HILEA s. f. padure tropicala umeda. (< germ. Hylaa)

GIBON, giboni, s. m. Gen de maimute antropoide cu membrele anterioare foarte lungi, fara coada, cu blana neagra sau cenusie, care traiesc in padurile tropicale din Asia, Sumatra, Java etc. (Hylobates); animal care face parte din acest gen. – Din fr. gibbon.

JUNGLA, jungle, s. f. padure tropicala sau subtropicala deasa, greu de strabatut, cu numeroase tufisuri si liane, situata adesea in regiuni mlastinoase. – Din fr. jungle.

URANGUTAN, urangutani, s. m. Maimuta antropoida de talie mare, cu membrele anterioare foarte lungi, inteligenta si cu spiritul de imitatie foarte dezvoltat, care traieste in padurile tropicale din Sumatra si Borneo (Simia satyrus). [Var.: orangutan s. m.] – Din fr. orang-outan.

liana s.f. planta lemnoasa agatatoare, caracteristica padurilor tropicale. (fr. liane)

YUNGA s.f. padure tropicala umeda pe pantele estice ale Anzilor bolivieni. (din sp. yunga, quechua yunka)

LENES² ~i m. Mamifer din padurile tropicale ale Americii de Sud care se misca alene si care sta zile intregi agatat de aceeasi creanga. /lene + suf. ~es

LIANA ~e f. Planta erbacee agatatoare cu tulpina foarte lunga, subtire si flexibila, care creste incolacindu-se pe trunchiurile si ramurile copacilor, mai ales in padurile tropicale si in jungla. [G.-D. lianei; Sil. li-a-] /<fr. liane

CAZUAR s.m. Pasare asemanatoare strutului, care traieste in padurile tropicale din Oceania. [Pron. -zu-ar, var. casuar s.m. / < it. casuario, cf. fr. casoar < cuv. malaiez].

ETE s.f. Paduri tropicale din campia Amazonului, situate pe locuri mai inalte, neinundabile. [< port. ete].

ORHIDEE s.f.pl. Familie de plante erbacee raspandite mai ales in padurile tropicale ale Americii, cu flori mari, frumos colorate, care au trei petale, dintre care una in forma de pinten intors; orhidacee; (la sg.) planta din aceasta familie. [Pron. -de-e, sg. invar., var. orchidee s.f.pl. / cf. fr. orchidees, it. orchidea].

SELAGINELLA s.f. Planta criptogama vasculara din padurile tropicale, avand aspect de muschi. [< fr. selaginelle].

GORILA s.f. Cea mai mare si mai puternica maimuta antropoida, care traieste in padurile tropicale ale Africii. [< fr., it. gorille, cf. germ. Gorilla].

LIANA s.f. Planta lemnoasa agatatoare, caracteristica padurilor tropicale. [Pron. li-a-. / < fr. liane].

ETE s. f. paduri tropicale din campia Amazonului, pe locuri neinundabile. (< port. ete)

HOAZIN s. m. pasare arboricola rara din ordinul galinaccelor, de marimea unui fazan, din padurile tropicale ale Amazonului. (< lat. hoazin)

SELAGINELLA s. f. planta criptogama vasculara din padurile tropicale, cu aspect de muschi. (< fr. selaginelle)

TROGON s. m. pasare din padurile tropicale, asemanatoare cu ciocanitoarea, cu ciocul scurt, larg la baza, bombat si intors la varf, adesea dintat pe margini. (< germ. Trogon)

URANGUTAN s. m. maimuta mare antropoida, fara coada, din padurile tropicale din Kalimantan si Sumatra. (< fr. orang-outan)

ANAHUAC, podis in Mexicul central, intre culmile muntoase Sierra Madre Occidental si Oriental. Alt. med.: 1.150 m (in N) si 2.750 m (in S). Alcatuit din sisturi cristaline, gresii, calcare si lave vulcanice. Vegetatie de paduri tropicale, care trec spre paduri de conifere. Centru al civilizatiei aztece, include si zona orasului Ciudad de Mexico.

ARNHEM [arnəm] 1. Mare pen. in N Australiei, intre M. Timor la V si G. Carpentaria la E, strabatuta de riul Roper. Paduri tropicale si savane pe culmi. Expl. de bauxita si mangan. Se mai numeste Arnhemland. 2. Oras in Olanda, pe Rin; 295,4 mii loc. (1987, cu suburbiile). Metalurgia plumbului, echipament electric, produse chimico-farmaceutice si alim. Santiere navale. Centru de cercetari nucleare. Muzeu, galerie de arta moderna. In timpul celui de-al doilea razboi mondial (17-25 sept. 1944), aici au avut loc lupte grele intre trupele britanice si cele germane.

BANDEIRA [bəndeirə], Pico da ~, cel mai inalt vf. din Pod. Braziliei, in masivul Serra do Caparao, alcatuit din gnaise si cu pantele acoperite de paduri tropicale. Alt.: 2.884 m.

BANGKA, ins. indoneziana in Arh. Sondelor Mari, la SE de Sumatera, de care este despartita prin str. cu acelasi nume; 11,6 mii km²; c. 350 mii loc. Expl. de cositor si aur. Paduri tropicale. Arbori de piper.

BASILAN 1. Arh. in Filipine, in SV ins. Mindanao, alcatuit din c. 50 ins.: 1,3 mii km²; c. 201 mii loc. Orez. Cocotieri si arbori de cauciuc. Paduri tropicale. Pescuit. 2. Oras si port in Filipine, situat in ins. cu acelasi nume; 200 mii loc. (1980, cu suburbiile). Centru comercial si agricol (copra). Vechiu nume: Isabela.

BIJAGOS [bijəgos], arh. de 60 ins. in E Oc. Atlantic, in apropierea tarmului Africii; 1,6 mii km². Ins. pr.: Orango, Caravela. Roxa, Bolama. Paduri tropicale de mangrove. Culturi de orez. Palmieri de cocos. Orase pr.: Bolama. Intra in componenta statului Giuneea-Bissau.

BIOKO, ins. vulcanica in G. Guineii, la 32 km de tarmul Africii (Guineea Ecuatoriala); 2 mii km²; 105 mii loc. (1984). Oras pr.: Malabo (capitala statului). Relief muntos (3.008 m), cu paduri tropicale din esente pretioase. Plantatii de cacao, cafea, bananieri si palmieri de cocos. Pina in 1973 s-a numit Fernando Poo, iar pina in 1979 Macias Nguema Biyogo.

BLUE MOUNTAINS [blu:mauntinz], c********a muntoasa calcaroasa in E ins. Jamaica, la N de Kingston. Alt. max.: 2.256 m (vf. Blue Mountain). Clima tropicala cu precipitatii bogate (5.000 mm/an in E). Paduri tropicale cu esente valoroase. Cafea. Expl. de bauxita.

BOHOL, ins. in Arh. Visayan (Filipine) la N de ins. Mindanao, separata de ins. Cebu prin str. cu acelasi nume: 3,9 mii km²; 806 mii loc. (1980). Oras pr.: Tagbilaran. Relief de platou. Paduri tropicale si savane. Cafea, trestie de zahar, orez, porumb si tutun.

BURU, ins. indoneziana in Arh. Moluce; 8,8 mii km². Relief muntos (alt. max.: 2.429 m). Paduri tropicale.

BUTUNG, ins. indoneziana in M. Flores, in SE ins. Sulawesi. Supr. c.: 4,6 mii km², c. 110 mii loc. Oras pr.: Baubau. Relief muntos cu alt. max. 1.140 m. Paduri tropicale. Culturi tropicale. Expl. si prelucr. lemnului.

CAATINGA (‹ fr.) s. f. padure tropicala rara, in E Pod. Braziliei (America de Sud), caracterizata prin arbori mici si vesnic verzi, prin abundenta de plante tepoase si prin absenta gramineelor.

HALMAHERA (GILOLO sau JAILOLO). 1. Insula in arh. Moluce (Indonezia); 17,8 mii km². Localit. pr.: Jailolo. Relief muntos vulcanic (vf. Gamkonora: 1.635 m); paduri tropicale. Culturi de orez, porumb, palmier de cocos. Mirodenii. 2. Mare de origine tectonica in V Oc. Pacific, intre ins. Halmahera (la V) si Noua Guinee (la E); 75 mii km². Ad. max.: 3.225 m; ad. medie: 1.105 m. Comunica in S cu M. Ceram, iar in N cu Oc. Pacific prin str. omonima (intre ins. H. si Gabe). Salinitate: 34‰.

OCELOT (‹ fr., sp.; cuv. aztec) s. m. Mamifer carnivor din familia felidelor, raspandit in America de Sud, America Centrala, Mexic, S.U.A. (Texas, Arizona si Arkansas). Are corpul puternic, lung de 1,5 m, acoperit de blana cenusiu-cafenie cu puncte roscate si capul masiv (felix sau Leopardus pardalis). Nocturn si excelent pradator, traieste in paduri tropicale sau in locuri mlastinoase. Vanat pentru blana sa, aproape pana la exterminare; in prezent strict ocrotit.

PAGALU, insula vulcanica in G. Guineii, apartinand statului Guineea Ecuatoriala; 17 km². Localit. pr.: San Antonio. Pescuit. Paduri tropicale. Culturi de cacao si cafea, cocotieri. Descoperita in 1471 de portughezi. Posesiune spaniola (1778-1968). Pana in 1973 s-a numit Annobon.

MANACHIN s. m. pasare mica din padurile Americii tropicale, cu ciocul si coada scurte, amintind de pitigoii nostri. (< fr. mannequin)

TURACO s. m. pasare arboricola, de marimea unui fazan, avand pe cap o creasta de pene moi, in padurile Africii tropicale. (< fr., engl. touraco)

CHACO (‹ sp.) s. n. Zona cu aspect de padure-parc, specifica tranzitiei intre padurea deasa tropicala si campos, in America de Sud.

HILEA s.f. padure ecuatoriala sau tropicala umeda. [Cf. germ. Hylaa].

JAGUARUNDI s.m. (Zool.) Pisica salbatica cu corpul foarte alungit, care traieste in padurile din America tropicala. [Pron. -gu-a-. / < fr. jaguarundi].

JAGUARUNDI s. m. pisica salbatica cu corpul foarte alungit, care traieste in padurile din America tropicala. (< fr. jaguarundi)

JUNGLA ~e f. padure deasa, cu multe tufisuri si liane, caracteristica regiunilor tropicale si subtropicale. [Sil. jun-gla] /<fr. jungle

JUNGLA s. f. 1. padure deasa, cu vegetatie luxurianta, greu de strabatut, specifica zonelor (sub)tropicale. 2. (fig.) societate umana in care domneste legea celui mai tare. ♦ legea ei = dominarea violentei, a fortei brutale in raporturile dintre oameni. (< fr. jungle)

PASARE pasari f. Animal vertebrat ovipar, avand corpul acoperit cu pene, aripi adaptate, de obicei, pentru zbor, si un cioc in partea anterioara a capului. ~ domestica. ~ de padure. ~ migratoare. ◊ ~ calatoare pasare care pleaca iarna in tarile calde. ~-musca pasare tropicala de talie foarte mica, cu cioc lung, subtire, cu penaj viu colorat, stralucitor, care poate zbura foarte iute; colibri. ~-lira pasare australiana cu coada in forma de lira (la barbatusi). ~ea-paradisului v. PARADIS. ~ maiastra pasare inzestrata in credintele populare cu puteri supranaturale; pasare nazdravana. [G.-D. pasarii] /<lat. passer

tropical ~a (~i, ~e) 1) (despre zone geografice) Care tine de tropice; de la tropice. padure ~a. 2) Care este caracteristic pentru tropice; propriu tropicelor. Clima ~a. ◊ Caldura ~a arsita mare; dogoare. /<fr. tropical

CUEZAL (‹ sp.) s. m. Pasare tropicala din ordinul trigoniforme. Este cea mai mare (130 cm) si cea mai frumoasa reprezentanta a ordinului (Phalomachus mocinno). Traieste in padurile umede din Costa Rica si Guatemala, aceasta din urma avindu-l ca emblema si denumindu-si moneda dupa numele lui.

JUNGLA s.f. Desis (adesea mlastinos) format din ierburi inalte, din arbori si din plante agatatoare, care acopera regiunile tropicale ale Indiei, ale Asiei de sud-est si ale Africii meridionale. ◊ Legea junglei = dominarea violentei, a fortei brutale in raporturile dintre oameni. [< fr. jungle, cf. hind. djangale, pers. djangal, djengel – padure, codru, desis].

COJOAICA (‹ coaja) s. f. (ORNIT.) Gen de pasari insectivore, cataratoare, raspindite in America de Nord, Eurasia, Australia, Africa tropicala, din ordinul paseriformelor, inrudite cu scortarii, dar cu ciocul subtire, penaj cenusiu-cafeniu avind penele cozii rigide, dispuse etajat, pentru a le servi la catarat. In Romania traiesc doua specii, sedentare, de c. 13 cm, raspindite in aproape toate padurile: c. comuna (Certhia familiaris) si c. cu degete scurte (C. brachydactyla).