Rezultate din textul definițiilor
BURG, burguri, s. n. Castel medieval; cetate, asezare fortificata, cu caracter militar sau administrativ; oras medieval; p. ext. oras vechi. – Din fr. bourg.
BURG s. n. asezare medievala (fortificata) cu caracter militar sau administrativ; oras vechi. (< germ. Burg, fr. bourg)
BURG, burguri, s. n. Castel medieval; oras medieval; p. ext. oras vechi. – Fr. bourg.
SPARTAN, -A, spartani, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care facea parte din populatia vechiului oras grecesc Sparta. ♦ Fig. Persoana cu conceptii si moravuri austere. 2. Adj. Care apartine Spartei sau spartanilor (1), privitor la Sparta sau la spartani; propriu Spartei sau spartanilor. ♦ Fig. Aspru, sever, auster. – Din lat. Spartanus, it. spartano.
PRIOR1 s.m. (Ist.) Titlul unui inalt magistrat in vechile orase-republici italiene (Florenta, Roma etc.). // adj.invar. (Rar) Cel dintai (in timp sau la rand). [Pron. pri-or. / < it. priore, lat. prior].
PERGAMENT s.n. 1. Piele preparata special pentru a se putea scrie pe ea. 2. Document vechi scris pe o piele de acest fel. 3. Hartie translucida rezistenta si impermeabila, folosita mai ales la impachetare. [Pl. -te, -turi. / < germ. Pergament, cf. lat. pergamenta < Pergam – vechi oras in Asia Mica].
CITE SITE/ s. n. 1. oras (vechi). 2. cartier. (< fr. cite)
PRIOR1 I. s. m. titlul unui inalt magistrat in vechile orase-republici italiene (Florenta, Roma etc.). II. adj. inv. cel dintai. (< it. priore, lat. prior)
ABA NOVAC Vilmos (1894-1941), pictor si grafician ungur. Compozitii in fresca, tempera si gravuri pe teme religioase („Sfintul Francisc predicind pasarilor”) si laice („oras vechi din Sicilia”). Intre 1921 si 1923, lucreaza la Scoala de la Baia Mare.
ABYDOS, unul dintre cele mai vechi orase ale Egiptului antic, in amonte de Teba, important centru religios al cultului lui Osiris in timpul Regatului Mijlociu (2040-1730 i. Hr.). Aici au fost ridicate celebrele temple ale faraonilor Set I (1312-1290 i. Hr.) si Ramses II (1290-1224 i. Hr.). Azi, linga Araba el-Madfuna.
ANI, vechi oras (azi in ruine) in Turcia, Capitala Armeniei in timpul dinastiei Bagratizilor (sec. 9-11). Ruine a c. 120 biserici (sec. 5-14).
BAALBEK (BA’ALBEK), oras in E Libanului, in M-tii Antiliban; 14 mii loc. (1982). Statiune climaterica. vechi oras fenician, cunoscut in epoca elenistica sub numele de Heliopolis. Colonie romana in vremea lui August. Ruinele templului roman al lui Iupiter Heliopolitanus.
BALAKLAVA, localit. in Ucraina (C.S.I.), pe coasta de SV a Pen. Crimeea, la SE de Sevastopol. vechi oras, mentionat din antic. sub numele de Simbolon. Aici, la 25 oct. 1854, Aliatii (Imp. Otoman, Marea Britanie, Franta, Sardinia) au obtinut o importanta victorie asupra Rusiei, in razboiul Crimeii.
BANGALORE [bængəlɔ:], oras in S Indiei, centru ad-tiv al al statului Karnataka; 4,61 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Mare centru comercial. Ind. textila, alim. si de prelucr. a metalelor (masini agricole, vagoane, avioane). Hirtie, prod. farmaceutice. vechi oras-fortareata (sec. 16). Monumente. Universitate. Laborator national de cercetari aeronautice si cosmice (1960). Statiune climaterica.
BATNA, oras in NE Algeriei, la SE de Alger, pe c. f. Touggourt-Annaba; 184,8 mii loc. (1987, cu suburbiile). Ind. textila si a mat. de constr. Centru comercial (griu, lina, piei). In apropiere, vechiul oras Timgad.
BETHLEHEM (BAYT LAHM), oras pe malul de V al Iordanului ocupat de Israel, la SV de Ierusalim; 25 mii loc. (1971). Centru agricol. vechi oras in Iudeea. Potrivit Bibliei, locul nasterii lui Hristos. Biserica Nativitatii.
RIAZIN, oras in Federatia Rusa, situat pe dr. raului Oka, la 196 km SE de Moscova; 521,7 mii loc. (2002). Nod feroviar. Aeroport. Ind. metalurgica, a constr. de masini, electrotehnica, chimica, mat, de constr., prelucr. a lemnului, pielariei si incaltamintei, alim. Monumente: Kremlin (1095); catedrala Uspenski (1693-1699); bisericile Nasterea Domnului (sec. 15, reconstruita in 1826), Sfintii Arhangheli (sec. 16, reconstruit in 1647), Sf. Duh (1642), Adormirea Maicii Domnului a manastirii Spaski (1647), in stil baroc, decorata la exterior cu faianta, Buna Vestire (1673), Schimbarea la Fata (1702) s.a. Palat arhiepiscopal (1653-1692). vechi oras rus intemeiat in 1095 de cneazul Iaroslav Sviatoslavici, cu denumirea Periaslavl Riazanski. Distrus de invazia mongola din 1237 si de cea tatara in 1372 si 1378. De la mijlocul sec. 13 capitala cneazului de Riazin. In 1778 si-a schimbat numele in Riazin.
HAMA (HAMᾹH), oras in V Siriei, la poalele M-tilor Liban, pe Orontes; 273 mii loc. (1994). Nod de comunicatii. Centru agricol si comercial (cereale, bumbac, fructe). Ind. metalurgica, textila, incalt. si alim. Moschee (sec. 12). Muzeu arheologic. vechi oras de origine hitita, frecvent mentionat in „Biblie”. In sec. 10 i. Hr. devine centrul unui puternic stat arameic, cunoscand apogeul dezvoltarii sale in sec. 8 i. Hr.; cucerit de asirieni in 720 i. Hr. In sec. 2 i. Hr., regele seleucid Antioh IV ii schimba numele in Epiphania, iar in 63 i. Hr. H. este inclus in provincia romana Siria; in doua jumatate a sec. 17 a fost cucerit de arabi.
SANCTI SPIRITUS, oras in centrul Cubei; 105,7 mii loc. (1999). Nod de comunicatii. Ind. textila, pielariei, a zaharului si a tutunului. Fundat in 1516. Socotit cel mai vechi oras din interiorul Cubei. Cladiri de epoca pastrand o atmosfera coloniala.
PAGAN, vechi oras, azi in Uniunea Myanmar, pe fl. Irrawaddy, fundat c. 849; c. 2,8 mii loc. Capitala tarii in sec. 11-13. Important centru religios budist. Numeroase monumente (temple, palate, pagode, unele restaurate in perioada 1977-1981).
ACROPOLA, acropole, s. f. Citadela in orasele din vechea Grecie, asezata pe o inaltime si adapostind principalele edificii publice. – Din fr. acropole.
vechi veche (vechi) 1) (in opozitie cu nou) Care este facut demult; care este in intrebuintare de mult timp. oras ~. Haina veche. Cuvant ~. ◊ Vorba veche vorba din batrani; proverb. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anilor trecuti. Grau ~. Cartofi ~. ◊ Vin ~ vin avand calitati deose-bite, datorita pastrarii indelungate. 3) (despre alimente, medicamente etc.) Care si-a pierdut proprietatile pozitive; alterat; stricat. Carne veche. 4) (despre persoane) Care este cunoscut de multa vreme. Prieten ~. Colaborator ~. ◊ Lumea veche a) lume care a existat in antichitate; b) oranduire sociala perimata. 5) ( mai ales despre specialisti) Care are experienta bogata intr-un domeniu de activitate; care activeaza de multa vreme. Medic ~. 6) Care vine din vechime; ramas din batrani; batranesc. Idee veche. Metode ~. /<lat. veclus
AGORA s.f. Piata publica in care se concentrau negotul si toata viata civica a unui oras din vechea Grecie (mai ales a orasului Atena); (p. ext.) adunare populara tinuta in aceasta piata. [Pl. -le. / < fr. , it., gr. agora].
ACROPOLA, acropole, s. f. Citadela in orasele din vechea Grecie, asezata pe o inaltime si adapostind principalele edificii. – Fr. acropole (< gr.).
BETHEL, oras in Vechea Palestina, unde, potrivit Bibliei, Dumnezeu li s-a aratat lui Avraam si Iacov.
CETATE, cetati, s. f. 1. Loc intarit printr-un sistem de fortificatii; fortareata. ♦ oras sau cartier al unui oras care reprezinta o unitate cu caracteristici speciale. Cetate universitara. ♦ Nume dat cartierului mai vechi al unui oras in care a existat o cetate (1). ♦ Locuitorii unui oras (intarit). 2. (Inv.; in sintagma) Cetate de scaun = resedinta permanenta a domnului in tarile romanesti; capitala. – Lat. civitas, -atis.
ANGORA,vechea denumire a orasului Ankara.
CETATE (‹ lat. civas) s. f. Edificiu sau oras fortificat; fortareata. ♦ Nume dat cartierului mai vechi al unui oras in care a existat o asemenea fortareata. ♦ oras sau cartier al unui oras care reprezinta o unitate cu caracteristici speciale (ex. c. universitara).
anfiction m. (vgr. amphiktyon, ild. amphiktion, d. ktizo, colonizez). Reprezentant al unui oras confederat al vechilor Greci. – Fals amf.
GONFALONIER, gonfalonieri, s. m. 1. Purtatorul steagului sau insignelor unui stat, unui oras, unei institutii in vechile republici italiene. 2. Numele unor magistrati superiori din vechile republici italiene. – Din it. gonfaloniere.
POLITAI, politai, s. m. Sef al politiei intr-un oras de provincie sau intr-o circumscriptie de oras mai mare, in vechea organizare a tarii; politmaistru. ♦ (In trecut) Sergent de strada sau agent de politie. – Din germ. Polizei.
TURONIAN s.n. (Geol.) Ultimul etaj al cretacicului mediu. // adj. Care apartine acestui etaj. [Pron. -ni-an. / < fr. turonien, cf. Turones – vechiul nume gal al orasului francez Tours].
bagdadie (bagdadii), s. f. – (Mold.) Acoperis. Tc. bagdali „(ghips) ca cel din Bagdad” (Seineanu, II, 34; REW 881). De la numele acestui oras, in forma it. veche, Baldacco, provine si it. baldacchino, de unde deriva rom. baldachin, fr. baldaquin, sp. baldaquin.
BAIA DE ARAMA, oras in jud. Mehedinti, pe valea Bulbei, afl. al Motrului, in N Pod. Mehedinti; 5.807 loc. (1991). Expl. de pirite cuprifere. Ind. de expl. si prelucr. a lemnului (mobila), mat. de constr., textila (conf.) si alim. (produse alcoolice si de panificatie). Centru pomicol. Pe terit. satului Bratilovu, care apartine de oras, a existat un vechi centru minier, unde s-a exploatat arama inca din vremea lui Mircea cel Batrin (1392), pina in sec. 18. Localit. apare mentionata documentar in 1581. Declarat oras in 1968. Biserica (1699).
acciz n., pl. e (fr. accise). Pl. Taxa care se platea p. bauturi si alte marfuri la barierele oraselor (desfiintata in Romania veche la 1903 de ministru Costinescu si inlocuita cu taxa la locu de producere). Biurou [!] unde se platea aceasta taxa. – vechi acsiz (rus. akcizu).
AMON (in mitologia veche egipteana), zeu protector al orasului Teba, identificat la un moment dat cu zeul solar Ra, sub numele de Amon-Ra.
BIRMINGHAM [bə:miŋəm] 1. oras in centrul Marii Britanii (Anglia); 2,62 mil. loc. (in 1987, cu suburbiile West Bromwich, Dudley, Walsall, Wolverhampton, Smethwick, Solihull etc., care formeaza conurbatia West Midlands). Nod de comunicatii. Doua aeroporturi. Mare centru ind.: siderurgie, utilaje, ind. de automobile (uzinele companiei „British Motor Corporation”), avioane, cauciuc sintetic (uzinele firmei „Dunlop”), material rulant, aparataj electrotehnic (uzinele trustului „General Electric”), produse chimice, poligrafice, produse zaharoase. vechi centru manufacturier. Universitate. Muzee. 2. oras in S.U.A. (Alabama), in M-tii Apalasi; 923,4 mii loc. 1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Expl. de carbuni si min. de fier. Metalurgie (uzinele trustului „United Steel Corporation”); avioane, produse chim.; ind. bumbacului si a tutunului. Universitate (1842).
bez adv. – Afara de, exceptind, lasind la o parte. Sl. bezu. Termen juridic si administrativ, fara viata efectiva; s-a pastrat numai in expresia bez Vlasca si Teleorman „fara sa se tina seama de avantajele ilicite” (pare a fi o aluzie la vechiul trafic ilegal cu cele doua orase turcesti de la Dunare) si in unele compuse, cf. bazaconie, bizdiganie.
COMUNA s.f. 1. oras medieval (dezvoltat in apusul Europei din vechile cetati situate pe caile de comunicatie comerciala), care se bucura de o anumita autonomie politica. ♦ Diviziune teritoriala, administrata de un primar si de un consiliu municipal. 2. Unitate administrativa compusa din unul sau mai multe sate sau catune si condusa de un consiliu popular comunal. 3. Comuna primitiva = prima formatiune social-economica din istoria societatii, corespunzand unor forte de productie slab dezvoltate, bazata pe proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie si pe relatii de colaborare si ajutor reciproc. ◊ Comuna din Paris = forma de guvernare a orasului Paris, instituita in 1871 de masele muncitoare rasculate; Camera Comunelor = una dintre cele doua camere ale parlamentului englez. [Pl. -ne / < fr. commune, it. comune, cf. lat.med. communa].
TRIUMF s.n. 1. Celebrare a victoriei in vechea Roma, constand din intrarea solemna in oras a generalului biruitor, insotit de armata sa, de captivi si de prazile facute. 2. Victorie, biruinta; (fig.) succes moral, reusita, izbanda. [Pron. tri-umf. / < lat. triumphus, cf. fr. triomphe].
TABORA, oras in partea central-vestica a Tanzaniei, in Platoul Central, la 1.200 m alt.; 127,9 mii loc. (2002). Centru comercial. Prelucr. tutunului si a produselor agricole. orasul modern a fost construit de arabi (1820). Vechea denumire: Kazeh.
JUDET, (I, 1, 2) judeti, s. m., (I, 3, 4, II) judete, s. n. I. 1. S. m. (In vechea organizare a Tarii Romanesti) Denumire data carmuitorului unui oras; primar. 2. S. m. (Invechit si regional) Judecator (1). 3. S. n. Judecata (3). 4. S. n. (Inv.; in religia crestina) Judecata de apoi. II. S. n. 1. (In vechea organizare a Tarii Romanesti) Impartire administrativ-teritoriala, corespunzatoare tinutului in Moldova. 2. Unitate administrativ-teritoriala, in Romania, in componenta careia intra mai multe orase si comune. – Lat. judicium.
COCHIN [cose], Charles-Nicolas (1715-1790), desenator si gravor francez. Lucrarea „Observatii asupra antichitatilor orasului Herculaneum, cu unele cugetari despre sculptura pictura celor vechi” a contribuit la reconsiderarea conceptiilor estetice despre arta plastica.
babilonie f. (din forma mai veche si mai rara azi vavilonie, d. Vavilon, celebru oras unde s’au amestecat limbile, pron. de Grecii de azi Vavilon, iar de cei vechi Babylon). Mare amestec, mare confuziune: acest minister e o adevarata babilonie.
NIMROD (In „vechiul Testament”), urmasul lui Noe (dupa Potop). Considerat intemeietor de orase si vanator iscusit.
CONSTANTINOPOL, oras fundat de imparatul roman Constantin cel Mare, pe locul vechii colonii grecesti Byzantion, devenit in 330 capitala Imp. Roman, apoi a Imp. Bizantin. Unul dintre cele mai mari orase ale ev. med., puternic centru cultural, economic si religios; asediat de avari, persani, arabi, selgiucizi, slavi si cruciati (care l-au cucerit in 1204, stapinindu-l pina in 1261); cucerit de turcii otomani la 29 mai 1453, C. a devenit capitala a Imp. Otoman (pina in 1923), sub numele de Istanbul. Aici au fost semnate numeroase tratate de pace. La C. s-au tinut trei sinoade ecumenice: in 381 (convocat de imparatul Teodosie I cu intentia de a pune capat controversei ariene si de a se pronunta in legatura cu ereziile timpului); in 553 (convocat de imparatul Justinian cel Mare cu intentia de a impaca monofizitismul cu ortodoxia); in 680-681 (convocat de Constantin IV Pogonatul pentru a formula credinta adevarata fata de erezia monoteismului).
babilon (-oane), s. n. – 1. Babilonie. – 2. (Arg.) Tribunal, judecatorie. De la numele orasului, intrat mai intii in rom. prin intermediul ngr., cu fonetismul vechi Vavilon, si modern prin fr. Der. (babilonian; babilonic; babilonie) apar de asemenea cu fonetismul ngr., dar sint inv. (vavilonian, vavilonic, vavilonie). Alecsandri a intrebuintat in mod exceptional creatia adj. babelic; ex. sau nu a fost imitat.
ASSUR, oras in N Mesoptamiei. Intemeiat in milen. 3 i. Hr.; cea mai veche capitala a statului asirian.
PARGAR, pargari, s. m. 1. (In evul mediu, in organizarea administrativa a tarilor romanesti) Membru in sfatul administrativ al unui oras sau al unui targ (compus din 6 pana la 12 persoane). 2. (Reg.; in vechea organizare administrativa) Vatasel la primarie. – Din magh. polgar.
UR, oras antic (milen. 4-3 i. Hr.), in S Mesopotamiei (Caldeea), la 235 km SE de vechiul Babilon si 16 km V de fl. Eufrat. Unul dintre cele mai vechi centre de civilizatie urbana din lume. In sec. 23-21 i. Hr., capitala statului sumerian. Abandonat in sec. 4 i. Hr., probabil ca urmare a deplasarii cursului Eufratului. Ruinele orasului U., inclusiv vestigiile unui zigurat, au fost descoperite in anii 1922-1934 de catre o misiune britanica condusa de Sir Leonard Woolley. Potrivit traditiei biblice a fost patria lui Abraham. Pe locul anticului oras U., s-a dezvoltat localit. moderna iraqiana Tall al (Tell el)-Muqaiyir, langa An-Nāsirῑyah.
CHESTURA s.f. 1. Demnitatea si functia de chestor in vechea Roma. 2. Organ politienesc in regimul trecut, superior unui comisariat, care functiona numai in orasele mari. ♦ Local unde era instalat acest organ. [< lat. quaestura, cf. fr. questure].
BISTRA, oras in jud. Caras-Severin, in culoarul depresionar omonim, pe stinga riului Bistra; 14.521 loc. (1991). vechi centru al metalurgiei feroase (1804), ajunge la sf. sec. 19 al treilea centru siderurgic al Banatului. Productie de laminate usoare (tabla) si de otel electric; produse refractare. Declarat oras in 1950. Pina in 1948 s-a numit Ferdinand, iar intre 1948 si 1992 Otelul Rosu.
CALAN, oras in jud. Hunedoara, pe stg. Streiului; 15.024 loc. (1991). Expl. de bentonite (Sintamaria de Piatra), vechi centru siderurgic (1863); produse metalice diverse (tuburi de scurgere, articole sanitare, sobe si masini de gatit, cazane pentru bai, vase emailate etc.); uzina cocsochimica (semicocs in brichete); reparatii de utilaj minier; panificatie. Statiune balneoclimaterica sezoniera, cu ape mezotermale (25-29ºC), bicabornatate, calcice, magneziene. Amintit in documente pentru prima data in 1387 ca sat cnezial. In raza orasului se gasesc doua biserici; cea din satul Streisingeorz (sec. 11), in forme romanice simplificate, cu un tablou votiv din 1409 si cea din satul Strei (sec. 13, cu pictura interioara din sec. 14). Declarat oras in 1968.
CHONGQING, oras in centrul Chinei (Sichuan), pe Yangtze; 2,34 mil. loc. (1990, cu suburbiile). Nod de comunicatii. vechi centru comercial. Ind. siderurgica si metalurgie neferoasa, constr. de masini, ind. chimica, electrotehnica, a cimentului, de prelucr. petrolului, textila si alim. Universitate.
ANYANG, oras in E Chinei (Henan); 541,9 mii loc. (1986). Nod de comunicatii. Intreprinderi textile (bumbac) si alim. Veche capitala a dinastiei Shang (Yin). Statiune arheologica.
CAMBRAI [cãbre], oras in N Frantei (Artois), pe Schelde, la SE de Lille; 49,6 mii loc. (1982, cu suburbiile). vechi manufacturi de in. Ind. metalurgica si alim. (zahar, bere, sapun). Arhiepiscopie.
MINERVA (in mitologia romana), una dintre cele mai vechi zeite, asimilata la greci cu Atena; era venerata ca zeita a razboiului si a oraselor. Alaturi de Iupiter si Iunona, face parte din triada capitolina. Protectoare a Romei, a artelor, stiintei, mestesugurilor, simboliza cunoasterea si intelepciunea. Era reprezentata cu un coif pe cap, iar in mana avea un scut, cu chipul Medeei, in mijloc, sau o lance.
CUGIR 1. Riu, afl. stg. al Muresului; 54 km. Izv. din M-tii Sureanu, de sub Virful lui Patru. 2. oras in jud. Alba, la poalele M-tilor Sureanu, pe riul cu acelasi nume; 34.208 loc. (1991). vechi centru siderurgic (din 1799); fabrici de masini si utilaj agricol, de masini de cusut si masini de spalat rufe. Conf. Panificatie. Atestat documentar din 1330. Declarat oras in 1960.
PREFECT, prefecti, s. m. 1. (In Roma antica) Demnitar care conducea o prefectura (1). 2. (In vechea organizatie administrativa a tarii) Sef al administratiei si politiei intr-un judet, care reprezenta aici puterea centrala. ◊ Prefect de politie (sau al politiei) = sef de politie in orasele mari ale tarii. 3. Persoana care supraveghea si indruma instructia si educatia intr-o scoala, in vechea organizare a invatamantului din Imperiul Austro-Ungar. – Din lat. praefectus.
ABECHE, oras in E Ciadului central, la NE de N’Djamena; 71 mii loc. (1986). Nod rutier Piata de animale. Veche capitala a sultanatului Waddai (din 1850).
ARAGON, reg. in N Spaniei, drenata de Ebru; 47,7 mii km2; 1,2 mil. loc. (1988). oras pr.: Saragosa. Expl. de huila, min. de fier, uraniu, bauxita. Maslini, cereale, sfecla de zahar; viticultura. vechi regat, constituit in sec. 11; prin unirea A. cu Castilia s-a format in 1479 regatul Spaniei.
GAO, oras in Mali, port pe Niger; 55,3 mii loc. (1987). Centru comercial
(export de piei, lana si vite). Pescuit. Vechea capitala a Imp. Songhai (sec. 11-16).
IERIHON (JERICHO, ARῙHᾹ), localitate situata pe dr. vaii Iordanului (la 7 km V de aceasta), la 10 km de tarmul NV al Marii Moarte, la 250 m sub nivelul marii si la 23 km NE de Ierusalim; aflat sub autoritatea palestiniana (din 1994); c. 13 mii loc. Aici au fost descoperite vestigiile uneia dintre cele mai vechi asezari urbane din lume, datand din Neoliticul preceramic (milen. 7 i. Hr.). Potrivit „vechiului Testament”, zidurile lui s-ar fi surpat la sunetul trambitelor razboinicilor evrei, condusi de Iosua, care asediau orasul. Ruinele palatului arab construit de califul omeiad Hisham (724).
PANEGIRIC s.n. 1. Discurs la vechii greci si la romani in care se elogiau faptele de vitejie ale inaintasilor sau se aduceau laude unui oras, unei persoane insemnate. 2. Elogiu, lauda. ♦ Tamaiere, lauda exagerata si nemeritata, lingusitoare. [Pl. -ce, -curi. / < fr. panegyrique, lat. panegyricus, cf. gr. panegyris].
PANEGIRIC s. n. 1. discurs la vechii greci si la romani in care se elogiau faptele de vitejie ale inaintasilor sau se aduceau laude unui oras, unei persoane insemnate. 2. elogiu, lauda. ◊ tamaiere, lauda exagerata si nemeritata, lingusitoare. (< fr. panegyrique)
ARᾹK. oras in partea central-vestica a Iranului, in Pod. Iranian; 265 mii. loc. (1986). Metalurgie neferoasa (aluminiu). Ceramica. Nod de comunicatii. vechiul nume: Sultanabad.
BHAKTAPUR, oras in Nepal, la E de Kathmandu; 111 mii loc. (1984). Centru comercial (orez, piei). Palat (1697). Temple budiste si hinduiste (sec. 18). vechiul nume: Bhadgaon.
cetate f., pl. ati (lat. civitas, civitatis, cetatenie, oras, stat; it. citta, vpv. ciutat, fr. cite, sp. ciudad, pg. cidade. V. civil). oras fortificat. Fort. Dreptu de cetate, dreptu de cetatenie. Artilerie de cetate, artilerie compusa din tunuri stabile in forturi. – vechile cetati moldovenesti cu ziduri de peatra [!] erau comandate de cite un pircalab, apoi de cite doi. Ele erau: Hotinu, Orheiu, Soroca, Tighina (turc. Bender, adica „port, scheie”), Cetatea Alba (turc. Ak-kerman), Chilia, Tetina, Ciceu, Suceava, Romanu, Cetatea Neamtului si Craciuna. Unele tirguri, ca Baia, erau intarite numai cu santuri si palisade (Iorga, Ist. Arm. Rom. 1910, I, 71, 123 si 152). V. nazir, raia.
KISIMU [kisumu], oras in V Kenyei, port la L. Victoria; 185,1 mii loc. (1989). Nod feroviar. Aeroport. Centru comercial. Reparatii navale, ind. textila. Pescuit. vechiul nume: Port Florence.
ADAPAZARI, oras in NV Turciei asiatice; 152, 3 mii loc. (1985). Ind. textila si alim. (zahar, tutun). Nod de c. f. pe linia Ankara-Istanbul. vechiul nume: Adabazar.
HAMI [ha:mi], oras in NV Chinei (Xinjiang Uygur), situat intr-o oaza din N depr. Turfan; 270,3 mii loc. (1986). Mare nod de comunicatii si vechi centru comercial de frontiera. In apropiere, expl. de huila, min. de fier si wolfram. Ind. metalurgica si chimica, constr. de masini. vechiul nume: Kumul.
ASYŪT [asiut], oras in centrul Egiptului, port pe fl. Nil; 291,3 mil. (1986). Ind. piel. si incalt.; egrenarea bumbacului, ceramica, prelucr. fildesului. Baraj hidroenergetic. Institut politehnic. vechiul nume: Lycopolis.
BUZIAS, oras in jud. Timis, la 34 km SE de Timisoara; 7.610 loc. (1991). Fabrica de incalt. si de conf.; produse alim. (panificatie, preparate din lapte). Veche statiune balneara (primele stabilimente au fost construite in 1819) cu ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, calcice, magneziene, clorusodice folosite in special pentru tratarea afectiunilor c*************e. Imbuteliere de ape minerale. Atestat documentar din 1320. Declarat oras in 1956.
RUNC, manastire de calugari, situata in localit. componenta Runcu a orasului Buhusi, jud. Bacau, ctitorita de Stefan cel Mare in 1457, dupa batalia victorioasa impotriva lui Petru Aron de la Orbic (apr. 1457). Biserica veche a manastirii a fost demolata, pe locul ei zidindu-se biserica actuala cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (1760-1787; picturile murale interioare au fost executate abia in 1987). Complexul monahal a fost restaurat in anii 1980-1990.
HAILAR, oras in NE Chinei (Mongolia Interioara), pe raul omonim; 180,7 mii loc. (1990). Nod de comunicatii. Mare centru comercial. Ind. textila, piel. si alim. vechiul nume: Hulun.
CUZCO (CUSCO), oras in Peru meridional, in M-tii Anzi, la 3.650 m alt.; 255,3 mii loc. (1988). Aeroport. Ind. textila si alim. Centru agricol si comercial. Vechea capitala a Imp. Inca. Universitate (1597). Catedrala (sec. 16-17), manastirea La Merced (sec. 17). Muzeu. Turism. Fundat probabil in sec. 11 de Manco Capac. Cucerit de spaniolul F. Pizzaro (1533). Grav afectat de un cutremur in 1950. Vestigiile orasului Inca (ruine ale templelor, fortarete, ziduri si palate) au fost acoperite de constructiile moderne sau distruse. Se remarca Templul Soarelui, partial acoperit de o manastire dominicana.
ABOMEY, oras in S Beninului; 54 mii loc. (1982). Nod de c. f. si sosele. Centru agricol (arahide, nuci si ulei de palmier, bumbac, tutun) si mestesugaresc. Veche capitala a regatului Dahomey.
BAYREUTH [bairɔit], oras in V Germaniei Centrale (Bavaria), pe Main; 90 mii loc. (1987, cu suburbiile). Ind. sticlei si portelanurilor. Biserica gotica (sec. 15, restaurata in sec. 19), palate (sec. 16-18). vechi centru muzical (sec.16); teatrul muzical „Festspielhaus”, construit special (in 1872-1876) pentru reprezentarea operelor lui Wagner. Aici se organizeaza anual festivalurile lui Wagner. Muzeu memorial Wagner.
BALTI, oras in Rep. Moldova, pe Raut; 159 mii loc. (1989). Ind. constr. de masini agricole; incalt., tricotaje si conf., alim. (carne, zahar, vin, uleiuri vegetale). Catedrala (1785). Veche asezare romaneasca, intemeiata in sec. 15. In sec. 16 si 17 s-a aflat sub stapinirea domniei, devenind (1774) cea mai mare asezare rurala din tinutul Soroca. In 1818 a primit statutul de oras.
BUCHANAN [batʃənən], oras-port in V Liberiei la SE de Monrovia; 30 mii loc. (1980). Uzina de preparare a min. de fier. Port de export (fier, lemn, cauciuc). vechiul nume Grand-Bassa.
BUHUSI, oras in jud. Bacau, pe Bistrita, in depr. Cracau-Bistrita; 22.777 loc. (1991). Hidrocentrala si termocentrala. Constr. de utilaje si piese de schimb pentru ind. usoara. Veche fabrica de postav (1885). Filatura de celofibra si de lina pieptanata; tesatorie de bumbac si lina. Fabrica de mobila; produse de panificatie. Centru pomicol. Han (sec. 17). Biserica Manastirii Runcu (sec. 18). Atestat documentar din 1438, sub numele de Bodesti (azi cartier). Declarat oras in 1921.
ANURADHAPURA, oras in N statului Sri Lanka, resed. provinciala; 38 mii loc. (1986). Centru comercial pentru orez. Turism. Fundat in sec. 5 i. Hr. A. devine cap. celui mai vechi regat singhalez, iar din sec. 3 i. Hr. pina astazi principalul centru sacru al budismului din ins. Ceylon. Decade in sec. 10. Vestigii arheologice.
BANDAR SERI BEGAWAN, oras, port la M. Chinei de Sud, capitala sultanatului Brunei; 80 mii loc. (1985). Santier naval. Prelucr. lemnului. Export de petrol. Aeroport international. Palat regal. Moschei. Universitate. vechiul nume (pina in 1972): Brunei.
HALQ EL-QUED (HALQ AL-WᾹDI), oras in Tunisia, la NE de Tunis, port la M. Mediterana; 67,7 mii loc. (1989). Reparatii navale. Pescuit. Export de min. de fier si fosfati. Statiune balneara. vechiul nume: La Goulette.
COATZACOALCOS, oras in SE Mexicului (Veracruz), port petrolier la G. Mexic; 186,1 mii loc. (1980, cu suburbiile). Expl. de petrol si sulf. Ind. chimica si de prelucr. a petrolului. Pescuit. vechiul nume: Puerto Mexico.
BAKHTARAN, oras in V Iranului; 560,5 mii loc. (1986). Prelucr. petrolului adus prin pipeline de la Naft-Khaneh. Produse alim. si textile (covoare). Centru comercial si agricol (griu, orez, lina). Universitate. vechiul nume: Kermanshah.
BUHARA, oras in Uzbekistan (C.S.I.), pe Amu-Daria; 224 mii loc (1989). Intreprinderi textile (bumbac), alim., de piel. si incalt. Monumente arhitectonice arabe din sec. 10-17. Celebru centru de artizanat de veche traditie (covoare, incrustatii in metal, orfevrarie, tesaturi de matase). Important centru economic si cultural medieval. B. a fost succesiv capitala statului condus de dinastia Seibanizilor (sec. 16), a Emiratului de B. (1747-1920) si a Rep. Populare Sovietice a B. (1920-1924).
ANNABA, oras in NE Algeriei, port la M. Mediterana; 305,5 mii loc. (1987). Metalurgie, ind. chimica, alim., reparatii de material rulant. Export de min. de fier; fosforite, zinc, tutun, fructe. Universitate. Moschee (sec. 11). vechiul nume: Bone.
ANTALYA, oras in SV Turciei, port la M. Mediterana, in golful cu acelasi nume; 261,1 mii loc. (1985). Santiere navale, ind. textila si alim., prelucr. lemnului. Centru comercial (fructe). Moschee (sec. 13), azi muzeu. vechiul nume: Adalia.
OS, oras in SV Kirgizstanului, pe valea Fergana; 238,2 mii loc. (1991). Nod rutier. Constr. de utilaj electrotehnic, ind. pielariei si incaltamintei, a mobilei, mat. de constr., textila (lana, matase, bumbac) si alim. vechi centru caravanier. Fundat in sec. 9.
AKKADIAN, -A, (‹ fr. {i}), s. m. pl., adj. 1. Populatie semitica din antichitate care a intemeiat, in milen. 3 i. Hr. orasul si statul Akkad. 2. Adj. Care apartine Akkadului sau a akkadienilor (1), privitor la Akkad si sau la akkadieni. ♦ Arta a. = arta care s-a dezvoltat in statul Akkad. ♦ Limba a. = cea mai veche limba semitica, de larga circulatie; a intrebuintat scrierea cuneiforma. V. mesopotamian.
BOULOGNE-BILLANCOURT [bulon biãcur], oras in N Frantei centrale (Ile-de-France), pe Sena, la SV de Paris; 102,6 mii loc. (1982). Ind. constr. de masini (avioane, automobile, masini-unelte, produse electrotehnice), chimica (parfumerie). Sediul Regiei Nationale Renault. vechiul nume: Boulogne-sur-Seine.
BRAUNSCHWEIG [braunsvaic], oras in N Germaniei (Saxonia Inferioara), la E de Hanovra; 330 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Siderurgie, constr. de masini (automobile, masini de calcul), aparate optice; textile; conserve. Catedrala (sec. 12), primaria veche (sec. 13-15). Muzee. Universitate. Fundat in 1031.
RIOBAMBA, oras in partea centrala a Ecuadorului, situat in m-tii Anzi, la 2.782 m alt., pe valea Riobamba, la 177 km S de Quito, la 32 km SE de vulcanul Chimborazo; 124,4 mii loc. (2001); centrul ad-tiv al provinciei Chimborazo. Ind. mat. de constr. (ciment), textila (covoare), ceramicii, incaltamintei si alim. Piata agricola. Institut Politehnic (1969). Dioceza romano-catolica (din 1863). Veche asezare inca, langa care (c. 19 km S de R.), s-au stabilit (in 1534) spanioli intemeind localit. Cajabamba. In 1797, dupa ce au omorat multi localnici, spaniolii s-au mutat in zona actuala a orasului, fondand R. La R. s-au desfasurat lucrarile unui congres constitutional (1830) care a proclamat existenta Republicii Ecuador.
BOLOGNA [bolona], oras in N Italiei (Emilia-Romagna), in C. Padului; 525 mii loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport. Centru comercial (produse agricole). Metalurgie, motoare electrice, masini agricole, produse chimice, incalt., confectii, produse zaharoase. Cea mai veche universitate din Europa (c. 1088). Muzee. Monumente: Palatul Comunal (sec. 13-15), turnurile inclinate Garisenda si Asinelli (sec. 12), biserica gotica San Petroniu (sec. 14), palatele Bevilacqua (sec. 15) si Poggi (sec. 16). Pinacoteca. Asezare etrusca (Felsina) si colonie romana din 190 i. Hr. (Bononia). In ev. med. republica comunala, incorporata apoi statului papal (1506-1859, cu exceptia anilor 1796-1814). In 1860, B. a fost inclusa in Regatul italian.
AHMEDABAD (AHMADᾹBᾹD) [amədabad], oras in V Indiei, centru ad-tiv al statului Gurajat; 2,51 mil. loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport. Centru comercial si financiar; ind. bumbacului si a matasii artificiale; ind. chimica si a sticlei. Artizanat. Universitate. vechi centru de cultura. Valoroase monumente din sec. 15-16 (Djami Masjid, mormintele reginelor).
CERKESSK, oras in Federatia Rusa (C.S.I.), centru ad-tiv al Reg. Autonome Karaceaevo-Cerkessa, pe riul Kuban, la SE de Krasnodar; 113 mii loc. (1989). Echipamente frigorifice si electrotehnice, produse chim. Ind. alim. si prelucr. lemnului. vechiul nume: Batalpasinsk.
EPONIM s.m. Magistrat care, in cetatile Greciei antice si in vechea Roma, dadea numele sau anului; (mai ales) primul dintre cei noua arhonti ai Atenei sau unul dintre cei doi consuli ai Romei, care dadea numele sau anului. // adj. Care da numele sau unui loc, unui oras etc. [< fr. eponyme, cf. gr. epi – pe, onoma – nume].
CHILIA, oras in Delta Dunarii, pe malul stg. al bratului cu acelasi nume al Dunarii; 24,3 mii loc. (1980). Vestigiile cetatii medievale; Biserica Sf. Nicolae (1648), ctitorita de Vasile Lupu, cu o frumoasa pisanie sculptata in piatra cu stema Moldovei. Veche asezare, cu un important rol comercial, a fost transformata, in 1479, de Stefan cel Mare intr-o ampla si puternica cetate: in 1484 a fost cucerita de turci. Prin Pacea de la Bucuresti, incheiata in urma Razboiului Ruso-Turc (1806-1812), C. impreuna cu Basarabia, a fost anexata de Rusia; intre 1918 si 1940, a facut parte din statul roman. In 1940, in urma notelor ultimative sovietice, a fost din nou anexat de U.R.S.S. Eliberat de armata romana (1941), orasul a fost din nou ocupat de trupele sovietice (1944) si reanexat de U.R.S.S.
podina, podini si podine, s.f. 1. (pop.) pardoseala de scanduri (la casa, la podul casei, la tavane, la vechile strazi etc.) 2. (la pl.; inv.) obligatie a negustorilor brasoveni, din Tara Romaneasca, in evul mediu, de a intretine strazile Bucurestiului pavate cu scanduri; taxa perceputa in trecut la Iasi pe carele cu produse care intrau in oras, pentru intretinerea strazilor pavate cu scanduri. 3. (inv. si reg.) tavan de scanduri. 4. (pop.) suport pe care se cladeste claia de fan; pat; pod; partea de jos a stogului de fan, poclaj, podlas; mijlocul stogului de fan. 5. (reg.) platforma de scanduri inaltata deasupra terenului care foloseste ca post de observatie, de paza. 6. platforma de care sunt fixate pietrele morii de apa; pod. 7. (reg.) piatra statatoare a morii de apa. 8. (reg.) fundul scocului la moara de apa; pod. 9. fundul jgeabului pe care se coboara bustenii la vale. 10. (reg.) suprafata plana in regiunea de munte sau de deal; regiune de ses mai inalt. 11. (reg.) strat de prune ridicat la suprafata butoiului in timpul fermentatiei. 12. (reg.) sale.
BEJAIA, oras in NE Algeriei, port la M. Mediterana (G. Bejaia); 118,2 mii loc. (1987). Port petrolier (c. 17 mil. t/an), punct terminus al pipe-line-ului care vine din zona petroliera Hassi-Messaoud. Ind. textila, mat. de constr. si alim. vechiul nume Bougie.
AMVARATI, oras in centrul Indiei (Mahārāshtra); 264,4 mii loc. (1981). Piata pentru bumbac. In antic. cap. a Imp. Andhra (Amaravatt). Numeroase vestigii, printre care se remarca o stupa (tumul piramidal) cu basorelief, reprezentind scene din viata lui Buddha (sec. 2 i. Hr.). vechiul nume: Amraoti.
BRANDENBURG 1. Land in E Germaniei, traversat de riul Spree si cuprinzind si landul Berlin; 27,6 mii km2; 2,6 mil. loc. (1989). Centru ad-tiv: Postdam. Ind. constr. de masini, textila, alim. Culturi de secara, orz, cartofi. Cresterea porcinelor. 2. oras, in E Germaniei, la V de Berlin, port pe Havel; 95 mii loc. (1988). Nod de comunicatii. Filaturi si tesatorii, constr. navale, otelarii, produse chimice, fabrica de jucarii. Monumente: catedrala (sec. 10-12), biserica Sankt Gotthard (sec. 15), turnuri din zidul de incinta (sec. 15). 3. Veche prov. istorica in Germania. Marca infiintata de Carol cel Mare, stapinita de dinastia ascaniana (pina in 1319) si apoi de Hohenzollerni (din 1415). B. a fost nucleul in jurul caruia a luat fiinta Prusia.
COVENTRY {cavəntri], oras in Marea Britanie (Anglia) la E de Birmingham; 645 mii loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Constr. de masini (automobile, avioane si motoare, motociclete, tractoare, masini unelte) si de aparataj electronic; textile (matase); electrometalurgie (aluminiu); optica. Vestigii de fortificatii (sec. 14), turnul vechii catedrale (sec. 14). Muzeu. Universitate. Bombardat salbatic de aviatia germana in al doilea razboi mondial (1940-1941).
BAILE HERCULANE, oras in jud. Caras-Severin, pe Cerna; 6.076 loc. (1991). Statiune balneoclimaterica permanenta, cu ape termale (55ºC), sulfuroase, sodice, calcice, magneziene, slab radioactive, cunoscute si folosite din epoca romana. Statiunea este indicata pentru tratarea afectiunilor reumatice, neurologice periferice, respiratorii, ginecologice, dermatologice etc. Este cea mai veche statiune balneoclimaterica din Romania, atestata documentar ca atare din anul 153 i. Hr., sub denumirea Ad aquas Herculis sacras. Vestigiile arheologice din Pestera Hotilor (la N de statiune), atesta locuirea din Paleoliticul inferior pina in epoca feudala. Muzeu de istorie.
OSTRAVA, oras in E Cehiei, la confl. raului Opava cu Odra, in apropiere de granita cu Polonia; 314,1 mii loc. (2003). Nod de comunicatii. Aeroport. Expl. de carbune. Ind. cocsochimica, siderurgica, textila, alim., constr. de utilaj minier, de automobile si vagoane. Biserica Sf. Venceslav (sec. 13). Primaria (1687). Fundat in 1267. vechiul nume: Moravska Ostrava.
barbuta (barbute), s. f. – Veche moneda turceasca de argint, care valora 2 bani si jumatate la inceputul sec. XIX. – Var. barbut, s. m. (joc de noroc asemanator cu risca). Origine necunoscuta, dar aproape sigur orientala. Moneda si numele ei au disparut din circulatie, dar nu si jocul, inca foarte obisnuit la oras.
ASSUAN (ASWẴN) oras in Egipt, pe dreapta Nilului, in aval de cataracte; 195,7 mii loc. (1986). Ind. siderurgica si textila. Barajul As-Sadd al-Ali (110 m inaltime si 4 km lungime), formeaza lacul de acumulare Nasser (hidrocentrala – 2.100 MW). In apropiere, celebrele ins. Philae (ruinele templului Isis) si Elephantine. Ruinele templului lui Ptolemeu Euergetes. Numele vechi: Syene.
JUIZ DE FORA, oras in SE Braziliei (Minas Gerais), pe raul Parabuina, la 130 km N de Rio de Janeiro; 399,3 mii loc. (1993). Nod de comunicatii. Centru comercial (cafea, orez, animale). Expl. de bauxita si staniu. Topitorie de zinc. Ind. constr. de masini, textila (tricotaje), piel. si incalt., alim. (zahar, bere). Hidrocentrala. Universitate. Fundat in 1709. vechiul nume: Parabuina.
HALIFAX [hælifæks] 1. oras in centrul Marii Britanii (Anglia), la 35 km NE de Manchester; 87,5 mii loc. (1981). Nod de comunicatii. Aeroport. Otelarie. Constr. de strunguri. Filaturi si tesatorii de lana (covoare) si bumbac; conf., produse alim. Biserica Saint John (sec. 15, restaurata in sec. 19). Primarie (1863). Muzeu. 2. oras in SE Canadei, centrul ad-tiv la prov. Nova Scotia, important port la Oc. Atlantic (peste 11 mil. t trafic); punct terminus al c. f. transcanadiene; 114,5 mii loc. (1991). Aeroport. Metalurgie. Constr. navale, de automobile si aeronautice; rafinarie de petrol; incalt., tesaturi, produse alim. (bere, conserve de peste). Sase universitati (cea mai veche din 1789). Biserica Saint Paul (1750), citadela (1749), cladiri din sec. 19. Muzeu maritim.
IRKUTSK, oras in Federatia Rusa, in Siberia, la confl. raului Irkut cu Angara; 632 mii loc. (1994). Nod de comunicatii pe Transsiberian. Aroport. Port pe fl. Angara. Expl. de bauxita si mica. Hidrocentrala (660 MW), ind. metalurgica, constr. de masini (strunguri, masini-unelte, avioane, utilaj greu, produse electrotehnice), de prelucr. a lemnului, textila si alim. vechi centru comercial (piei si blanuri). Universitate. Teatre. Muzeu de arta. Biserica Inaltarea Sfintei Cruci (1747-1758). Intemeiat in 1661.
SANTA MARTA, oras in N Columbiei, port la M. Caraibilor, situat pe un promontoriu, la 80 km E de Barranquilla si 720 km N de Bogota; centrul ad-tiv al departamentului Magdalena; 406,2 mii loc. (2003). Aeroport. Rafinarie de petrol. Exporta carbune, banane, cafea. Centru turistic si balnear. Universitate (1966). Fundat in 1525 de navigatorul si exploratorul spaniol Rodrigo de Bastidos (cea mai veche asezare din Columbia).
BALTIMORE [bɔltimɔ:], oras in NE S.U.A. (Maryland), in apropiere de G. Chesapeake; 2,34 mil. loc. (1988, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport international. Port (34 mil. t trafic, 1985). Mare centru siderurgic (uzinele concernului „Bethlehem Steel Corporation”). Constr. navale, de avioane (uzinele „Martin”), echipament electronic, metalurgia cuprului, rafinarea petrolului, produse chimice si alim. Universitate (1791). Academie de stiinte (1797). Muzeu de arta, galerii de arta veche. Conservatorul „Peabody”.
PACHUCA DE SOTO [patʃuka], oras in partea central-sudica a Mexicului, centrul ad-tiv al statului Hidalgo, situat pe versantul de V al Sierrei Madre Oriental, la 2.484 m alt., la 92 km NNE de Ciudad de Mexico; 287,4 mii loc. (2000). Centru minier (aur, argint, plumb, cinabru). Metalurgia neferoaselor; ind. textila, a incaltamintei si alim. Universitate (1869). Muzeu. Teatru. Biserica San Francisco (1590). Casa Colorado (1785). Fundat in 1534 pe locul unei vechi asezari toltece.
