CALIFAR, califari, s. m. 1. Numele a doua specii de pasari migratoare acvatice, asemanatoare cu ratele si cu gastele: una cu pene albe, negre sau ruginii (Tadorna tadorna), cealalta cu pene rosii-ruginii (Tadorna ferruginea). 2. Specie de porumbel domestic. – Din bg. kalefar.

EGRETA, egrete, s. f. 1. Gen de pasari migratoare de balta, de culoare alba, cu spatele impodobit cu un manunchi de pene ornamentale lungi; erodiu, starc alb (Egretta); pasare care face parte din acest gen. 2. Manunchi de pene de egreta (1) sau de fire albe, folosit ca podoaba la palarii, la chipie militare, la turbane etc. 3. Aglomeratie de perisori la extremitatea superioara a fructelor. 4. (Fiz.; in sintagma) Descarcare in egreta = descarcare electrica produsa sub forma unei succesiuni rapide de scantei luminoase intre electrozi aflati la o tensiune inalta. – Din fr. aigrette.

PIETROSEL, pietrosei, s.m. 1. (Iht.) Porcusor. 2. Nume dat mai multor specii de pasari migratoare, care traiesc printre stanci si prin locuri pietroase.

FUGACI, -CE, fugaci, -ce, adj., s. m. 1. Adj. (Despre cai) Bun alergator, iute la fuga; fugar. ♦ (Substantivat, m.) Cal. 2. Adj. Fig. (Livr.) Trecator, fugitiv. 3. S. m. Nume dat mai multor specii de pasari migratoare de marimea unui porumbel, cu picioarele lungi si foarte iuti, bune alergatoare. – Lat. fugax, -acis. Cf. fr. fugace.

PIETROSEL, pietrosei, s. m. 1. Nume dat mai multor pesti: a) peste mic de culoare cafeniu-inchis pe spate si galbena pe burta (Umbra krameri); b) porcusor. 2. Nume dat mai multor pasari migratoare care traiesc intre stanci si prin locuri pietroase. ◊ Pietrosel sur = pasare mica, cenusie pe spate si galbena-ruginie pe piept; pietrar (Oenanthe oenanthe). Pietrosel canepiu = canepar. – Pietros + suf. -el.

FASA, fase, s. f. Nume dat mai multor specii de pasari migratoare mici (asemanatoare cu ciocarlia), de culoare cafenie-cenusie, cu pantecele albicios, care alearga miscandu-si in permanenta coada (Anthus). – Et. nec.

MUSCAR, muscari, s. m. 1. Pescar care prinde pestele cu undita, intrebuintand ca nada muste. 2. Numele mai multor pasari migratoare insectivore (Muscicapa). 3. Gandacel insectivor de forma lunguiata, cu gatul de culoare rosie, cu o pata neagra pe partea ventrala si cu aripile negre (Catharis fusca). – Musca + suf. -ar.

CODROS, codrosi, s. m. Gen de pasari migratoare mici, cantatoare, cu penajul cenusiu rosiatic si cu coada lunga, rosie (Phoenicurus); pasare de acest gen. – Coada + rosu.

EGRETA ~e f. 1) la pl. Gen de pasari migratoare de balta, de culoare alba, care au pe spate un manunchi de pene lungi. 2) pasare din acest gen. 3) Manunchi de pene sau de fire albe purtat in trecut, ca ornament, la palariile si coafurile femeiesti. /<fr. aigrette

HIRUNDINIDE s. f. pl. familie de pasari migratoare: randunica. (< fr. hirondinides)

MEROPIDE s. f. pl. familie de pasari migratoare, viu colorate, cu cioc lung si curbat si cu coada lunga si ascutita: prigoriile. (< fr. meropides)

BARZA (cuv. autohton) s. f. Gen de pasari migratoare din ordinul ciconiformelor, foarte mari, avind 17 specii raspindite in reg. calde si temperate. Ciocul, gitul si picioarele lungi, sint tinute in linie perfect orizontala in zborul planat; nu au glas, clampanesc prin deschiderea si inchiderea ritmica a ciocului; cuibaresc in arbori sau pe stincarii si se hranesc cu artropode si vertebrate mici. In Romania exista doua specii: b. alba (Ciconia ciconia) si b. neagra (C. nigra); cocostirc.

ALBINAREL, albinarei, s. m. pasare migratoare cu pene viu si pestrit colorate, care se hraneste cu insecte, in special cu albine si viespi; prigoare, furnicar, albinar (Merops apiaster). – Albinar + suf. -el.

FLAMINGO, flamingi, s. m. pasare migratoare de apa, de marimea unei berze, cu gatul si cu picioarele foarte lungi si cu pene de culoare alba cu nuante roz. (Phoenicopterus ruber). – Din germ. Flamingo.

GAINUSA, gainuse (gainusi), s. f. 1. Diminutiv al lui gaina. 2. Numele mai multor pasari salbatice de munte sau de balta. ◊ Gainusa de balta = pasare migratoare acvatica, cu penaj negru, cu o pata rosie de piele golasa in frunte si cu picioarele verzui (Gallinula chloropus). 3. (Astron.; art.) Closca-cu-Pui. 4. Carabus, corla. 5. (La pl.) Planta veninoasa cu tulpina lunga si subtire, cu flori mici albe, situate in varful tulpinii (Isopyrum thalictroides). 6. Planta din familia rozaceelor cu tulpina scurta si cu flori albe (Potentilla micrantha). [Pr.: ga-i-] – Gaina + suf. -usa.

GRAUR, grauri, s. m. pasare migratoare cu ciocul ascutit de culoare galbuie si cu pene negre-verzui cu pete albe (Sturnus vulgaris). ♦ (Adjectival m.; despre cai) Care are culoarea cenusie (impestritata cu pete albe). [Var.: (pop.) graure s. m.] – Lat. graulus.

LOPATAR, lopatari, s. m. I. 1. Vaslas, barcagiu. 2. Lucrator cu lopata. II. pasare migratoare din grupul picioroangelor (3), de culoare alba, cu ciocul lung si lat ca o lopata si cu un mot de pene pe cap; cosar (Platalea leucorodia). – Lopata + suf. -ar.

PITULICE, pitulici, s. f. Numele mai multor pasari cantatoare divers colorate: a) pasare mica, cu ciocul ascutit, cu penele brune-ruginii pe spate si cenusii-albicioase pe pantece; ochiul-boului (Troglodytes troglodytes); b) mica pasare migratoare insectivora, cu pene brune-verzui pe spate si cenusii pe pantece (Phylloscopus collybita). – Pitula + suf. -ice.

PREPELITA, prepelite, s. f. pasare migratoare din ordinul galinaceelor, de culoare bruna, cu dungi pe spate, care se vaneaza pentru carnea ei gustoasa; pitpalac (Coturnix coturnix). [Acc. si: prepelita] – Din bg., scr. prepelica.

PRIGOARE, prigori, s. f. pasare migratoare zvelta, de marimea unei turturele, viu colorata (cu rosu, galben, negru, albastru-verzui), cu ciocul lung si subtire, care traieste pe malurile lutoase ale apelor si se hraneste mai ales cu albine si viespi; albinarel (Merops apiaster). [Var.: prigorie s. f.] – Din prigori (derivat regresiv).

ORTOLAN, ortolani, s. m. pasare migratoare cu penele de culoare bruna-roscata, cu capul cenusiu-verzui si cu gusa galbena (Emberiza hortulana). – Din fr. ortolan.

LASTUN, lastuni, s. m. pasare migratoare mica, asemanatoare cu randunica (Delichon urbica). ♦ Lastun de apa (sau de mal) = pasare migratoare cu penajul cenusiu-cafeniu pe spate si alb pe abdomen, care traieste pe langa ape (Riparia riparia). ♦ Expr. (Adverbial) A sta lastun pe capul cuiva = a plictisi pe cineva, a se tine scai de cineva. [Var.: (pop.) lostun s. m.] – Din sl. lastunu.

LACUSTAR, lacustari, s. m. pasare migratoare cu pene trandafirii pe corp si negre-violete pe cap, pe picioare si la coada, care traieste prin gaurile stancilor si se hraneste mai ales cu lacuste (Sturnus roseus). – Lacusta + suf. -ar.

NAGAT, nagati, s. m. pasare migratoare de balta de marimea unui porumbel, cu penele negre-verzui pe spate si pe piept, albe pe pantece si cu un mot negru in crestet; bibic² (Vanellus vanellus). ♦ Epitet glumet dat in special copiilor. – Probabil formatie onomatopeica.

MIERLA, mierle, s. f. pasare cantatoare de padure, cu cioc galben si cu pene negre (Turdus merula). ◊ Mierla sura (sau gulerata) = pasare migratoare cu pene de culoare bruna, cu un guler de pene albe in jurul gatului (Turdus torquatus). Mierla de parau = pescarel. – Lat. mer(u)la.

COCOR, cocori, s. m. pasare migratoare cu ciocul ascutit, cu gatul si picioarele lungi, cu penele cenusii, cu o pata rosie pe cap (Grus grus). [Var.: cucor s. m., cocoara, cucoara s. f.] – Et. nec.

DUMBRAVEANCA, dumbravence, s. f. pasare migratoare cu pene albastre-verzui (Coracias garrulus). [Pl. si: dumbravenci] – Cf. dumbrava, dumbravean.

CODOBATURA, codobaturi, s. f. pasare migratoare mica, cenusie, cu coada lunga, in vesnica miscare, care traieste pe langa ape; prundar, prundas (Motacilla alba). – Lat. *codabattula.

SCORTAR, (1, 2) scortari, s. m., (3) scortare, s. n. 1. S. m. pasare migratoare insectivora mica cu gatul alb, cu spinarea cenusie, cu pantecele galben, cu ciocul drept, tare si ascutit si cu coada scurta si retezata (Sitta europaea). 2. S. m. Scortarel. 3. S. n. (Reg.) Covor (taranesc); scoarta. – Scoarta + suf. -ar.

SPURCACI, spurcaci, s. m. pasare migratoare, inrudita cu dropia, de marimea unei gaini, bruna pe spate si albicioasa pe pantece (Otis tetrax). [Var.: sparcaci s. m.] – Spurc (reg. „excremente” < lat.) + suf. -aci.

gainusa-de-balta (pasare migratoare) s. f., pl. gainuse-de-balta

ALBINAREL ~i m. pasare migratoare de talie medie, cu pene pestrite, cu cioc subtire si alungit, care se hraneste cu insecte, mai ales cu albine si viespi; prigorie. /albinar + suf. ~el

AUSEL ~i m. pasare migratoare, de talie mica, cu pene maslinii pe spate si cenusii pe burta, asemanatoare prin colorit cu sticletii.

BABITA ~e f. pop. 1) pasare migratoare acvatica, de talie mare, cu cioc lung si gros, cu o punga sub maxilarul inferior, in care isi depoziteaza hrana; pelican. 2) (nume generic) Ciuperca care creste pe copaci si din care se prepara iasca. /<bulg., sb. babica

BARZA berze f. pasare migratoare, de talie mare, cu cioc rosu, cu gat si picioare lungi, cu penaj alb, avand doar varfurile aripilor negre; cocostarc. [G.-D. berzei] /Cuv. autoht.

BECATA ~e f. pasare migratoare, de talie mica, cu cioc lung si cu penaj pestrit, care tra-ieste prin locuri mlastinoase si este vanata pentru carnea ei. ~ mare. [G.-D. becatei] /<ngr. becatsa, fr. becasse

BIBIC ~ci m. pasare migratoare de balta, de talie mica, cu mot si cu penaj colorat; nagat. /<ung. bibic

CALIFAR ~i m. pasare migratoare acvatica asemanatoare cu rata. ~ rosu. ~ alb. /<bulg. kalefar

CIOC² ~uri n. 1) (la pasari) Formatie cornoasa care constituie o prelungire a gurii; plisc; clant. ◊ ~ul-berzei planta erbacee mirositoare, cu tulpina e****a, cu frunze digitat-lobate si cu fructul o capsula. ~-intors pasare migratoare acvatica, de talie mare, cu plisc subtire, intors in sus, cu picioare lungi si cu penaj alb-negru. 2) fig. Parte terminala alungita si ascutita a unui obiect; varf. 3) Barba mica si ascutita, lasata sa creasca numai pe varful barbiei; barbison; tacalie. Om care poarta ~. 4) Gura subtiata si alungita a unui vas. 5) depr. Gura a omului. /Cuv. autoht.

COCOR ~i m. pasare migratoare, cu gatul si picioarele lungi, de culoare cenusie, cu o pata rosie pe cap si cu penele in forma de secera la varful aripilor. /Orig. nec.

COCOSTARC ~ci m. pasare migratoare din ordinul picioroangelor, cu ciocul, gatul si picioarele lungi si cu penele albe, varfurile aripilor fiind negre; barza. /cocor + starc

CODOBATURA ~i f. pasare migratoare de talie mica, cu corpul zvelt si coada lunga, pe care o misca intruna. ~ alba. ~ galbena. [G.-D. codobaturii] /<lat. codobatulla

CODROS ~i m. pasare migratoare de talie mica, cu coada lunga de culoare rosie-aprinsa. /coada + rosu

CUC cuci m. pasare migratoare cu penele cenusii, avand coada lunga cu pete albe, care isi depune ouale in cuiburile altor pasari, cunoscuta dupa strigatul sau caracteristic. ◊ De flori de ~ in zadar; degeaba. I-a cantat ~ul din fata se spune despre cineva care prospera. Asa are sa-i cante ~ul se spune despre cineva care nu se va intoarce niciodata. /< lat. cucus

DUMBRAVEANCA ~ence f. pasare migratoare, de talie medie, cu penajul albastru-verziu, care traieste de obicei prin dumbravi. /dumbrava + suf. ~eanca

FASA ~e f. pasare migratoare, de talie mica, asemanatoare cu ciocarlia, care umbla alergand si miscandu-si necontenit coada. / Orig. nec.

FILOMELA ~e f. poet. pasare migratoare de talie mica, cu penajul brun-cafeniu, care produce sunete foarte melodioase; privighetoare. /<fr. philomele

GAIE gai f. pasare migratoare rapitoare, de talie medie, cu cioc puternic, incovoiat, avand coada lunga, bifurcata, si penaj brun-inchis; sorlita. ◊ A-l lua (pe cineva) gaia a nimeri intr-o situatie neplacuta; a o pati. De-a puia-gaia (sau de-a baba-gaia) v. BABA. A se tine ~ dupa cineva a deranja in permanenta pe cineva. [Sil. ga-ie] /Orig. nec.

GRANGUR ~i m. 1) pasare migratoare, cantatoare, cu penaj galben si negru la mascul si verde impestritat cu alb la femela (care traieste in paduri si livezi). 2) fig. peior. Persoana care ocupa o pozitie sociala sau politica inalta. /<lat. galgulus

GRAUR ~i m. pasare migratoare, mai mare decat vrabia, cu cioc ascutit si cu penaj negru-verzui, impestritat cu alb. /<lat. graulus

INARITA ~e f. pasare migratoare, de talie mica, din familia fringilidelor, avand penajul castaniu pe spate, rosu pe frunte si roz pe piept, care se hraneste mai ales cu seminte de in. /in + suf. ~arita

LACAR ~i m. pasare migratoare, cantatoare, de talie mica, cu cioc subtire si cu penaj brun-roscat, care traieste in stufarisul din jurul lacurilor si al mlastinilor. /lac + suf. ~ar

LACUSTAR ~i m. pasare migratoare, de talie mica, cu un mot in crestet, cu penaj trandafiriu, care se adaposteste prin gaurile stancilor si se hraneste, mai ales, cu lacuste. / lacusta + suf. ~ar

LASTUN ~i m. pasare migratoare de talie mica, asemanatoare cu randunica, dar cu coada mai putin bifurcata si cu o pata alba pe ea. ◊ A sta ~ pe capul cuiva a deranja pe cineva (cu rugaminti insistente); a nu da pace cuiva. /<sl. lastunu

LOPATAR² ~i m. pasare migratoare de culoare alba, cu ciocul asemanator unei lopeti si cu un mot in varful capului. /lopata + suf. ~ar

MACALEANDRU ~endri m. pasare migratoare, cantatoare, de talie mica, cu penaj cafeniu pe spate si rosiatic pe piept, care se hraneste cu insecte. /cf. ucr. makoliandra

MARACINAR ~i m. pasare migratoare, de talie mica, insectivora, cu pene castanii-inchise si cu gatul negru, care isi face cuib prin maracinisuri. /maracine + suf. ~ar

MIERLA ~e f. pasare migratoare cantatoare, de talie mica, cu cioc galben si cu penaj negru la mascul, iar la femela cu cioc si penaj brun. /<lat. merula

MUSCAR ~i m. 1) pasare migratoare, de talie mica, insectivora, cu penele de culoare cenusie, cu ciocul si picioarele negre. 2) Insecta cu corpul lunguiet, rosiatic si cu aripile negre, care se hraneste cu musculite. 3) Pescar cu undita, care foloseste ca nada insecte. /musca + suf. ~ar

NAGAT¹ ~i m. pasare migratoare de balta, de talie mica, cu mot si cu penaj colorat; bibic. /Onomat.

ORTOLAN ~i m. pasare migratoare cu capul verde-cenusiu, cu gusa galbena si spatele brun-roscat. /<fr. ortolan

PELICAN ~i m. pasare migratoare acvatica, de talie mare, cu penaj alb, avand cioc lung si gros, sub care se afla o punga, unde isi depoziteaza hrana. /<ngr. pelekan, lat. pelicanus, fr. pelican

PITULICE ~i f. 1) pasare sedentara cantatoare, de talie mica, cu penaj alburiu pe pantece si brun-roscat pe spate. 2) pasare migratoare, cantatoare, de talie mica, cu penaj cenusiu pe pantece si brun-verziu pe spate; sfredelus. [G.-D. pitulicii] /a (se) pitula + suf. ~ice

PRESURA ~e f. pasare migratoare cantatoare, de talie mica, cu cioc scurt si gros, cu aripi bombate si cu coada lunga, bifurcata. /Orig. nec.

PRIGORIE ~i f. pasare migratoare de talie medie, cu cioc subtire si alungit, cu penaj divers si viu colorat, care isi face cuibul in maluri lutoase si se hraneste mai ales cu viespi si albine; albinarel. [G.-D. prigoriei] /v. a prigori

PRIVIGHETOARE ~ori f. pasare migratoare de talie mica, cu penaj brun-cafeniu, care canta foarte placut; filomela. /a priveghea + suf. ~toare

PUPAZA ~eze f. 1) pasare migratoare de talie mica, cu cioc lung, subtire si putin incovoiat, cu mot stufos si inalt (in evantai) pe cap si cu penaj divers colorat. 2) fig. Femeie fardata sau imbracata tipator. 3) fig. fam. Persoana guraliva. 4) reg. Colac asemanator la forma cu o pasare (sau cu un cuib de pasari). ◊ Colac peste ~ v. COLAC. [G.-D. pupezei] /cf. alb. pupeze

RANDUNICA ~ci f. 1) pasare migratoare insectivora, de talie mica, cu cioc scurt, cu aripi lungi si cu coada bifurcata, avand penajul negru-albastru pe spate si alb pe pantece. ◊ ~ de mare a) pasare din ordinul pescarusilor, care traieste pe malul marii si se hraneste cu pesti mici; b) peste marin, de talie medie, care se misca pe fundul apei cu ajutorul unor aripi pectorale. 2) Ultima (a cincea) panza din varful unui catarg. [G.-D. randunicii] / <lat. hirundinella

SCORTAR ~i m. pasare migratoare, insectivora, de talie mica, cu ciocul in forma de sabie, cu gatul alb si cu pantecele galben; ticlete. /scoarta + suf. ~ar

SCORTAREL ~i m. (diminutiv de la scortar) pasare migratoare, de talie mica, de culoare cenusie, cu pete albe, cu cioc lung, ascutit si incovoiat, care isi face cuibul in scorburi si se hraneste cu insecte si larve de sub scoarta copacilor. /scortar + suf. ~el

SFRANCIOC ~ci m. pasare migratoare de prada, de talie medie, cu cioc scurt si incovoiat la varf, cu gheare ascutite, puternice, si cu coada lunga; lupul-vrabiilor. /<sb. svratak

SITAR¹ ~i m. pasare migratoare, de talie mica, cu cioc lung si subtire si cu penaj cafeniu, vanata pentru carnea ei gustoasa. /Orig. nec.

SPURCACI ~ m. pasare migratoare, inrudita cu dropia, dar mai mica, cu penaj brun-albui. /spurc + suf. ~aci

STURZ ~i m. pasare migratoare de talie mica, cu cioc conic, puternic, cu penaj brun, raspandita prin locuri paduroase. /<lat. turdus

SOFRAC ~ci m. pasare migratoare, de talie mica, cu cioc subtire si ascutit, cu penaj rosiatic pe spate si albicios pe abdomen. /cf. sb. tvorak

TACAITOARE ~ori f. pasare migratoare insectivora cu penaj cenusiu (pe spate), albicios (pe abdomen) si negru (pe aripi, pe coada si pe partile laterale ale capului), cu ciocul scurt, incovoiat, si cu gheare puternice; berbecel; sfrancioc; lupul-vrabiilor. /a tacai + suf. ~toare

TURTUREA ~ele f. pasare migratoare cu penaj cenusiu, asemanatoare cu porumbelul, dar mai mica, cu gatul scurt, cu coada lunga si cu pete negre in jurul gatului. [Art. turtureaua; G.-D. turturelei; Var. turturica] /<lat. turturella

TICLETE ~ti m. pasare migratoare insectivora, de talie mica, cu cioc conic si cu penaj divers colorat; scortar. /Orig. nec.

TINTAR² ~i m. pasare migratoare, de talie mica, cu penaj castaniu pe spate, rosu in frunte si roz pe piept. /tinta + suf. ~ar

TOI¹ ~ m. reg. pasare migratoare insectivora, de talie mica, cu cioc conic si cu penaj divers colorat; ticlete; scortar. /Onomat.

VARTECAP ~i m. pasare migratoare de talie mica, cu cioc conic, ascutit, cu penaj brun-cenusiu, dungat, care isi rasuceste des capul; capantortura. /a [in]varti + cap

BECATINA s.f. pasare migratoare inrudita cu becata, dar mult mai mica. [< fr. becassine].

FLAMINGO s.m. pasare migratoare de apa, cu gatul si picioarele lungi si cu pene rosii pe aripi si pe spate. [Var. flaming s.m. / < germ. Flamingo].

BECATA s.f. pasare migratoare de balta, cu ciocul si picioarele lungi, a carei carne este foarte gustoasa. [Cf. fr. becasse, it. beccaccia].

EGRETA s.f. 1. pasare migratoare care are pe spate un smoc de pene albe, subtiri. 2. Manunchi de pene sau de fire albe, purtat odinioara, mai ales de femei la palarii si de militari la chipiuri. 3. Aglomeratie de perisori la extremitatea superioara a fructelor. [< fr. aigrette].

pacau, pacai, s.m. (reg.) pasare migratoare cu pene albastre-verzui; dumbraveanca.

piepturas, piepturasi, s.m. (reg.) 1. pasare migratoare, mica si cantatoare, cu coada lunga, rosie; codros. 2. pasare denumita si caldaras (cu aripi negre lucitoare).

pietrarita, pietrarite, s.f. (reg.) pasare migratoare mica, cenusie, cu coada lunga si in vesnica miscare, care traieste pe langa ape; codobatura.

piscarus, piscarusi, s.m. (reg.) pasare migratoare, cu coada lunga, pe care o misca mereu; codobatura.

pitilinga, pitilingi, s.f. (reg.) codobatura (pasare migratoare de pe marginea baltilor, care se misca mereu din coada).

plescavita, plescavite, s.f. 1. (pop.) nume dat mai multor boli de piele caracterizate prin eruptii, eczeme, bube, puroi, rani; spuzeala. 2. (reg.; cu sens colectiv, in forma „plercanita”) particele lemnoase ramase in fuiorul de canepa. 3. (reg.) planta erbacee cu frunze ovale, cu tulpina intinsa pe pamant si cu flori albe. 4. (reg.; in forma „plescaita”) mica planta cu flori mari albe si cu fructul o capsula; soparlita alba. 5. (reg.) planta erbacee cu frunze opuse si ascutite, cu flori albe-verzui si cu fructe ca niste bobite negre; gusa-porumbelului. 6. (reg.; in forma „plescaita”) codobatura (mica pasare migratoare, care traieste pe marginea apelor, cu coada lunga, mereu miscatoare).

plugarita, plugarite, s.f. (reg.) 1. taranca. 2. codobatura (pasare migratoare mica, cu coada lunga, tremuratoare, care traieste pe langa ape).

ORTOLAN s.m. pasare migratoare cu penele de culoare galbena-roscata, cu capul cenusiu-verzui si cu gusa galbena. [< fr. ortolan, cf. lat. hortulanus].

BECATA s. f. pasare migratoare de balta, cu ciocul si picioarele lungi, gustoasa; becatina. (dupa fr. becasse)

EGRETA s. f. 1. pasare migratoare de balta, alba, care are pe spate un manunchi de pene ornamentale lungi. 2. manunchi de pene sau de fire albe purtat in trecut de femei la palarii si de militari la chipiuri. 3. aglomeratie de perisori la extremitatea superioara a fructelor. (< fr. aigrette)

FLAMINGO s. m. pasare migratoare de apa, de marimea unei berze, cu gatul si picioarele lungi si cu pene rosii pe aripi si pe spate. (< germ. Flamingo)

ORTOLAN s. m. pasare migratoare cu penele galbene-roscate, cu capul cenusiu-verzui si cu gusa galbena. (< fr. ortolan)

graur (grauri), s. m. – 1. pasare migratoare cu pene negre-verzui, Sturnus vulgaris. – 2. Gri, cenusiu. – 3. Tigan. Lat. graulus, forma vulg. de la graculus (Meyer-Lubke, ZRPh., X, 172; Puscariu 731; Candrea-Dens., 754; REW 3850; DAR; cf. si Candrea, Elements, 19, care pleaca de la *gravulus), cf. romagn. gravolo, calabr. gravulu, lec. raulu, fr. grolle.

BECATINA (dupa fr. becassine) s. f. pasare migratoare din ordinul caradriiformelor, de pasaj in Romania, cu ciocul lung, drept, subtire si flexibil, cu penaj maroniu dungat cu galben si negru, cu carnea gustoasa, care traieste in regiunile mlastinoase (Gallinago); becata.

ALBINAREL, albinarei, s. m. pasare migratoare cu pene viu si pestrit colorate, care se hraneste cu insecte, in special cu albine si viespi (Merops apiaster). – Din albinar + suf. -el.

CINTEZA (‹ cintez) s. f. pasare cintatoare, sedentara, din familia fringilidelor, raspindita din padurile de salcii ale Deltei Dunarii pina in zona jneapanului, cu penajul caramiziu-roscat si cenusiu-albastriu (Fringilla coelebs). ♦ C. de iarna = pasare migratoare, cintatoare, de 16 cm, din familia fringilidelor, oaspete de iarna in Carpati, cu penajul negru si caramiziu-roscat.

CIOCIRLIE (‹ cioc) s. f. Nume dat la mai multe specii de pasari mici, zburatoare si cintatoare foarte bune, din ordinul paseriforme, cu penaj pestrit si care zboara, aproape vertical, pina la inaltimi foarte mari. In Romania se cunosc 8 specii, mai reprezentative fiind: c. cu degete scurte (Calandrella cinerea), pasare migratoare, cu penaj cafeniu-roscat-striat; c. de Baragan (Melanocorypha calandra), cea mai mare specie de c. din Romania, buna imitatoare a glasului altor specii; c. de cimp (Alauda arvensis), la care masculul cinta in zbor, la mare inaltime, deasupra cuibului.

CUC (lat. cuccus) s. m. 1. pasare migratoare de 32-37 cm, cu coada lunga si penaj cenusiu, cu pieptul albicios, striat transversal la mascul si ruginiu cu striuri intunecate la femela; isi depune ouale in cuiburi straine unde sint clocite de alte pasari; are un cintec caracteristic (Cucculus canorus). ◊ Cuc alergator = pasare din S.U.A. (California, Texas) si Mexic, de c. 60 cm, cu penaj cafeniu patat cu nuante mai inchise si deschise, picioare lungi, slab-zburatoare, tinuta in stare semidomesticita, pentru vinarea serpilor cu clopotei (Geoccoccyx californianus). Expl. Singur cuc = foarte singur. ♦ (Adverbial) Izolat, singur, strain. 2. Intra in compunerea unor nume de plante (ex. ciubotica-cucului, laptele-cucului, limba-cucului).

GRANGUR, granguri, s. m. 1. pasare cantatoare migratoare, cu penele galbene-aurii pe corp si negre pe aripi si pe coada (la barbatus) ori de culoare verzuie pe corp, cu pantecele alb si aripile sure (la femela) (Oriolus oriolus). 2. (Peior.) Persoana care ocupa o pozitie sociala sau politica inalta (in randurile clasei dominante); stab. [Var.: (pop.) gangur, grangor, grangure s. m.] – Lat. galgulus (=galbulus).

PELICAN, pelicani, s. m. pasare acvatica migratoare de talie mare, cu pene albe, cu cioc lung si puternic, cu un sac elastic sub maxilarul inferior, in care aduna pestii cu care se hraneste; babita (Pelecanus onocrotalux). [Var.: pelecan, s. m.] – Din ngr. pelekan, lat. pelicanus, fr. pelican.

MACALEANDRU, macalendri, s. m. pasare mica migratoare si cantatoare, cu penajul cenusiu si cu fruntea, partile laterale ale capului, ale gatului si pieptului rosii-galbene (Erithacus rubecula rubecula). – Cf. ucr. makoliandra.

PRESURA¹, presuri, s. f. Gen de pasari (cantatoare) migratoare, de marimea unei vrabii, cu ciocul scurt si gros, cu coada lunga si bifurcata, cu spatele brun si dungat (Emberiza); pasare care face parte din acest gen. – Et. nec.

PUPAZA, pupeze, s. f. 1. pasare insectivora migratoare, cu penaj pestrit, cu ciocul lung si curbat si cu o creasta de pene mari, portocalii, in varful capului (Upupa epops). ◊ Expr. A-i merge (cuiva) gura ca pupaza = a vorbi mult, a fi flecar. A-i canta (cuiva) pupaza = a-i merge rau, a nu avea noroc. 2. Fig. (Fam.) Persoana flecara. ♦ Femeie imbracata sau fardata strident; p. ext. femeie de moravuri usoare. 3. (Reg.) Colac (in forma de pasare sau de cuib de pasare). ◊ Expr. Colac peste pupaza sau pupaza peste colac, se spune cand peste un necaz deja existent vine altul (si mai mare). – Cf. alb. pupeze.

CORLA, corle. s. f. pasare acvatica migratoare, de marimea unui porumbel, care traieste in baltile si iazurile cu stuf: gainusa-de-balta (Gallinula chloropus). – Et. nec.

FLAMINGO ~gi m. pasare acvatica migratoare, de talie mare, cu cioc incovoiat, cu gatul si picioarele deosebit de lungi si cu penaj alb-roz. /<germ. Flamingo

LEBADA ~ede f. pasare acvatica migratoare de talie mare, cu gat lung, arcuit si cu penaj alb sau negru. ◊ Gat de ~ a) gat lung si gratios; b) conformatie defectuoasa a gatului. Cantecul ~edei ultima opera de valoare a unui autor ilustru. 2) art. Constelatie din emisfera nordica. [G.-D. lebedei] /<sl. lebedi

pasare pasari f. Animal vertebrat ovipar, avand corpul acoperit cu pene, aripi adaptate, de obicei, pentru zbor, si un cioc in partea anterioara a capului. ~ domestica. ~ de padure. ~ migratoare. ◊ ~ calatoare pasare care pleaca iarna in tarile calde. ~-musca pasare tropicala de talie foarte mica, cu cioc lung, subtire, cu penaj viu colorat, stralucitor, care poate zbura foarte iute; colibri. ~-lira pasare australiana cu coada in forma de lira (la barbatusi). ~ea-paradisului v. PARADIS. ~ maiastra pasare inzestrata in credintele populare cu puteri supranaturale; pasare nazdravana. [G.-D. pasarii] /<lat. passer

PRUNDARAS ~i f. pasare acvatica migratoare de talie mica, cu cioc drept, cu picioare lungi, avand penaj alb-negru sau variat colorat. /prund + suf. ~aras

STEGANIPOD ~e n. 1) la pl. Ordin de pasari acvatice migratoare de talie medie sau mare, cu cioc lung si puternic (reprezentant: pelicanul, fregata etc.). 2) pasare din acest ordin. /<fr. steganopodes

piscar, piscari, s.m. (reg.) pasare mica, migratoare, cu coada lunga pe care o misca necontenit; codobatura.

sulitar, sulitari, s.m. (inv.) 1. ostas in vechea organizare a armatei, care purta sulita; lancier, sulitas, fustas. 2. mester care facea sau vindea sulite. 3. (reg.) pasare acvatica migratoare, asemanatoare cu rata domestica, vanata pentru carnea ei gustoasa.

CANARUS (‹ canar) s. m. pasare cintatoare, migratoare, din familia fringilidelor, de c. 12 cm, care cuibareste frecvent in lungul vailor riurilor carpatine si in M-tii Macin, cu penaj galbui, aripile si coada maronii-galbui, capul verde-galbui (Serinus serinus). Considerat ruda cea mai apropiata a stramosului canarului de colivie, a patruns in Romania acum un secol, venind din regiunile sudice ale Europei.

INARITA (‹ in) s. f. pasare mica, migratoare, din familia fringilidelor. cu capul rosu, gusa neagra si pieptul roz (Acanthis flammea); i. rosie. Cuibareste in N Europei si al Asiei. I. polara traieste in tinuturile de tundra din N Europei si Asiei. Identificata si in Romania.

CIOVICA ~ci f. 1) pasare marina sedentara, de talie mica, cu picioare lungi si cu coada ca la randunica; ciovica-de-mare. 2) pasare rapitoare, nocturna, sedentara, asemanatoare cu bufnita, dar de talie mai mica. 3) reg. pasare de balta, migratoare, de talie mica, cu mot si cu penaj colorat; nagat; bibic. [Sil. cio-vi-] /Onomat.

GAINA ~i f. pasare domestica de talie medie, cu cioc conic, crescuta pentru carne si oua. ◊ A avea orbul ~ilor a nu vedea bine, deslusit (mai ales seara). De rasul ~ilor de nimic; de batjocura. A se culca o data cu ~ile a se culca foarte devreme, decuseara. A sta ca o ~ (sau curca) plouata a) a fi lipsit de curaj; b) a fi indispus. ~-de-apa pasare de balta, migratoare, de talie medie, cu penaj negru-cenusiu, avand un mot alb intre ochi; lisita. [G.-D. gainii] /<lat. gallina

GAINUSA¹ ~e f. (diminutiv de la gaina) 1) pasare salbatica semiacvatica, migratoare, de talia unei prepelite, cu cioc scurt si cu penaj cafeniu-verzui. ◊ ~ de alun pasare sedentara de talia unui porumbel, avand penaj cenusiu cu puncte negre, apreciata pentru carnea ei gustoasa; ierunca. ~ de balta pasare acvatica de talie medie, cu cioc scurt, rosu la baza, avand picioare lungi, verzui, si penaj divers colorat; corla. 2) Insecta de talie medie, cu elitre tari, de culoare bruna-cafenie, care apare la inceputul lunii mai si ataca culturile agricole; carabus; gandac de mai. 3) art. astr. pop. Ansamblu de stele din constelatia Taurului; Closca-cu-Pui; Pleiada. /gaina + suf. ~usa

LISITA ~e f. pasare de balta, migratoare, de talie medie, cu penaj negru-cenusiu si cu un mot alb intre ochi; gaina-de-apa. [G.-D. lisitei] /cf. bulg. liska

PITPALAC² ~ci m. pasare de campie, migratoare, de talie mica, cu coada scurta, avand penaj brun cu dungi albe pe spate, vanata pentru carnea ei gustoasa; prepelita. /Onomat.

PLOIER ~i m. pasare de balta, migratoare, de talia porumbelului, avand frunte bombata, coada scurta, picioare subtiri si penaj divers colorat. /ploaie + suf. ~ar

PREPELITA ~e f. pasare de campie, migratoare, de talie mica, cu coada scurta, avand penaj brun cu alb pe spate, vanata pentru carnea ei gustoasa; pitpalac. ◊ A cauta coada ~ei a cauta ceva inexistent. [G.-D. prepelitei] /<bulg., sb. prepelica

STARC ~ci m. pasare de balta migratoare, asemanatoare cu barza, dar de talie mai mica, care se hraneste cu peste. /<sl. struku

TIGANUS ~i m. (diminutiv de la tigan) 1) pasare de balta, migratoare, de talie medie, cu cioc lung si coroiat, cu picioare lungi si cu penaj aproape negru. 2) Peste dulcicol, rapitor, de talie mica, de culoare neagra pe spate, raspandit in apele mocirloase. /tigan + suf. ~us

BRUMARITA, brumarite, s. f. Numele a doua specii de pasari alpine: a) pasare de marimea mierlei (Prunella collacis subalpinus); b) pasare mai mica, migratoare (Prunella modularis). – Din bruma¹ + suf. -(a)rita.

migrator adj. calator, (reg.) mutator. (pasari ~oare.)

migrator ~oare (~ori, ~oare) Care migreaza; calator. pasari ~oare. /<fr. migrateur

CALATOR, -OARE, calatori, -oare, adj., s. m. si f. 1. Adj., s. m. si f. (Persoana) care calatoreste, care se afla in calatorie. 2. Adj. (Despre popoare) Nomad. 3. Adj. (Despre pasari) Care pleaca iarna in tari mai calde; migrator. 4. Adj. Fig. Care trece repede; trecator, nestatornic. – Cale + suf. -ator.

CALATOR¹ ~oare (~ori, ~oare) 1) Care calatoreste; care este in calatorie. 2) (despre pasari) Care pleaca sa ierneze in tarile calde; migrator. 3) (despre popoare) Care migreaza. /cale + suf. ~ator

CALATOR, -OARE, calatori, -oare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care calatoreste, care e in calatorie. 2. (Despre popoare) Nomad. 3. (Despre pasari) Care pleaca iarna in tari mai calde; migrator. 4. Fig. Care trece repede; trecator. – Din cale + suf. -ator.

CORVIDE (‹ fr.; {s} lat. corvus „corb” + gr. eidos „aspect”) s. n. pl. Familie de pasari cu c. 100 de specii cosmopolite, de talie mijlocie si mare, incluzind, cu exceptia pasarilor lira, cei mai mari reprezentanti ai ordinului paseriforme (corbul), migratoare (cioara neagra), sedentare (cotofana), carnivore (corbul), vegetariene (stancuta), omnivore (cioara de semanatura); rapitoare indraznete si viclene, sint in general daunatoare; au instincte sociale dezvoltate, sint foarte bune imitatoare ale oricarei voci si se pot dresa (Corvidae).