Rezultate din textul definițiilor
LACRIMAL, -A, lacrimali, -e, adj. Care se refera la lacrimi. ◊ Glanda lacrimala = glanda din cavitatea orbitala care produce lichidul ce umezeste ochiul. Canal lacrimal = canal prin care lichidul produs de glandele lacrimale se scurge din orbita ochiului in fundul gurii. – Din fr. lacrymal.
MONOCLU ~ri n. 1) Lentila convexa, care se fixeaza in orbita ochiului pentru a corecta un defect de vedere. 2) Pansament la un singur ochi. /<fr. monocle
ORBITAR, -A adj. De (la), din orbita ochiului; orbital (2). [Cf. fr. orbitaire].
MONOCLU s.n. Lentila care se poarta sprijinita in orbita ochiului pentru a corecta un defect de vedere. ♦ Pansament care acopera un singur ochi. [< fr. monocle].
MONOCLU s. n. 1. lentila care se poarta sprijinita in orbita ochiului pentru a corecta un defect de vedere. 2. pansament care acopera un singur ochi. (< fr. monocle)
GAVAN, gavane, s. n. (Pop.) 1. Scobitura, adancitura pe care o prezinta un obiect. ♦ orbita ochiului. 2. Obiect sau parte a unui obiect care prezinta o scobitura; (in special) strachina sau blid (de lemn); continutul unui astfel de vas. – Cf. bg., scr. vagan.
VAGAUNA, vagauni, s. f. 1. Loc infundat intre dealuri sau intre munti; scobitura adanca intr-un munte. ♦ Fig. Incapere stramta si intunecoasa. 2. Scorbura. 3. (Rar) orbita ochiului. [Pl. si: vagaune] – Et. nec.
ORBECAT, -A, orbecati, -te, adj. (Rar; despre ochi) orbit, fermecat, fascinat. – V. orbeca.
SPRANCEANA, sprancene, s. f. 1. Fire de par scurte si dese crescute in linie arcuita deasupra orbitei ochiului (pentru a impiedica scurgerea transpiratiei in ochi). ◊ Expr. A increti (sau a incrunta) sprancenele = a fi posomorat sau nemultumit. A ridica sprancenele (sau din sprancene) = a privi mirat, a arata surprindere, nedumerire sau nemultumire. A se uita (sau a pandi) pe sub sprancene = a se uita pe furis. A alege pe (sau dupa) spranceana = a alege ce e mai bun, mai pretios etc. A fi cu ochi si cu sprancene = a fi prea exagerat, prea batator la ochi, prea evident (pentru a putea fi tagaduit). 2. Fig. Muchie, culme, creasta, coama (de deal). 3. Fig. Margine, poala; fasie (de lumina). [Var.: sprinceana s. f.] – Probabil lat. *supercina (< supercilia + gena).
GAVAN ~e n. 1) Adancitura intr-un obiect; cavitate. 2) orbita ochiului. 3) Strachina de lemn. 4) Continutul unei asemenea strachini. /<bulg., sb. vagan
orbitaL, -A adj. 1. Referitor la orbita unui corp ceresc. ♦ (Despre un mobil) Care parcurge o orbita. 2. Al orbitei ochiului; orbitar. [Cf. fr. orbital].
orbitaR, -A adj. care apartine orbitei ochiului. ♦ indice ~ = raportul dintre diametrele maxime ale orbitei. (< fr. orbitaire)
SCOVARLIE, scovarlii, s. f. (Pop.) orbita ochiului.
MONOCLU, monocluri, s. n. Lentila rotunda, concava sau convexa, care se fixeaza in orbita unui ochi pentru a corecta un defect de vedere. ♦ P. a**l. Pansament facut la un singur ochi. – Din fr. monocle.
BAZEDOV s. n. Boala provenita din hipersecretia celulara a tiroidei si care se manifesta prin tendinta de iesire a ochilor din orbite, stare nervoasa, accelerarea pulsului, palpitatii si, de obicei, marirea volumului glandei tiroide. – Din Basedow (nume propriu).
ANOFTALMIE s. f. Lipsa congenitala sau accidentala a unui ochi sau a ambilor ochi. ◊ Anoftalmie ciclopica = monstrozitate congenitala caracterizata prin unirea ochilor si a orbitelor, rudimentar dezvoltate. – Din fr. anophtalmie.
PRABUSIT, -A, prabusiti, -te, adj. 1. Cazut sau culcat (brusc si cu zgomot) la pamant; naruit; surpat, daramat. ♦ Fig. (La pl.; despre ochi) Intrat in orbite. ♦ Fig. Descurajat, deznadajduit. – V. prabusi.
DUS ~a (dusi, ~e) fig. Care denota lipsa totala de atentie. ◊ ~ pe ganduri ingandurat. ochi dusi in fundul capului ochi adanciti in orbite. /v. a duce
ANOFTALMIE s. f. lipsa (congenitala) a globilor oculari. ♦ ~ ciclopica = malformatie congenitala constand in unirea ochilor si a orbitelor rudimentar dezvoltate. (< fr. anophtalmie)
SAMUIL, tar (997-1014) al Taratului Bulgar de Apus. A purtat un indelungat razboi cu Imp. Bizantin, eliberand o mare parte a Bulgariei si cucerind Tesalia, Epirul si o parte a Serbiei. In cele din urma trupele sale au fost infrante in batalia de la Belasita (29 iul. 1014) de cele ale imparatului bizantin Vasile II, care a fost supranumit Bulgaroctonul, adica „omoratorul de bulgari”, datorita cruzimii sale. Dupa victorie, din ordinul bazileului au fost orbiti prin scoaterea ochilor 15.000 de prizonieri bulgari, dupa care au fost eliberati. Se zice ca tarul bulgar, vazandu-si ostenii mutilati, si-a pus capat zilelor (oct.).
ZGAIT, -A, zgaiti, -te, adj. (Despre ochi) Holbat, cascat; (despre oameni) cu ochii holbati. ♦ (Substantivat) Persoana urata, cu ochii holbati, iesiti din orbite. – V. zgai.
INFUNDA vb. I. 1. v. obtura. 2. v. oblitera. 3. a se inchide. (Drumul se ~.) II. 1. a indopa, a umple. (~ soba cu lemne.) 2. v. indesa. 3. v. afunda. 4. a se adanci, a se afunda, a se cufunda, (Transilv.) a se zgaura. (ochii i se ~ in orbite.) 5. a(-si) afunda, a(-si) cufunda, (fig.) a(-si) ingropa. (Isi ~ fruntea in palme.)
A SE BULBUCA se bulbuca intranz. (despre ochi) A iesi din orbite (de frica, groaza, furie etc.). /<lat. volvicare
ZGAIT, -A, zgaiti, -te, adj. (Despre ochi) Cascat, holbat; (despre oameni) cu ochii cascati, holbati. ♦ (Substantivat) Persoana urata, cu ochii holbati, iesiti din orbite. – V. zgai.
CICLOCEFALIE, ciclocefalii, s. f. (Med.) Monstruozitate constand din lipsa totala sau partiala a nasului si situarea ochilor, uniti, intr-o singura orbita. – Din fr. cyclocephalie.
DUS2, -A, dusi, -se, adj. 1. Plecat (fara a se mai intoarce); p. ext. mort. ◊ Expr. A dormi dus = a dormi foarte adanc. ♦ (Despre unitati de timp si despre actiuni) Trecut, disparut (pentru totdeauna). ♦ (Despre ochi) Care este adancit in orbite (de oboseala, boala, suparare etc.). 2. Fig. Desprins de realitate; absent, ingandurat. ◊ Loc. adv. si adj. Dus pe ganduri = ingandurat. – V. duce.
SCUFUNDA, scufund, vb. I. 1. Refl. si tranz. A intra sau a baga cu totul in apa sau in alt lichid; a (se) cufunda. ♦ Spec. A disparea sau a face o nava sa dispara sub nivelul apei (in urma unei avarii). ♦ Refl. Fig. (Despre astri) A apune. 2. Refl. A intra (adanc) in ceva, a se afunda (intr-o materie moale); a se adanci, a se infunda. ♦ (Despre ochi) A se infunda in orbite. ♦ (Despre pamant) A se prabusi, a se surpa. ◊ Expr. N-are sa se scufunde pamantul = nu se va intampla nici un rau, nu va fi prea mare paguba. 3. Tranz. si refl. Fig. (Rar) A face sa fie sau a se lasa absorbit de o activitate, de o preocupare. – Pref. s- + cufunda.
CUFUNDA, cufund, vb. I. 1. Refl. si tranz. A intra sau a face sa intre intr-un lichid sau intr-o materie moale; a (se) afunda, a (se) adanci, a (se) scufunda. 2. Refl. A intra in adanc; a disparea (undeva). ♦ A prezenta o adancitura. ♦ (Despre ochi) A fi infundat in orbite. ♦ (Poetic) A se pierde (in umbra, in intuneric etc.). ♦ Fig. (Despre astri) A trece dincolo de orizont; a apune (dupa linia orizontului). ♦ (Despre pamant) A se prabusi. 3. Refl. Fig. A se lasa absorbit de o activitate, de somn etc. 4. Tranz. Fig. (Rar) A compromite, a distruge. [Var.: (inv.) acufunda vb. I] – Lat. confundare.
CICLOCEFALIE s.f. (Med.) Malformatie congenitala constand in lipsa totala sau partiala a organelor olfactive si situarea ochilor, uniti, intr-o singura orbita. [< fr. cyclocephalie].
GLOB s.n. 1. Corp sferic, corp in forma de sfera. ◊ Glob ocular = parte a ochiului care se gaseste in orbita. ♦ Corp sferic, de sticla sau de portelan, care protejeaza o lampa sau un bec. 2. Corp ceresc de forma rotunda. ♦ Pamantul. [Pl. -buri, (s.m.) -bi. / < lat. globus, cf. fr. globe, it. globo].
CICLOCEFALIE s. f. monstruozitate congenitala constand in absenta nasului si situarea ochilor, uniti, intr-o singura orbita. (< fr. cyclocephalie)
GLOB I. s. n. 1. corp sferic, corp in forma de sfera. ◊ invelis sferic, de sticla sau de portelan, care protejeaza o lampa sau un bec. 2. corp ceresc in forma rotunda. ♦ ~ terestru = Pamantul; ~ geografic = obiect sferoidal care reda aspectul general al formei Pamantului. II. s.m. ~ ocular = parte a ochiului care se gaseste in orbita. (< fr. globe, lat. globus)
GLOB, (1, 2) globuri, s. n., (3) globi, s. m. 1. S. n. Corp sferic sau sferoidal. ♦ Spec. Corp sferic, de sticla sau de portelan, montat la o lampa sau la un bec. ♦ Spec. (Si in sintagmele glob terestru, pamantesc sau geografic) Obiect sferic pe a carui suprafata exterioara este reprezentat aspectul continentelor, marilor si oceanelor care alcatuiesc planeta noastra. ◊ Glob ceresc = obiect sferic pe a carui suprafata exterioara este reprezentat aspectul boltii ceresti. 2. S. n. Planeta locuita de oameni; Pamantul. 3. S. m. (In sintagma) Glob ocular (sau al ochiului) = parte a ochiului, de forma sferoidala, adapostita in orbita. – Din fr. globe, lat. globus.
SCURGE, scurg, vb. III. 1. Refl. si tranz. A curge sau a face sa curga un lichid, prelingandu-se in cantitati mici. ♦ Tranz. A scoate ultimele picaturi de lichid aflate intr-un recipient. ♦ Refl. (Despre fluide) A iesi (in cantitati mici) dintr-o conducta defecta. ♦ Refl. (Despre ochi) A se sparge, imprastiindu-se din orbita. 2. Tranz. A separa partea lichida sau particulele aflate in suspensie dintr-un amestec. ♦ A seca apa dintr-un teren prin drenaj. 3. Refl. (Despre ape) A curge la vale (lasand in urma locul uscat). ♦ Fig. (Despre grupuri de fiinte, de vehicule) A se succeda, a merge in aceeasi directie, a se perinda. 4. Refl. Fig. (Despre unitati de timp) A trece unul dupa altul, a se desfasura. [Perf. s. scursei, part. scurs] – Lat. excurrere (dupa curge).
orbita s.f. 1. Traiectorie inchisa a unui corp ceresc. ♦ (Mec.) Traiectorie inchisa parcursa de un mobil, de un electron. 2. Cavitate osoasa a craniului in care este asezat ochiul. 3. (Fig.) Sfera de activitate; sfera de influenta. [< fr. orbite, cf. it. orbita].
ENOFTALMIE s.f. Infundare patologica a globului ocular in orbita. [Gen. -iei. / < fr. enophtalmie, cf. gr. en – in, ophtalmos – ochi].
scovarda, pers. 3 sg. scovardeaza, vb. I refl. 1. (inv. si reg.; despre lemn sau despre obiecte de lemn) a se indoi, a se curba, a se incovoia, devenind concav; a se scorfi. 2. (reg.; despre oameni) a se garbovi, a se cocosa. 3. (inv. si reg.; despre suprafete de pamant) a se lasa, a se scufunda; a aluneca in jos. 4. (reg.; despre dinti) a se stramba, a creste neregulat. 5. (reg.; despre obraji, ochi sau fata) a se scofalci, a se adanci (in orbite).
ASTEROID (‹ fr. {i}; {s} aster „stea” + eidos „aspect”) s. m. Fiecare dintre micile planete ale sistemului nostru solar, ale caror orbite se afla, in general, intre orbitele planetelor Marte si Jupiter. A. nu pot fi vazuti cu ochiul liber; majoritatea lor au diametrele de 1-1.000 km. Pina in prezent au fost descoperiti c. 2.500 de a. (ex. Adonis, Apolo, Eros, Hermes, Hidalgo, Icar, Iunona, Pallas, Vesta s.a.); primul a. descoperit a fost Ceres in 1801. Sin. planetoid.
orbita s. f. 1. traiectorie inchisa parcursa de un mobil, de un electron etc. ◊ drum real parcurs de un corp ceresc. 2. fiecare dintre cavitatile osoase ale craniului in care se afla ochiul. 3. (fig.) sfera de activitate; zona de influenta exercitata de o persoana etc. (< fr. orbite, lat. orbita)
PARALAXA ~e f. 1) Unghi sub care se vede raza Pamantului sau a orbitei sale de pe alt corp ceresc. 2) Schimbare aparenta a pozitiei unui punct departat datorita deplasarii reale a ochiului observatorului. /<fr. parallaxe, lat. parallaxis
orbita s. 1. (ASTRON.) (rar) cerc, (inv. si pop.) crug. 2. (ANAT.) (pop.) gavan, scovarlie, vagauna, (inv. si reg.) melci. (~ a ochiului.)
URANUS, planeta a sistemului nostru solar. Stralucirea ei pe cer se afla la limita vizibilitatii cu ochiul liber. Diametrul: 51.120 km. A saptea planeta de la Soare, situata la o departare de c. 2.870 mil. km. Revolutie: c. 84 ani. Rotatia: 17 ore si 54 minute. Magnitudine aparenta: 5,7. Atmosfera de hidrogen(82,5%), heliu si metan; norii de metan absorb radiatia rosie, dand planetei un aspect albastrui; se considera ca temperatura medie a suprafetei este de -215ºC. Are 21 de sateliti (10 fiind descoperiti de sonda „Voyager”) si 11 inele, situate la o distanta intre 40.000 si 55.000 km de planeta. A fost descoperita de W. Herschel (in 1781). si a fost botezata cu numele zeului grec al cerului. La suprafata este fluida iar interiorul este format din metan inghetat. Axa ei de rotatie este paralela cu planul orbitei (caz unic in sistemul planetar). Are un camp magnetic foarte puternic. Survolata si fotografiata de sonda „Voyager” 2 in 1986.