 manastiri ridicate la inceputul perioadei coloniale spaniole, cu rol major in convertirea la crestinism a populatiilor indigene. Fac parte (din 1994) din patrimoniul cultural universal.

PERSEPOLIS, oras in Persia antica, capitala statului persan (581-330 i. Hr.) construita din initiativa regilor Darius I, Xerxes I si Antaxerxes I. Jefuit si distrus de Alexandru Macedon. Monumente: ruinele palatului lui Darius si ale palatului lui Xerxes I. Basoreliefurile palatelor raman o capodopera a artei ahemenide. Azi Takht-i-Dshemshid, la NE de Shῑrāz, Iran. Ruinele antice fac parte (din 1979) din patrimoniul cultural universal.

MOSTENIRE, mosteniri, s. f. Faptul de a mosteni. 1. Drept de succesiune; (concr.) totalitatea bunurilor ramase de la o persoana decedata si intrate in posesiunea altcuiva; p. restr. bun obtinut prin drept succesoral. 2. Fig. patrimoniu cultural, bunuri morale, intelectuale, artistice care se transmit de la o generatie la alta. ♦ P. ext. Caracter fizic, insusiri care se transmit ereditar. – V. mosteni.

STATUIA LIBERTATII, monument situat la intrarea in G. New York, pe ins. Liberty (Bedloe), reprezentand o femeie care tine in mana o torta, simbol al S.U.A. si orasului New York, realizata in 1886 de sculptorul francez Frederic-Auguste Bartholdi (1834-1904) si daruita de Franta guvernului american. Inaltime 40 m. Declarata monument national (23,5 ha) si inclusa (in 1984) in patrimoniul cultural universal.

SERGHIEV POSAD, oras in V Federatiei Ruse, la 72 km NE de Moscova; 113,6 mii loc. (2002). Ind. usoara. Orasul s-a dezvoltat in jurul manastirii Sf. Treimi-Serghei, intemeiata si construita in anii 1337-1340 de catre Serghei din Radonej (ulterior sanctificat). Seminar teologic (1742). Catedrala Sf. Treime (1422-1423), cu mormantul sf. Sf. Serghei si icoane pictate de artistii scolii lui Andrei Rubliov; biserica Sf. Duh (1476-1477), cu turn; catedrala Adormirii Maicii Domnului (1559-1585) cu fresce din 1684. Muzeul jucariilor. Inainte de 1918 s-a numit Serghievski Posad; intre 1918 si 1930 a purtat numele Serghiev, iar intre 1930 si 1991, Zagorsk. Inclus (din 1993) in patrimoniul cultural universal.

SANTIAGO DE CUBA, oras in extrenitatea SE a Cubei, situat pe tarmul golfului omonim al M. Caraibilor, la poalele Sierrei Maestra, la 80 km v de Guantanamo si 765 km SE de Havana; centrul ad-tiv al provinciei omonime; 441,5 mii loc. (2002), al doilea oras ca marime al tarii. Port comercial prin care se exporta min. de cupru, de fier si de mangan, zahar, rom, tutun, fructe s.a. Centru minier (cupru, fier, mangan) si agricol. Rafinarie de petrol. Santier naval. Ind. metalurgica, chimica, textila, a mat. de constr. (ciment), de prelucr. a tutunului si alim. (zahar, rom). Statiune balneara. Universitatea Oriente (1947). Catedrala in stil colonial (1522). Biserica San Francisco (sec. 16) si fortareata Castillo del Morro, declarata (in 1997) in patrimoniul cultural universal. Fundat in 1514 de Diego Velasquez de Cuellar (primul guvernator al Cubei) pe un alt loc, situat la cativa km de vatra actuala, care dateaza din 1522. Capitala Cubei pana in 1589.

PAESTUM, oras antic din S Italiei (Campania), la S de Napoli, colonie greaca fondata (650 i. Hr.) de colonisti proveniti din Sibaris sub numele de Poseidonia. Cucerit de lucani (400 i. Hr.), P. a primit numele de Paiston si a intrat in stapanirea Romei (273 i. Hr.) cu numele de P. Decade la inceputul Imperiului. Ruinele zidurilor si ale portilor orasului, temple (bazilica, templul Herei; asa-numitul templu al lui Poseidon, in stil doric, sec. 6-5 i. Hr.), amfiteatru. In afara orasului, la N si la S – necropole si morminte risipite („Mormantul scufundatorului” cu fresce din sec. 4). Intregul complex arheologic apartine din 1998 patrimoniului cultural universal.

SECULARIZA vb. tr. 1. a scoate din proprietatea sau competenta bisericii bunuri, domenii de activitate sau valori culturale, trecandu-le in patrimoniul statului. 2. a reda vietii laice persoane care au apartinut vietii ecleziastice. (< fr. seculariser)

TEZAUR s.n. 1. Cantitate mare de aurarie, de bani, de bijuterii etc.; (p. ext.) avere, bogatie. ♦ Locul unde se gaseste depozitata aceasta bogatie. 2. Totalitatea aurului, a metalelor pretioase, a efectelor etc. aflate in depozitul unei banci de emisie. 3. (Fig.) Ceea ce este foarte pretios, bun, folositor; comoara. ♦ patrimoniu spiritual rezultat din munca culturala desfasurata de-a lungul veacurilor. [Pron. -za-ur. / < lat. thesaurus, cf. gr. thesauros].

TEZAUR ~e n. 1) Cantitate mare de monede, pietre scumpe, metale pretioase sau de obiecte de pret adunate impreuna. 2) Totalitate de bani sau de obiecte pretioase ascunse de mult timp (in pamant) si descoperite intamplator; comoara. 3) Ansamblu de mijloace financiare efective care se afla in depozitul unei banci de emisie. 4) Loc unde se pastreaza finantele statului sau ale unei banci; vistierie. 5) fig. Lucru sau fiinta pretioasa si draga; comoara. 6) patrimoniu spiritual al unei societati sau al unei epoci acumulat pe parcursul istoriei de o anumita comunitate de oameni. 7) Opera culturala de mare valoare si de proportii deosebite (enciclopedie sau dictionar). [Sil. -za-ur] /<lat. thesaurus

patrimoniu, patrimonii, s. n. 1. (Jur.) Totalitatea drepturilor si a obligatiilor cu valoare economica, precum si a bunurilor materiale la care se refera aceste drepturi, care apartin unei persoane (fizice sau juridice); (sens curent) bun mostenit prin lege de la parinti (sau de la rude); avere parinteasca. ◊ Separatie de patrimoniu = separare legala a bunurilor personale ale cuiva de bunurile mostenite sau a averii sotului de zestrea sotiei. 2. Totalitatea bunurilor care apartin colectivitatii si sunt administrate de catre organele statului; bun public. ♦ Bunuri spirituale care apartin intregului popor (fiind transmise de la stramosi); mostenire culturala; p. ext. bunuri spirituale, culturale etc. care apartin omenirii intregi. – Din lat. patrimonium, fr. patrimoine.