PARADIS ~uri n. 1) rel. Loc al fericirii supreme, unde se crede ca ajung dupa moarte sufletele celor evlaviosi; rai; eden. 2) fig. Loc care incanta si desfata privirea si sufletul; rai; eden. 3) Stare de fericire absoluta; rai; eden. ◊ Pasarea ~ului pasare exotica cu penaj multicolor. /<fr. paradis, germ. Paradies

PARADIS s.n. Rai. ♦ Pasarea-paradisului = pasare exotica cu pene foarte frumoase. [Pl. -suri, -se. / cf. fr. paradis, it. paradiso, lat. paradisus – gradina].

IBIS s. m. pasare exotica cu ciocul si picioarele lungi, cu penaj alb sau rosu. (< fr., lat. ibis)

PARADIS s. n. 1. eden, rai. 2. (fam.) loc incantator; fericire. 3. pasarea-ului = pasare exotica cu pene foarte frumoase. (< fr. paradis, lat. paradisus, gr. paradeisos, gradina)

MARABU s. m. I. 1. pasare exotica asemanatoare cu barza, cu pene albe stralucitoare (Leptoptilus crumeniferus); p. restr. pana sau penele acestei pasari, folosite ca podoaba; p. ext. podoaba formata din diferite pene (sau din fulgi) de pasare (viu colorate), insirate pe ata. 2. Fir de matase pentru batatura, alcatuit din mai multe fire sucite la un loc, care, prin prelucrare, au capatat aspect de fulgi. II. 1. Membru al unui ordin religios musulman medieval din nordul Africii, care ducea viata de ascet si era venerat ca sfant. 2. Moschee mica in care slujea un marabu (II 1). [Var.: marabut s. m.] – Din fr. marabout.

ORNITOFILIE, ornitofilii, s. f. 1. Grija pentru pasari, pasiune de a creste pasari exotice si cantatoare. 2. Polenizare prin intermediul pasarilor. – Din fr. ornithophilie.

FREGATA² ~e f. pasare exotica marina, de talie mica, cu aripile si coada foarte lungi, care se hraneste cu pesti. /<fr. fregate, it. fregata

NANDU m. invar. pasare exotica de talie mare, asemanatoare cu strutul, raspandita in campiile sud-americane. /<fr. nandou

PAPAGAL ~i m. 1) pasare exotica de talie medie sau mica, cu cioc incovoiat, cu penaj divers si viu colorat, care, fiind dresata, poate reproduce fragmente din graiul omenesc. ◊ ~-tiganesc stanca mica; stancuta. ~-de-brazi pasare de talie mica, cu cioc scurt, incovoiat, cu penaj brun, avand varfurile cozii dispuse ca lamele unor foarfece; forfecuta. A avea ~ a fi bun de gura. 2) fig. Persoana care repeta intocmai spusele cuiva, fara sa le patrunda. 3) fam. Organ al vorbirii; gura. 4) Cleste dintat folosit la montarea sau repararea tevilor. /<ngr. papaghalos, it. pappagallo

STRUT ~i m. pasare exotica de talie mare, cu gat lung si cap mic, cu picioare lungi, viguroase, cu aripi scurte si cu penaj negru sau brun-cenusiu. /<lat. struthio, ~onis, it. struzzo

IBIS s.m. pasare exotica cu ciocul si picioarele lungi, cu pene rosii sau negre. [< fr. ibis].

TROGONIDE s. f. pl. familie de pasari exotice: trogonii si quetzalul (1). (< lat. trogonidae)

TROHILIDE s. f. pl. familie de pasari exotice: colibri. (< fr. trochilides)

SAVERY, Roelant (1576-1639), pictor flamand. Pornind de la teme mitologice, a creat peisaje inspirate de tinutul Tirolului, cu animale si pasari exotice („Paradisul terestru”, „Orfeu fermecand animalele”) si buchete de flori, intr-o gama stralucitoare si luminoasa.

FAETON² ~i m. pasare acvatica exotica, de talie medie, cu cioc ascutit si cu coada prelungita de doua pene mari, care se hraneste cu peste. [Sil. fa-e-] /<fr. phaeton

MARABU¹ m. 1) pasare mare exotica cu penaj alb-cenusiu, cu capul si gatul golase, asemanatoare cu barza. 2) Pana din coada acestei pasari, folosita ca podoaba. /<fr. marabout

kiwi s.f. invar. 1. pasare acarinata din Noua Zeelanda, cu ciocul lung si ascutit, usor curbat, avand aripile atrofiate; apterix. 2. fruct exotic, asemanator cu para, cu scoarta paroasa si pulpa verde si dulce ♦ bautura racoritoare din acest fruct (‹ fr., engl. kiwi).