PETROLIST, -A, petrolisti, -ste, subst. 1. S. m. si f. Persoana care lucreaza in industria petroliera. 2. S. m. Proprietar de terenuri petrolifere; om de afaceri in industria petrolului. – Petrol + suf. -ist.

BUSINESSMAN s. v. om de afaceri.

OM s. 1. v. persoana. 2. fiinta, persoana. (~ iubit.) 3. (fig.) inima. (I-a fermecat pe toti ~.) 4. cap, individ, ins, persoana, (fig.) caciula. (Cate 5 000 de lei de ~.) 5. om de serviciu v. servitor. 6. om de afaceri = (englezism) businessman; om de litere v. scriitor; om de stiinta v. cercetator; om politic v. politician. 7. (la pl.) v. lume. 8. muritor, pamantean. (Graia: fericit ~!) 9. barbat. (Femei si oameni.)

BUSINESSMAN [pr.: biznismen] ~i m. Persoana care se ocupa cu businessul; om de afaceri. /Cuv. engl.

FALIMENT ~e n. 1) Situatie de insolvabilitate a unui om de afaceri, constatata de o instanta judecatoreasca. 2) Stare a unui debitor care nu-si poate plati datoriile sau nu-si poate respecta angajamentele. 3) Esec complet; nereusita totala; fiasco; crah. /<germ. Falliment, it. fallimento

afacere (afaceri), s. f. – 1. Tranzactie financiara, comerciala sau industriala. – 2. Treaba, indeletnicire, ocupatie. – 3. (Arg.) Organ genital. Format de la facere, dupa paralelismul fr. faire, affaire. Substituie o formatie strict identica, bazata pe a- si inf. scurt; cf. ce-are aface? au de aface cu un derbedeu inteligent (Galaction); cf. v. sp. afazer „a avea de-a face”. – Der. afacerist, s. m. (om de afaceri fara scrupule, escroc); aferat, adj. (care este foarte ocupat); galicism, din fr. affaire.

PETROLIST, -A s.m. si f. 1. Lucrator, tehnician din industria petrolului. 2. Proprietar de terenuri petrolifere; om de afaceri in industria petroliera. [< petrol + -ist].

BUSINESSMAN [BIZNISMEN] s. m. om de afaceri american. (< engl. businessman)

PETROLIST, -A s. m. f. 1. lucrator, tehnician din industria petrolului. 2. proprietar de terenuri petrolifere; om de afaceri in industria petrolului. (< petrol + -ist)

NECKERMANN [nekərmən], Josef (1912-1992), om de afaceri german. A fondat (1948) Casa de Comenzi AG, din Frankfurt am Main, de renume international. Presedinte (1967-1989) al Fundatiei Deutsche Spolthiefe.

ComPARS s.m. (Teatru) Personaj mut sau fara rol important. ♦ (Fig.) Cel care joaca un rol neinsemnat intr-o afacere; om de nimic. [< fr. comparse, it. comparsa].

ComPARS s. m. 1. personaj mut sau cu rol minor in teatru; figurant. 2. (fig.) cel care joaca un rol neinsemnat intr-o afacere; om de nimic. (<fr. comparse, it. comparsa)

complicatiune f. (lat. complicatio, -onis. V. aplicatiune). Incurcatura, greutate: in aceasta boala (ori afacere) se pot produce complicatiuni. – Si -atie.

BUSINESSMAN, businessmeni, s. m. (Englezism) om de afaceri. [Pr.: biznismen] – Din engl. businessman.

PAZARGHIDEAN, pazarghideni, s. m. (Turcism inv.) om de afaceri; samsar, misit. – Din tc. pazara-gidea.

SOCIETATE, societati, s. f. 1. Totalitatea oamenilor care traiesc laolalta, fiind legati intre ei prin anumite raporturi economice. ♦ Ansamblu unitar, sistem organizat de relatii intre oameni istoriceste determinate, bazate pe relatii economice si de schimb; p. ext. sistem social. ♦ Cerc limitat de oameni de prim rang (prin pozitie sociala, situatie materiala etc.). 2. Asociatie de persoane constituita intr-un anumit scop (stiintific, literar, sportiv etc.). 3. (Comert) Asociatie de oameni de afaceri alcatuita pe baza unor investitii de capital, in vederea obtinerii unor beneficii comune. ◊ Societate in nume colectiv = asociatie intre un numar limitat de persoane, care intemeiaza o intreprindere comerciala sau industriala, depunand fiecare capital si contributie in munca si raspunzand solidar si nelimitat la obligatiile pe care si le-au asumat. 4. Grup de oameni care petrec un anumit timp impreuna; tovarasie, companie. ◊ Expr. In societate = intre oameni, in lume. [Pr.: -ci-e-] – Din fr. societe, lat. societas, -atis.

BUSINESSMAN s.m. (Rar) om de afaceri american. [Pron. biz-nis-man, pl. -meni. / < engl. businessman].

plotogila s.m. (reg.) om care umbla cu imbracamintea sau cu incaltamintea peticita, rupta; zdreanta, ruptura; om care traieste din afaceri marunte; om de nimic; platogea.

SOCIETATE s. f. 1. ansamblu unitar, sistem organic inchegat de relatii intre oameni, istoriceste determinate, al caror fundament il constituie relatiile de productie. ◊ formatiune social-economica. ◊ grup (organizat) in care traiesc unele fiinte. 2. asociatie de persoane organizata potrivit unui anumit scop. 3. categorie sociala; cerc limitat de oameni. ◊ anturaj; companie. 4. asociatie intre oameni de afaceri alcatuita pe baza unor investitii de capital social si in vederea unor profituri comune. 5. organizatie cu caracter (inter)national, obstesc etc. care are drept scop promovarea unor idei sau actiuni de interes general. (< fr. societe, lat. societas)

PAZARGHIDAN, pazarghidani, s. m. (Turcism inv.) om de afaceri; samsar, misit. – Tc. pazar-giden.

RICARDO [rika:dou], David (1772-1823), economist si om politic britanic. om de afaceri. Reprezentant al scolii clasice de economie. Promotor al sistemului de piata libera; a dezvoltat teoria valorii bazate pe munca si teoria plusvalorii; a analizat repartitia venitului national si principalele categorii economice legate de aceasta. Teoria rentei diferentiale a legat-o de legea fertilitatii descrescande a solului. Justificand liber-schimbismul si diviziunea muncii intre tari, a elaborat teoria costurilor comparative de productie. Opera lui R., alaturi de cea a lui Smith, a influentat gandirea economica contemporana. Op. pr.: „Despre principiile economiei politice si ale impunerii”.

comitii n. pl. (lat. comitium, d. com-, la un loc, si d. ire, itum, a merge. V. ies, sui, subit). Adunarea populara care alegea magistrati ori trata afacerile publice in vechea Roma. – Romanii le numeau curiata, (adica ale celor 30 de curii) pe cele ce-i alegeau pe regi si care au disparut mai tirziu supt [!] imparati; centuriata, adica ale celor 193 de centurii in care Serviu Tuliu i-a impartit pe toti nobilii si plebeii cetateni; tributa, adica ale celor trei triburi convocate de inaltii magistrati nobili, si calata, adica cele convocate de preuti [!] si care erau probabil egale cu cele numite curiata.

ROCKFELLER [rakifelər], familie de oameni de afaceri, filantropi si oameni politici din S.U.A. 1. John Davison (1839-1937), industrias si filantrop american. Continuand afacerile cu petrol ale tatalui sau, a fondat (1862) prima antrepriza petroliera, in 1863 o rafinarie de petrol, apoi (1870) imperiul industrial Standard Oil Company, cu peste 30 de corporatii, care i-a adus venituri imense. Dedicandu-se activitatilor filantropice, a creat Fundatia R. (1913), Universitatea R. din Chicago (1902), Institutul R. pentru cercetari medicale din New York (1901), care a devenit (din 1954) Universitatea R. Prin generozitatea lui a fost refacuta (dupa distrugerile din Primul Razboi Mondial) catedrala Notre-Dame din Reims. 2. John D. Jr. (1874-1960), industrias si filantrop american. Fiul lui R. (1). A continuat donatiile tatalui sau (locul pe care s-a construit sediul Natiunilor Unite), a construit Center R. si a restaurat in stil colonial Williamsburg. 3. Nelson Aldrich (1908-1979), om politic si filantrop american. Nepotul lui R. (1). Vicepresedinte al S.U.A. (1974-1977), in timpul lui G. Ford. Colectionar de arta. A facut donatii la Muzeul de Arta Moderna si a fondat Muzeul de Arta Primitiva, ambele in New York.

antrepriza f., pl. e (fr. entreprise. V. repriza. A te invoi, p. o suma fixa, sa faci o lucrare, o afacere, independent de cistig ori de perdere [!]. – Rom. intreprindere.

LOBBYISM s. n. activitate de culise desfasurata in scopul influentarii de catre grupuri de afaceri, prin agenti speciali, a oamenilor de stat, pentru a adopta in organele legislative, in organizatii internationale etc. anumite hotarari. (< engl. lobbyism)

MADEA, madele, s. f. 1. (Inv.) Problema, chestiune, afacere. 2. (Reg.) Fel, sort, categorie. ♦ Fig. om neserios, om fara caracter. – Din tc. madde.

TANTIEMA, tantieme, s. f. 1. Suma de bani incasata de membrii unui consiliu de administratie sau de functionari superiori ai unei societati comerciale (din beneficiul net al acesteia) pentru participarea la conducerea ei. ♦ Comision procentual acordat mijlocitorilor de afaceri. 2. Onorariu procentual cuvenit (in trecut) unui autor dramatic, calculat in raport cu incasarile realizate la reprezentatiile piesei sale. [Pr.: -ti-e-] – Din fr. tantieme.

TAUR ~i m. 1) Mascul reproducator al vitelor mari cornute; buhai.* A lua (sau a prinde) ~ul de coarne a actiona cu energie si curaj intr-o afacere dificila; a infrunta ceva pieptis. 2) pop. om zdravan si brutal. 3) la sing. pop. art. Constelatie din emisfera boreala. ◊ Zodia ~ului unul dintre cele douasprezece sectoare zodiacale. [Sil. ta-ur] /<lat. taurus

contumace adj. si s. (lat. contumax, -acis). Care nu vrea sa compara [!] la judecata intr´o afacere criminala.

compars, -a s. (fr. comparse, d. it. comparsa, comparatiune, comparso, comparut, comparere, a comparea). Rar. Figurant. Pin [!] ext. om care are un rol neinsemnat intr´o afacere.

BRANZA f. Produs alimentar, preparat din lapte coagulat separat de zer prin scurgere. ~ de vaca. ◊ A nu face nici o ~ a) a nu realiza nimic; b) a nu fi bun de nimic; a nu valora nimic. A alege ~a (sau urda) de zer a separa binele de rau. A strica ~a (cu cineva) a rupe relatiile, a se certa (cu cineva). A nu face ~ cu cineva a nu putea ajunge la vreo intelegere cu cineva. ~ buna in burduf de caine se spune despre o persoana care poseda multe calitati, dar nu le foloseste in scopuri bune. Frate, frate, dar ~a-i cu (sau pe) bani in chestiuni de afaceri nu se tine cont de relatiile de rudenie sau de prietenie. Zgarie-~ om zgarcit. [G.-D. branzei] /Orig. nec.

BERIA, Lavrenti Pavlovici (1899-1953), om politic sovietic. A detinut importante functii, intre care: comisar al poporului pentru afaceri Interne (1938-1945; mart.-iun. 1953). Colaborator apropiat al lui Stalin, a fost unul dintre principalii organizatori ai represiunilor din perioada anilor ’30-’50. Exclus din partid, judecat si executat.

clenci si clinci n., pl. uri (cp. cu vsl. kliuci, cirlig, cheie, kliuka, siretenie, si klecati, a se inchina, a schiopata). Vechi. Ghimpe. Azi. Zimboc. Ramura de corn la cerb. Fam. Punct dificil intr´o afacere (fie p. tine, fie p. a face dificultati adversarului): a gasi cuiva un clenci. A avea clenci cu cineva, a avea neintelegeri cu cineva. A prinde clenci de cineva, a prinde dragoste de cineva. V. chitibus.

NASTASE, Adrian (n. 1950, Bucuresti), jurist, sociolog si om politic roman. Prof. univ. la Bucuresti. Prim-min. (din 2000) si ministru al afacerilor Externe (1990-1992). Presedinte (1992-1996) si vicepresedinte (1996-1999) al Camerei Deputatilor. Presedinte (din 2001) al Partidului Democratiei Sociale din Romania (presedinte executiv, 1993-1997 si prim-vicepresedinte, 1997-2001, al partidului). Contributii in domeniul dreptului international public („Drepturile omului – religia sfarsitului de secol”, „Dreptul international contemporan”, „Drept economic international”, „Tratatele Romaniei – un deceniu de acte internationale 1990-1999”, „Batalia pentru viitor”).

ADENAUER, Konrad (1876-1967), om politic german. Presedinte al Partidului Uniunea Crestin-Democrata (1946-1966); cancelar federal (1949-1963) si ministru al afacerilor Externe (1951-1955) al R.F.G. A condus opera de reconstructie si integrare a Germaniei Federale in sistemul de aliante ce o legau de Europa Occidentala.

balon n., pl. oane (fr. ballon, d. balle, minge. V. bal 2). Besica umpluta cu aer ori cu alt gaz. Aerostat. Fig. balon de incercare, experienta facuta ca sa sondezi o afacere. Chim. Vas de sticla sferica.

aranjez v. tr. (fr. arranger, d. rang, rind, rang). Rinduiesc, deretic, asez, r*****z, ordonez: a aranja lucrurile pin [!] casa, cartile in dulap. Potrivesc, r*****z, indrept, dreg: a aranja o masina. Fig. R*****z, rinduiesc, intocmesc: a-ti aranja bine viata. Capatuiesc, pun intr' o situatiune buna: si-a aranjat fiii. Fam. Iron. Pun ceva la cale contra cuiva, astern, defaim: lasa, ca-l aranjez eu la minister! Pun la cale sau termin o afacere: a aranja o afacere. V. refl. Imi asez lucrurile pin [!] casa dupa mutare: pina mine [!] ne aranjam. Fig. Imi fac o situatiune: s' a aranjat bine pin [!] politica. Ma invoiesc, ajung la o intelegere: lasa, ca ne vom aranja usor!

BRANZA, (2) branzeturi, s. f. 1. Produs alimentar obtinut prin coagularea laptelui cu ajutorul cheagului sau al unor coagulanti sintetici. Frate, frate, dar branza-i pe bani (= in afaceri nu poate fi vorba de sentimentalism). ◊ Expr. Branza buna in burduf de caine, se spune despre un om plin de calitati, care insa nu le foloseste in scopuri bune. A nu face nici o branza = a nu face, a nu ispravi nimic; a nu fi bun de nimic. (Duca-se, du-te etc.) opt cu a branzei sau opt (si) cu a branzei noua, se zice cand scapi (sau doresti sa scapi) de o persoana suparatoare. 2. (La pl.) Diferite feluri de branza (1).

caciula f., pl. i (mlat. casibula, chepeneag, manta cu gluga, de unde s´a facut casibla, casiula, casula, ca sula, fiula din subula, fibula, iar de aci caciula, ca ciut, ciutura, cioarice, cimpoi, cepeleag din s-. Din var. casubula vine fr. chasuble si sp. casulla, patrahir. D. rom. vine ngr. kasula, haina grosolana, si in Epir katsula, scufie; alb. kasulia, scufie, vsl. bg. rut. rus. koulia, sirb. kosulia, camasa, rus. „blana scurta, ie, bluza”; bg. kacul, mot, kaculka, gluga; ung. kacsulya. Cp. cu capot. V. Meyer, EWaS. si Bern. 1,586). Gluga (Hateg). Cusma, acoperemint de blana p. a apara capu de frig. Lucru care seamana a caciula (ca circumflexu). Prietin [!] de caciula, un om pe care nu-l cunosti de cit din salut (din scosu caciulii). Alta caciula, alta afacere, alta socoteala. Un franc de caciula, platind cite un franc de fie-care persoana. Cu musca pe caciula, V. musca. V. si chiulaf si caita.

consiliu m. (lat. consilium). Sfat, sfatuire, parere data cuiva ca sa faca ceva. Adunare p. a se sfatui. Localu consiliului. Consiliu de ministri, consiliu p. a delibera despre afacerile statului. Consiliu de razboi, consiliu p. justitia militara. Consiliu de stat, consiliu p. a prepara legi, ordonante si regulamente, a rezolva dificultatile care se ridica in materie administrativa si a judeca apelurile contentiosului administrativ. Consiliu judetenesc (gresit zis judetean), consiliu compus din 18 membri, p. afacerile judetului. Consiliu comunal, consiliu compus tot din 18 membri, p. afacerile comunei. Consiliu permanent, consiliu alaturat ministerului Educatiunii Nationale. Consiliu de familie, consiliu compus din rude si prezidat de un judecator ca sa apere interesele unui minor. Consiliu judiciar, persoana numita de un tribunal ca sa-l infrineze pe cel declarat in stare de prodigalitate sau incapacitate civila sau legala. Consiliu de disciplina, tribunal instituit p. disciplina. Consiliu de zece, un tribunal secret in foasta [!] republica a Venetiii.

CIORBA, ciorbe, s. f. Fel de mancare care consta dintr-o zeama (acrita) preparata cu legume, adesea si cu carne. ◊ Expr. A se amesteca in ciorba cuiva (sau a altuia) = a se amesteca (nedorit) in afacerile, in treburile altuia. A pune (sau a baga etc.) pe toti intr-o ciorba = a considera si a trata la fel mai multi oameni, fara a tine seama de valoarea, situatia etc. lor deosebita. – Din tc. corba.

BRANTING, Karl Hjalmar (1860-1925), om politic suedez. Lider al Partidului Social-Democrat din Suedia, unul dintre conducatorii Internationalei a II-a. Prim-min. (1920-1925, cu intreruperi). Ca ministru al afacerilor Straine (1921-1923), a reprezentat tara sa la numeroase conferinte postbelice. Premiul Nobel pentru pace (1921).

brinza f., pl. inuz. e (met. din lat. zaberna, din care pe de o parte, s’a facut zagirna, torba de pus brinza la scurs, iar pe de alta zbirna, apoi brinza, de unde si ung. brindza, slovac. si rut. bryndza, pol. brendza. Tot asa: rus. dial. paner, brinza, it. „paner”; lat. mantica, desag., sp. manteca, unt; rom. ghiveci, oala si „un fel de mincare”, sau canura care la inceput insemna „teava”, apoi „firu infasurat pe aceasta teava”. Cp. si cu sfarog si sifon.). O substanta alba consistenta care se scoate din lapte (Cind lasi laptele crud doua zile zile intr’o oala, se formeaza la suprafata smintina. Dupa ce iei smintina cu lingura si ajungi la zer, pui oala sa se’ncalzeasca linga foc, dar nu sa fearba. Astfel, brinza se intareste. Luind oala si rasturnind-o intr’o pinza zeru se scurge, si ramine brinza curata). Fig. Iron. A nu face brinza intr’o afacere, a nu reusi. A strica brinza pe cineva, a te certa, a rupe relatiunile cu el. Nu e nici o brinza de capu lui (ori de el), nu valoreaza nimic. V. cas, urda, telemea.

CATERING s.n. Cuvant recent, de origine engleza, care, atat in Marea Britanie, cat si in SUA, denumeste activitatea de alimentatie publica in toata complexitatea ei, fiind sinonim cu fr. restauration – restauratie; preluat in limba romana cu sens restrans, de livrare si servire de preparate culinare si bauturi sau de organizare de evenimente sociale (nunti, aniversari etc.) si de afaceri (bufete, cocteiluri etc.) in alte locuri (sedii de firme, institutii) decat restaurantele, de catre unitati specializate, la comanda unui client (persoana fizica sau juridica). – Din engl. catering.

RomAN, Petre (n. 1946, Bucuresti), inginer si om politic roman. Prof. univ. la Bucuresti. Membru fondator al Frontului Salvarii Nationale (22 dec. 1989); lider national (febr. 1990- mart. 1992) si presedinte (29 mart. 1992-mai 1993) al partidului Frontului Salvarii Nationale. Presedinte al Partidului Democrat (1993-2001). Presedinte al partidului Forta Democrata (din 2004). Prim-min. al guvernului provizoriu (1989-1990) si al primului guvern postdecembrist (1990-1991). Presedinte al Senatului (1996-2000); ministru al afacerilor Externe (1999-2000).

NIXON [niksən], Richard Milhous (1913-1994), om politic american. Membru al Partidului Republican. Vicepresedinte (1953-1961) si presedinte (1969-1974) la S.U.A. Desi atitudinea lui era manifest anticomunista, prin secretarul de stat, H. Kissinger, a promovat o politica de destindere si normalizare a relatiilor cu statele comuniste (vizite in Romania, U.R.S.S., China, semnarea tratatului de dezarmare SALT I si recunoasterea R.P. Chineza in 1972, incheierea razboiului din Vietnam in 1973 etc.). Dupa realegerea din 1972, a fost nevoit sa faca fata unor grave dificultati economice, determinate de devalorizarea dolarului. Implicat in „afacerea Watergate”, a demisionat in favoarea vicepresedintelui G. Ford.