BURG, burguri, s. n. Castel medieval; cetate, asezare fortificata, cu caracter militar sau administrativ; oras medieval; p. ext. oras vechi. – Din fr. bourg.

COMUNA s. f. 1. oras medieval, care se bucura de o anumita autonomie politica. 2. unitate de baza administrativ-teritoriala compusa din unul sau mai multe sate. 3. ~ primitiva = prima formatiune social-economica din istoria societatii, cu nivelul scazut al fortelor de productie, proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie si egalitatea in repartitia produselor. ◊ C-a din Paris = forma de guvernare a orasului Paris, instituita in 1871 de masele muncitoare rasculate, prima incercare de instaurare a dictaturii proletariatului; Camera C-elor = una dintre cele doua camere ale parlamentului englez. (<fr. commune)

BURGHEZ, -A adj. Facut de burghezie, al burgheziei. // s.m. si f. 1. (In oranduirea feudala) Locuitor al unui oras medieval (burg); orasean, targovet. 2. Persoana care face parte din clasa burgheza, din burghezie; capitalist. [Cf. fr. bourgeois, it. borghese].

BURG, burguri, s. n. Castel medieval; oras medieval; p. ext. oras vechi. – Fr. bourg.

BURG ~uri n. inv. oras medieval fortificat, avand un statut special; cetate. /<fr. bourg

COMUNA s.f. 1. oras medieval (dezvoltat in apusul Europei din vechile cetati situate pe caile de comunicatie comerciala), care se bucura de o anumita autonomie politica. ♦ Diviziune teritoriala, administrata de un primar si de un consiliu municipal. 2. Unitate administrativa compusa din unul sau mai multe sate sau catune si condusa de un consiliu popular comunal. 3. Comuna primitiva = prima formatiune social-economica din istoria societatii, corespunzand unor forte de productie slab dezvoltate, bazata pe proprietatea comuna asupra mijloacelor de productie si pe relatii de colaborare si ajutor reciproc. ◊ Comuna din Paris = forma de guvernare a orasului Paris, instituita in 1871 de masele muncitoare rasculate; Camera Comunelor = una dintre cele doua camere ale parlamentului englez. [Pl. -ne / < fr. commune, it. comune, cf. lat.med. communa].

GIUDECCA s.f. Cartier sau ghetou in care locuiau evreii in anumite orase medievale. [< it. giudecca].

GIUDECA s. f. cartier, ghetou unde locuiau evreii in unele orase medievale. (< it. giudecca)

BURGER (cuv. germ.) [burgər] subst. Termen generic folosit pentru a desemna patura mijlocie a oraselor medievale din Europa Centrala si Occidentala. Cuvintul a trecut si in limba romana sub forma pirgar.

SENIORIE s.f. (Ist.) Calitatea de senior. ♦ Forma de guvernamant a oraselor-republici medievale din Italia. [Pron. -ni-o-ri-e, gen. -iei. / cf. fr. seigneurie, it. signoria].

SENIORIE s. f. 1. calitate de senior¹ (I). ◊ drept, putere, autoritate a unui senior. 2. forma de guvernamant a oraselor-republici medievale din Italia. (< fr. seigneurie, it. signoria)

LANCIANI, Rodolfo Amadeo (1847-1929), arheolog italian. Prof. univ, la Roma. Importante descoperiri la Roma, Tivoli, Ostia, concretizate in numeroase lucrari („Roma antica in lumina descoperirilor moderne”, „O schita a istoriei monumentelor”). I se datoreaza harta detaliata a Romei („Forma Urbis Romae”), in care se reflecta intreaga istorie a procesului de urbanizare a orasului antic, medieval si modern. M. de onoare al Acad. Romane (1920).

PODESTAT s.m. Primar, guvernator al unui oras in Italia medievala. [< it. podesta, cf. fr. podestat].

podesta s.m. sg. (inv.) guvernator al unui oras in Italia medievala.

CONDOTIER s. m. 1. comandant de mercenari in slujba principilor, a papilor sau a oraselor din Italia medievala. 2. (fig.) om venal, gata a se pune in slujba oricarei cauze. (< it. condottiere)

PODESTAT s. m. primar, guvernator al unui oras in Italia medievala. (< it. podesta)

BURGHEZIE, burghezii, s. f. 1. (In teoria marxista) Clasa sociala urbana detinatoare de capital, care isi desfasoara activitatea in sectorul industrial comercial si bancar. ♦ (In societatea medievala) Locuitorii de la orase; targovetii, populatia oraselor, orasenime. 2. (In sintagma) Mica burghezie = parte a burgheziei (1) formata din micii producatori, micii comercianti, functionari etc. – Din it. borghesia.

CITADELA s.f. 1. Fortareata medievala care domina un oras. 2. (Fig.) Bastion, focar, centru. [< it. citadella – cetatuie].

CITADELA s. f. 1. fortareata medievala care domina un oras. ◊ oras (intarit). 2. cetate, castel construit in afara zidurilor unui oras, in scop de aparare. 3. (fig.) bastion, focar, centru (al unei miscari). 4. compartiment pe navele mari de lupta, limitat de pereti etansi la gaze si radiatii. (< fr. citadelle, it. cittadella)

BURG s. n. asezare medievala (fortificata) cu caracter militar sau administrativ; oras vechi. (< germ. Burg, fr. bourg)

BURG s.n. 1. (Ist.) Asezare medievala cu un statut special (de obicei fortificata). 2. Strada in unele orase italiene, situata in afara zidurilor cetatii. ♦ Cartier periferic al unor orase italiene. [Pl. -guri. / cf. fr. bourg, it. borgo, lat.t. burgum < germ. Burg – fortareata].

CARANSEBES, oras in Jud. Caras-Severin, la confl. Sebesului cu Timisul; 34.165 loc. (1991). Aeroport. Expl. de argile. Combinat pentru industrializarea lemnului (mobila, placaje, furnire, dogarie), intreprinderi de constructii metalice (macarale turn si portuare), de mat. pentru constr. (caramida, tigla), de panificatie; ateliere de reparatii. Centru viticol. Muzeu. Mentionat pentru prima oara in 1290 sub denumirea de Sebes. Din unirea asezarilor medievale Caran (Caravan) si Sebes (sec. 15) a rezultat denumirea actuala. Recunoscut oras in 1564. Monumente: Biserica Sf. Gheorghe (sec. 15-18), Biserica Sf. Ioan Botezatorul (sec. 18), fosta cazarma (sec. 18).

URBANISM (‹ fr., it.; lat. urbanus „orasenesc”). s. n. Ramura a arhitecturii care proiecteaza si planifica lucrarile de construire, de sistematizare, de reconstruire sau de restructurare a unei asezari omenesti (oras, sat etc.), impreuna cu complexul de masuri social-economice, tehnice, igienice care se iau in vederea satisfacerii necesitatilor materiale si social-culturale ale noilor asezari; urbanistica. Elemente de sistematizare urbana au existat chiar si in orasele antice (inclusiv sisteme de aductiune a apei si canalizare) si in cele medievale, dar u. si-a definit obiectul indeosebi de la sfarsitul sec. 19 si in sec. 20 ca urmare a cresterii explozive a populatiei urbane si a noilor cerinte de aprovizionare, transport, activitati recreative etc. legate de viata moderna.

PADERBORN, oras in Germania (Rhenania de Nord-Westfalia); 177,7 mii loc. (2002). Ind. cimentului, siderurgie. Monumente medievale (catedrala, sec. 13). Aici, in anul 799, a avut loc intalnirea dintre Carol cel Mare si papa Leon III, la care s-a discutat problemele teritoriale. Sediu (805) al unui arhiepiscopat; in sec. 13 a devenit membru al Hansei.

RABAT, oras in Malta, in partea central-vestica a ins. Gozo; 11,7 mii loc. (2003). Ind. textila (covoare) si alim. (vinuri). Vestigii din perioada romana. Biserici si manastiri medievale. Palatul Verdala (1586); palatul Sf. Sofia (sec. 12). Catedrala. Muzeu de antichitati romane. Ziduri de fortificatie ale orasului datand din sec. 18. Cunoscut si sub numele Victoria.

CHILIA, oras in Delta Dunarii, pe malul stg. al bratului cu acelasi nume al Dunarii; 24,3 mii loc. (1980). Vestigiile cetatii medievale; Biserica Sf. Nicolae (1648), ctitorita de Vasile Lupu, cu o frumoasa pisanie sculptata in piatra cu stema Moldovei. Veche asezare, cu un important rol comercial, a fost transformata, in 1479, de Stefan cel Mare intr-o ampla si puternica cetate: in 1484 a fost cucerita de turci. Prin Pacea de la Bucuresti, incheiata in urma Razboiului Ruso-Turc (1806-1812), C. impreuna cu Basarabia, a fost anexata de Rusia; intre 1918 si 1940, a facut parte din statul roman. In 1940, in urma notelor ultimative sovietice, a fost din nou anexat de U.R.S.S. Eliberat de armata romana (1941), orasul a fost din nou ocupat de trupele sovietice (1944) si reanexat de U.R.S.S.

VORNIC ~ci m. 1) (in Moldova si in Muntenia medievala) Mare dregator al curtii domnesti avand misiunea de a conduce treburile interne si cele gospodaresti. 2) Primar al unui sat sau oras. /<sl. dvorinicu

AUTUN [oto], oras in E Frantei (Burgundia); 20,6 mii loc. (1982). Ind. constr. de masini, piel si textila. Piata pentru animale. Monumente galo-romane si medievale (catedrala Saint-Lazare, in stil romanic burgund, celebra prin portalul cu scena „Judecatii de apoi”, sec. 11).

ALTENBURG, oras in E Germaniei (Saxonia); 53,6 mii loc. (1988). Expl. de carbune brun. Constr. de masini de cusut. Cunoscute fabrici de carti de joc. Monumente medievale si din Renastere. Muzee. Mentionat in anul 976.

BLOIS [bloa], oras in N Frantei centrale (Orleanais), la SV de Orleans, pe Loara; 61,1 mii loc. (1982, cu suburbiile). Instrumente de precizie. Constr. de avioane. Catedrala (sec. 17). Apeduct roman. Castelul medieval al contilor de Blois si resed. a regilor Frantei.

AOSTA, oras in NV Italiei, centru ad-tiv al reg. Valle d’Aosta; 36,3 mii loc. (1989). Siderurgie, aluminiu, produse chimice si textile. Centru turistic; sporturi de iarna. Vestigii romane si medievale.

CANTERBURY [kæntəbəri], oras in SE Marii Britanii (Anglia); 115,6 mii loc. (1981, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Resed. arhiepiscopului primat al bisericii anglicane. Catedrala celebra (inceputa inainte de 1060, terminata in 1503), in care se pastreaza cea mai importanta serie de vitralii medievale engleze (sec. 12-13). Universitate (1964). Muzeu regal. Centru turistic.

BUHARA, oras in Uzbekistan (C.S.I.), pe Amu-Daria; 224 mii loc (1989). Intreprinderi textile (bumbac), alim., de piel. si incalt. Monumente arhitectonice arabe din sec. 10-17. Celebru centru de artizanat de veche traditie (covoare, incrustatii in metal, orfevrarie, tesaturi de matase). Important centru economic si cultural medieval. B. a fost succesiv capitala statului condus de dinastia Seibanizilor (sec. 16), a Emiratului de B. (1747-1920) si a Rep. Populare Sovietice a B. (1920-1924).

HARSOVA, oras in jud. Constanta, port pe dr. Dunarii; 11.160 loc. (1998). Expl. de calcar. Constr. de masini; prelucr. lemnului; produse alim. Centru viticol si pomicol. Izv. cu ape minerale mezotermale. Baza de tratament. In localit. componenta Vadu Oii se afla capatul dobrogean al podului Giurgeni-Vadu Oii (v. Giurgeni). Vestigii ale asezarii antice Carsium. Ruinele unei cetati medievale (sec. 13-18). Geamie (1812). Biserica Sfintii Imparati Constantin si Elena (1903). Mihai Viteazul i-a invins aici pe turci, la 1 ian. 1595.