DIHOTIPIE s. f. aparitie a unor organe omoloage de tip diferit la aceeasi planta. (< fr. dichotypie)

omolog, -OAGA, omologi, -oage, adj., s. m. 1. Adj. (Despre doua elemente apartinand unor figuri geometrice intre care exista o corespondenta determinata) Care corespunde, care se afla in corespondenta. Laturi omoloage. 2. Adj. (Despre o substanta organica) Care are o structura chimica diferita de structura altei substante prin prezenta unei grupe in care carbonul se afla in combinatie cu doi atomi de hidrogen. Hidrocarburi omoloage. 3. Adj. (Biol.; despre unele organe) Care are structura asemanatoare si origine comuna, dar forma externa si functiuni diferite. 4. S. m. Persoana care detine o functie oficiala intr-o organizatie sau intr-un stat, privita in raport cu o alta persoana care detine aceeasi functie oficiala intr-o alta organizatie sau intr-un alt stat. – Din fr. homologue.

omologIE, omologii, s. f. (Biol.) Corespondenta de structura a unuia sau a unor organe la doua specii diferite, datorita originii lor comune. – Din fr. homologie.

omologIE s.f. Calitatea a ceea ce este omolog. ♦ (Mat.) Corespondenta omografica intre punctele unui acelasi plan proiectiv. ♦ (Biol.) Corespondenta de structura a unuia sau a unor organe la doua specii diferite ca urmare a originii lor comune. [Gen. -iei, var. homologie s.f. / < fr. homologie].

omolog, -OAGA I. adj. 1. (despre puncte, laturi apartinand fiecare unei figuri) care se afla intr-o corespondenta biunivoca. 2. (biol.; despre organe) care au aceeasi structura si origine, dar se deosebesc morfologic si functional. 3. (despre substante organice) cu functiuni si structuri analoage. II. s. m. 1. (chim.) substanta dintr-o clasa de substante care difera de celelalte prin prezenta gruparii -CH₂-. 2. persoana oficiala care detine aceeasi functie cu o alta. (< fr. homologue)

omologIE s. f. 1. calitatea a ceea ce este omolog. 2. (mat.) corespondenta omografica intre punctele unui acelasi plan proiectiv. 3. (biol.) corespondenta de structura a unuia sau a mai multor organe de la doua specii diferite. (< fr. homologie)

omolog¹ ~oaga (~ogi, ~oage) 1) mat. (despre elemente ale diferitelor figuri geometrice luate in raport unul cu altul) Intre care exista o anumita corespondenta, bazata pe o relatie. 2) biol. (despre organe luate in raport unul cu altul) Care se aseamana dupa structura si origine, dar difera ca forma externa si functii. /<fr. homologue

omolog, -OAGA adj. 1. (Despre lucruri) Care corespund anumitor reguli, unei legi determinate. 2. (Despre laturi sau fete in figuri omotetice) Care sunt paralele, de acelasi sens sau de sens contrar. 3. (Despre substante organice) Care au functiuni si structuri analoage. 4. (Biol.; despre unele organe) Cu structura asemanatoare (si origine comuna), dar cu forma si functiuni diferite. // s.m. Cel care indeplineste aceeasi functiune sau are o ocupatie identica cu altcineva. [< fr. homologue, cf. gr. homologos – in armonie].