FEREASTRA, ferestre, s. f. 1. Deschizatura de forma regulata lasata in peretele unei cladiri, al unui vehicul etc. pentru a permite sa intre aerul si lumina; ansamblu format dintr-un cadru fix si din cercevele in care se fixeaza geamuri, montat in deschizatura amintita; ansamblu format de aceasta deschizatura, impreuna cu cercevelele care o incadreaza si cu geamul fixat in cercevele. ◊ Fereastra oarba v. orb. ◊ Expr. A arunca banii pe fereastra = a cheltui in mod exagerat, a fi risipitor. 2. Loc in care se intalneste un put de mina cu o rampa subterana. 3. Fig. (Fam.) ora libera intercalata intre doua ore de curs in programul zilnic al unui profesor sau al unui student. – Lat. fenestra.

MEDITA, meditez, vb. I. 1. Intranz. A cugeta adanc asupra unui lucru. 2. Tranz. (Inv.) A examina ceva din toate punctele de vedere, a studia. 3. Tranz. (Inv.) A pune ceva la cale; a planui, a urzi. 4. Tranz. A ajuta un elev, un student etc. sa-si pregateasca (in afara orelor de curs) lectiile, examenele; a da lectii particulare. – Din fr. mediter.

MEDITAT, -A, meditati, -te, adj. (Despre elevi) Care a primit lectii (particulare) in afara orelor de curs; preparat². – V. medita.

MEDITATIE, meditatii, s. f. 1. Reflectare, cugetare adanca; meditare, reflectie. 2. Specie a genului liric, cuprinzand reflectii despre conditia umana. 3. Pregatire a lectiilor, a examenelor cu un meditator; lectie particulara data de un meditator; preparator (3). ◊ (Sala de) meditatie = sala intr-un internat unde elevii isi pregatesc lectiile. ♦ Perioada de timp, in afara orelor de curs, in care elevii (dintr-un internat) isi pregatesc temele. – Din lat. meditatio, fr. meditation.

RECREATIE¹, recreatii, s. f. Faptul de a se recrea¹; odihna, destindere dupa o munca incordata. ♦ Scurta pauza intre orele de curs, destinata recrearii si jocului elevilor; pauza. [Pr.: -cre-a- – Var.: (inv.) recreatiune s. f.] – Din fr. recreation, lat. recreatio, -onis.

CLASA s.f. I. (Fil.) Clasa sociala = grup mare de oameni care se deosebeste de alte grupuri dupa locul pe care-l ocupa intr-un anumit sistem de productie sociala, dupa raportul fata de mijloacele de productie, dupa rolul indeplinit in organizarea sociala a muncii, dupa felul in care obtin partea de care dispun din bogatia societatii si dupa marimea acestei parti. II. 1. Fiecare dintre subimpartirile si despartiturile mari ale regnului animal sau vegetal. 2. Fiecare dintre grupele de cate trei cifre ale unui numar cu mai multe cifre. III. 1. Unitate de invatamant care cuprinde elevi cu acelasi nivel de cunostinte, carora urmeaza sa li se predea aceleasi materii. 2. Sala in care se tin cursurile pentru un grup de elevi cu acelasi nivel de cunostinte. 3. ora de curs. IV. 1. Categorie a vagoanelor, a compartimentelor de tren, a cabinelor de vapor etc. 2. Categorie, grad, rang. [Var. clas s.n. / < rus. klas, cf. fr., it. classe, germ. Klasse, lat. classis].

RECREATIE s.f. Faptul de a (se) recrea¹; recreare; odihna dupa un efort sustinut; destindere. ♦ Pauza intre doua ore de curs in scoli. [Gen. -iei, var. recreatiune s.f. / cf. fr. recreation, lat. recreatio].

RECREATIE s. f. 1. faptul de a (se) recrea¹; odihna dupa un efort sustinut; destindere. 2. pauza intre doua ore de curs in scoli, facultati etc. (< fr. recreation, lat. recreatio)

ETAPA, etape, s. f. 1. Interval de timp, stadiu in dezvoltarea unui proces, caracterizat, de obicei, prin evenimente importante; faza. 2. Distanta strabatuta de o unitate in mars in curs de 24 de ore. 3. Portiune determinata dintr-o competitie sportiva de mare fond, care trebuie parcursa fara oprire. ♦ Interval de timp in ciclul anual de antrenament. ♦ Fiecare dintre partile unei competitii sportive care se disputa pe o durata mai mare de timp. – Din fr. etape.

SAPTAMANA ~i f. 1) Interval de timp egal cu sapte zile succesive (socotit de luni dimineata pana duminica seara). 2) Orice perioada de sapte zile consecutive. ~a poeziei. ~a cartii. ◊ ~ de munca numarul zilelor (sau al orelor) lucratoare din cursul unei saptamani calendaristice. [ G.-D. saptamanii] /<lat. septimana

CONSULTANT, -A s. m. f. 1. specialist al unei institutii etc. care da consultatii. 2. profesor universitar pensionat care tine cursuri (facultative), are ore de consultatie si conduce doctoranzi. 3. specialist in consultanta. (< fr. consultant, rus. konsultant)

ULTIM ~a (~i, ~e) si substantival 1) Care este cel mai de pe urma intr-o ierarhie. ~ul numar al revistei. ~ul loc la competitie. ◊ ~ul pret pret stabilit irevocabil. Pana la ~a suflare (sau picatura de sange) pana la sfarsitul vietii. Pana la ~ul toti. 2) Care ramane in urma; care se afla in coada; codas. 3) Care este cel mai aproape de momentul de fata; de curand. ~ele stiri. ◊ ~a ora rubrica in ziare sau emisiune la radio sau la televiziune in care se prezinta cele mai noi stiri. /<lat. ultimus, it. ultimo

ora s.f. 1. Diviziune a timpului egala cu a douazeci si patra parte dintr-o zi; ceas. 2. Moment, timp precis (cand cineva poate face ceva, poate fi primit undeva etc.). 3. curs, lectie (de o ora). [< lat. hora, cf. it. ora, fr. heure].

ora s. f. 1. diviziune a timpului, a 2⁴-a parte dintr-o zi; ceas. 2. timp precis (cand cineva poate face ceva, poate fi primit undeva). 3. curs, lectie (de o ora). (< it. ora, lat. hora)

curs s. 1. v. prelegere. 2. v. ora.

RASTIMP s. 1. v. perioada. 2. v. timp. 3. v. curs. 4. v. interval. 5. ceas, interval, ora, perioada, timp. (A asteptat un ~ bun pana sa vina.) 6. v. durata.

ANTEMERIDIAN ~ana (~eni, ~ene) Care are loc in cursul diminetii; de dinainte de amiaza. La ora opt ~. [Sil. -di-an] /<lat. antemeridianus

ora s. 1. ceas. (O ~ are 60 de minute.) 2. v. rastimp. 3. v. moment. 4. clasa, curs, lectie. (De ce ai lipsit de la ~?)

A SE Scurge pers. 3 se scurge intranz. 1) (despre fluide) A iesi (dintr-un recipient) incet si in cantitati mici. 2) (despre suvoaie, torente de apa) A curge in josul pantelor pana la epuizare. 3) (despre ochi) A-si pierde lichidul pe care il contine ca urmare a spargerii globului ocular. 4) fig. (despre persoane, vehicule etc.) A urma unul dupa altul (fara intrerupere sau la intervale egale). 5) fig. (despre ore, zile, saptamani, luni etc.) A se consuma treptat; a trece; a curge. /<lat. excurrere

2) ciurui si (rar) -iesc, a -i v. intr. (d. ciur 2; rut. curiti, bg. curkam, ung. csurogni, id. C. ciuciur, siroi. tirii, turui. Bern. 1, 131). Curg siroi, turui: ciuruie ploaia. – Si surui si (Mold. Trans.) ciorai sau -iesc.

TAXIMETRU s.n. 1. Aparat de inregistrare a taxei pentru cursele unui automobil care se inchiriaza cu ora sau pentru o anumita distanta. 2. Automobil prevazut cu un aparat care indica pretul unei curse, potrivit inregistrarii distantei parcurse; taxi. [< fr. taximetre].

ETAPA s.f. 1. Loc unde se opresc trupele in mars. ♦ Distanta intre doua opriri; distanta parcursa in timp de 24 de ore de o unitate care se deplaseaza in mars. 2. Interval de timp; moment, faza. 3. Portiune a unei curse sportive. ♦ Parte dintr-o intrecere sportiva. ♦ Interval de timp in ciclul anual de antrenament. [< fr. etape].

CEAS¹ ~uri n. 1) Unitate de masura a timpului (egala cu a douazeci si patra parte dintr-o zi); ora. Un ~ si jumatate. 2) Interval (scurt) de timp. ◊ Cu ~urile (sau cu ~ul) foarte mult timp. ~ul mortii momentul de sfarsit al vietii. ~ul incercarilor moment in care cineva trebuie sa dea dovada de tarie de caracter si de prezenta de spirit. Intr-un ~ rau (sau greu) intr-un moment neprielnic, nefast. Intr-un ~ bun intr-un moment prielnic. Din ~ in ~ foarte curand. In ~ul al doisprezecelea in ultima clipa. 3) Lectie predata timp de 45 de minute intr-o institutie de invatamant; ora. ~ academic. 4) Aparat care masoara si indica timpul; ceasornic. ~ de mana. ~ de masa. ~ de buzunar. ~ de perete. ◊ A merge ca ~ul a functiona foarte bine. /<sl. tasi

curs² ~uri n. 1) Expunere a unei materii de studiu sub forma unui ciclu de lectii sau de prelegeri. 2) Totalitatea orelor de program destinate acestei expuneri. 3) Carte cuprinzand un ciclu de lectii sau prelegeri. 4) la pl. Forma de invatamant (ridicare a calificarii, reprofilare etc.) de scurta durata. ~uri serale. /<fr. cours

CALD, -A, calzi, -de, adj. 1. Care se gaseste la o temperatura relativ inalta (fara a fi fierbinte) fata de mediul ambiant sau corpul omenesc; care da senzatia de caldura. ◊ Expr. Nu-i tine nici de cald, nici de rece sau nu-i e nici cald, nici rece = nu-l intereseaza, ii este indiferent. Nici calda, nici rece = asa si asa, nici asa, nici asa. (Substantivat) Ma ia cu cald = sunt cuprins de fierbinteala, am febra. ♦ Fierbinte, incins. ♦ (Despre paine) Proaspat. ♦ (Despre imbracaminte) Calduros, gros. 2. (Despre zone, regiuni, tari etc.) Cu temperatura constant ridicata in tot cursul anului. ♦ 3. Fig. Aprins, infocat; patimas, prietenos, afectuos. Cuvinte calde. Privire calda. ♦ 4. Fig. (Despre vesti, stiri, informatii etc.) De ultima ora, recent. – Lat. caldus (= calidus).

curs², cursuri, s. n. 1. Expunere, predare a unei materii de studiu sub forma unui ciclu de lectii sau de prelegeri; p. ext. ora sau totalitatea orelor de program destinate acestei expuneri. 2. Ciclu de lectii tiparite, sapirografiate sau dactilografiate in volum (si servind ca manual). – Din fr. cours.

FORTAT, -A adj. 1. facut, impus cu forta, silit, nefiresc. ♦ curs ~ (al unei valori) = curs impus, ducand la obligatia legala de a primi ca hartie-moneda neconvertibila in aur; mars ~ = mars in care trupele executa in 2⁴ de ore o deplasare mai mare decat in mersul normal; aterizare ~a = aterizare impusa de imprejurari nefavorabile. 2. facut prin violenta, printr-un efort deosebit. 3. (despre inchizatori, usi) deschis, spart cu forta. 4. (despre ras, gesturi etc.) silit, nenatural. (< forta)

FORTAT, -A adj. 1. Facut, impus prin forta. ◊ curs fortat (al unei valori) = curs impus, ducand la obligatia legala de a primi ca plata hartie-moneda neconvertibila in aur; mars fortat = mars in care trupele executa in 24 de ore o deplasare mai mare decat in mersul normal. 2. Silit, nefiresc, nenatural. 3. Facut prin violenta, printr-un efort deosebit. 4. (Despre inchizatori, usi) Deschis, spart cu forta. [< forta, cf. it. forzato].

curs s.n. I. 1. Expunere, predare a unei materii, facuta la o catedra de invatamant superior sau forma unui ciclu de lectii sau prelegeri; (p. ext.) ora sau totalitatea orelor de program afectate acestei expuneri. 2. Volum care reuneste un ciclu de lectii sau de prelegeri. II. Pret al unitatii banesti dintr-o tara, exprimat in unitatile banesti din celelalte tari; pret variabil, stabilit la bursa, pentru valuta, hartii de valoare etc. [Cf. lat. cursus, fr. cours].