Dex.Ro Mobile
Rezultate din textul definițiilor
PRORA/PROVA s. f. partea din fata a unei nave. (< it. prora)

PRORA, prore, s. f. partea din fata a unei nave; p. restr. extremitatea din fata a acestei parti, unde se afla postul de comanda; bot. [Var.: prova s. f.] – Din it. prora.

BARBETA, barbete, s. f. 1. Smoc de barba (1) lasat sa creasca pe partile laterale ale fetei. 2. Parama scurta care serveste la legarea unei ambarcatii de o nava sau de chei. – Din it. barbetta.

DOM1 s. n. 1. catedrala de mari proportii; cupola de deasupra a unui edificiu monumental. 2. structura geologica sau anatomica in forma de cupola. ◊ forma de cristal caracterizata prin existenta a doua fete inclinate, simetrice. 3. recipient montat in partea superioara a unui cazan orizontal cu aburi. 4. acoperire metalica a unui sonar sau a altor aparate de pe fundul unei nave. ◊ sfera de plastic care acopera antena unui radiolocator. 5. (fig.) pestera. (< fr. dome, germ. Dom)

TRAVERS s. n. 1. partea de jos si de sus a coastei unei nave. 2. directie perpendiculara pe axul longitudinal al navei. ◊ vant (sau val) ~ = vant (sau val) perpendicular pe axul navei; la ~ = perpendicular fata de nava proprie. 3. nume generic pentru tesaturile cu dungi transversale. (< fr. travers)

CORP1 ~uri n. 1) Organism considerat ca un tot anatomic si functional; trup. ◊ ~ neinsufletit cadavru. Lupta ~ la ~ lupta in care adversarii se afla fata in fata. A face ~ comun cu cineva (sau cu ceva) a se asocia, a se solidariza cu cineva. 2) Parte a organismului omenesc fara cap si membre; trunchi; trup. 3) partea principala a unui obiect, a unei constructii sau masini. ~ul navei.~ de case ansamblu de cladiri, reunite prin ceva comun. 4) : ~ ceresc element al universului; astru. 5): ~ geometric corp, marginit de fete definite geometric. 6) : ~ delict dovada materiala a incalcarii legii. 7) Unitate cu care se masoara, in tipografie, marimea literelor. ~ de litera. 8) Grup de persoane care formeaza o unitate profesionala. ~ didactic. ~ diplomatic. 9) Mare unitate militara formata din mai multe divizii. ~ de infanterie. 10) Totalitate a volumelor unei colectii de materiale referitoare la un anumit domeniu; corpus. ~ de legi. /<fr. corps, lat. corpus

DERIVA, derive, s. f. 1. Unghiul dintre directia de deplasare dorita a unui avion sau a unei nave si directia reala de deplasare determinata de vant (la avioane) sau de curentii maritimi (la nave). ◊ Expr. A merge (sau a fi) in deriva = a pluti in voia vantului si a valurilor. (Rar) A fi la deriva unei puteri = a fi dependent de..., a fi la cheremul... 2. (Tehn.) Abatere intr-un singur sens a valorii unei marimi fata de valoarea initiala. 3. Unghi format de planul de tragere cu planul de ochire, servind la tragerile indirecte. 4. partea fixa a ampenajului vertical al unui avion, al unui planor etc. – Din fr. derive.

DERIVA s. f. 1. unghi format de axul longitudinal al unei (aero)nave cu drumul de urmat sub actiunea curentilor. ♦ a merge (sau a fi) in ~ = a naviga in voia vantului, a valurilor si curentilor. ◊ deplasare a gheturilor de la poli. ♦ a fi in ~ = (fig.) a fi fara vointa, fara energia necesara unei actiuni. 2. unghi format, la tragerile indirecte cu tunul, de planul de tragere cu planul de ochire. 3. (tehn.) abatere intr-un singur sens a valorii unei marimi fata de valoarea initiala. 4. partea verticala fixa a ampenajului unui avion sau planor. (< fr. derive)

COASTA, coaste, s. f. 1. Fiecare dintre oasele-perechi lungi, inguste si arcuite, articulate in spate de coloana vertebrala, iar in fata de stern, care alcatuiesc toracele animalelor vertebrate. ◊ Expr. (E) slab de-i poti numara coastele sau ii numeri coastele de slab ce e = (e) foarte slab. A i se lipi (cuiva) coastele de foame sau a i se lipi coastele de pantece, a avea coastele lipite = a fi foarte flamand, a fi mort de foame. 2. partea laterala a corpului omenesc, de la umeri pana la coapse; partea analoaga a corpului animalelor. ◊ Expr. A avea pe cineva in coaste = a se simti stingherit in actiuni de prezenta permanenta (si indiscreta) a cuiva. A pune (cuiva) sula in coasta = a obliga (pe cineva) sa faca (fara intarziere) un lucru neplacut (si greu). ♦ Latura. ◊ Loc. adv. Pe o coasta = pe o parte, intr-o dunga. ♦ Fiecare dintre grinzile care formeaza osatura transversala, de rezistenta, a bordajului unei nave. 3. Panta. 4. Mal, tarm (al unei mari). 5. (Iesit din uz) Flanc al unei armate. – Lat. costa.