ODINIOARA adv. 1. Pe vremuri, altadata, inainte vreme, odata. 2. (Inv.) Candva, vreodata, intr-o buna zi (in viitor), odata si odata. [Pr.: -ni-oa-] – O³ + dinioara (inv. „candva” < lat.).

ACOLISI, acolisesc, vb. IV. Refl. (Inv.) 1. A se lega, a se agata de cineva, a se tine de capul cuiva cu dusmanie. 2. A nu lasa din stapanire ceea ce a cucerit odata. – Din ngr. ekollissa (aor. lui kollo „a (se) lipi”).

AEROFAGIE s. f. Act reflex caracterizat prin inghitirea, odata cu saliva sau cu alimente ingerate, a unei cantitati mari de aer¹ (ducand la tulburari organice). [Pr.: a-e-] – Din fr. aerophagie.

ALTADATA adv. Intr-un moment nedeterminat din trecut sau din viitor; odata, candva, altcandva. – Alta + data.

CANDVA adv. Intr-un moment (nehotarat) din trecut sau din viitor; odata, altadata. – Cand + va.

DEMENTA, demente, s. f. Alienatie mintala; nebunie. Dementa precoce = forma de schizofrenie care apare la tineri. Dementa senila = dementa care progreseaza odata cu varsta. ♦ Fig. Surescitare intensa. – Din fr. demence, lat. dementia.

GAINA, gaini, s. f. Specie de pasare domestica, crescuta pentru carne si oua (Gallus domestica); pasare care face parte din aceasta specie; p. restr. femela cocosului. ◊ Expr. A se culca (odata) cu gainile = a se culca foarte devreme. Canta gaina in casa, se zice cand intr-o casnicie cuvantul hotarator il are femeia. ♦ Compus: gaina-salbatica (sau -de-munte) = femela cocosului-de-munte. – Lat. gallina.

GEAMAN, -A, gemeni, -e, adj. 1. (Despre fiinte; adesea substantivat) Care a fost nascut odata cu alta fiinta si de catre aceeasi mama sau femela. ♦ (Pop.; substantivat, m. pl. art.) Constelatie care apartine Caii-Laptelui, formata din doua stele principale (numite Castor si Polux) si un numar de stele mai putin stralucitoare. ♦ (Despre plante) Care are doua tulpini crescute din aceeasi radacina; (despre fructe) crescute lipite cate doua. 2. (Anat.; in sintagma) Muschii gemeni = muschii, dispusi pereche, ai gambei. [Var.: (rar) gemen, -a adj.] – Lat. geminus.

HAMADRIADA, hamadriade, s. f. (In mitologia greaca) Fiecare dintre nimfele padurii, care se nasteau si mureau odata^{Vezi nota} cu arborii in care isi aveau salasul. [Pr.: -dri-a-] – Din fr. hamadryade.

HELIAC, -A, heliaci, -ce, adj. (Livr.; despre astri) Care rasare sau apune odata^{Vezi nota} cu soarele. [Pr.: -li-ac] – Din fr. heliaque.

ISPRAVI, ispravesc, vb. IV. 1. Tranz. si refl. A duce sau a ajunge pana la sfarsit, a face sa fie sau a fi gata; a (se) termina, a (se) sfarsi, a (se) mantui; a (se) infaptui, a (se) realiza. ◊ Loc. adv. Pe ispravite = aproape de sfarsit, pe sfarsite. ◊ Expr. (Tranz.) Am ispravit! = nu mai stau de vorba! Ispraveste odata! = taci! termina! (Refl.) S-a ispravit = a) ai dreptate, asa e; b) nu mai e nimic de facut. 2. Tranz. A face sa se prapadeasca, sa dispara. ◊ Refl. S-a ispravit cu el. – Din sl. ispraviti.

VREodata adv. Mai de mult, candva, odata; la un moment dat, in viitor. – Vre[o] + odata.

NICIodata adv. In nici un moment, in nici o imprejurare, cu nici un (alt) prilej; nicicand, niciodinioara. ◊ Ca niciodata = asa cum nu s-a mai intamplat vreodata. [Pr.: nici-o-] – Nici + odata.

ODATA adv., adj. invar. 1. Adv. Intr-un timp nedeterminat, candva; a) (in legatura cu verbe la trecut) odinioara, mai de mult; b) (in legatura cu verbe la viitor sau cu valoare de viitor) de acum inainte, intr-o buna zi, candva. ◊ Expr. odata si odata = a) de mult de tot, de foarte multa vreme; b) intr-o buna zi, candva, mai curand sau mai tarziu. 2. Adv. (Pop.) Indata, imediat; fara intarziere, brusc; deodata. 3. Adv. In sfarsit, in cele din urma. 4. Adj. invar. In toata puterea cuvantului, intreg; p. ext. foarte reusit, foarte bun, excelent. – O³ + data.

VREODINIOARA adv. (Inv.) Vreodata, candva, odata. [Pr.: -ni-oa-] – Vre[o] + odinioara.

SUBCONSTIENT, s. n. Treapta a constiintei care cuprinde idei si impresii pe care le-am avut odata prezente in minte, dar care, nemaifiind in centrul atentiei, raman confuze, pana la o revenire in sfera constiintei clare. – Din sub + constient.

TABULATOR, tabulatoare, s. n. Dispozitiv al unei masini de scris care permite ca, odata fixata lungimea unui rand, sa poata fi automat mentinuta si pentru randurile urmatoare. – Din fr. tabulateur.

COTET, cotete, s. n. Adapost pentru pasari, porci sau caini, facut din scanduri sau din zid. ◊ Expr. (Ir.) A pune (pe cineva) la cotet = a pune (pe cineva) la ingrasat, a indopa. ♦ Fig. Inchisoare. 2. Capcana pentru prins peste in iazurile acoperite cu stuf, facuta din nuiele impletite cu papura si prevazuta cu o deschidere ingusta intoarsa inauntru, astfel incat pestele, odata intrat in ea, sa nu mai poata iesi. [Var.: coteata s. f.] – Din sl. kotĩcĩ.

CANDVA adv. 1. demult, odata, odinioara, vreo-data, (inv. si reg.) oarecand, (inv.) vreodinioara. (~ in trecut.) 2. v. odinioara. 3. odata, vreodata, (inv. si reg.) oarecand, (inv.) odinioara, vreodi-nioara. (Poate ne vom mai vedea ~.)

CONCOMITENT adj., adv. 1. adj. coexistent, paralel, simultan, sincron, sincronic. (Fenomene ~.) 2. adv. paralel, simultan, totdeodata, totodata, (inv.) impreuna. (~ sa incepem si aprovizionarea.) 3. adv. v. odata. 4. adj. coexistent.

DEodata adv. brusc, fulgerator, instantaneu, odata, repede, scurt, subit, (pop.) numai, (reg.) tarla-marla. (~ se intoarce spre el si...)

DEodata adv. v. acum, concomitent, deocamdata, momentan, odata, simultan.

NUMAI adv. v. brusc, curand, deodata, devreme, fuga, fulgerator, grabnic, imediat, instantaneu, iute, indata, mortis, musai, neaparat, negresit, neintarziat, numaidecat, obligatoriu, odata, rapid, repede, scurt, subit.

OARECAND adv. v. candva, demult, odata, odinioara, vreodata.

odata adv. 1. v. candva. 2. v. odinioara. 3. candva, vreodata, (pop.) oarecand, (inv.) odinioara, vreodinioara. (Poate ne vom mai vedea ~ .) 4. concomitent, simultan, (pop.) deodata. (Au inceput sa vorbeasca ~ .) 5. v. deodata.

ODINIOARA adv. 1. v. candva. 2. altadata, altcandva, candva, odata, (inv. si reg.) oarecand. (~ nu exista acest obicei.)

ODINIOARA adv. v. candva, odata, vreodata.

SCURT adj., adv. 1. adj. mic, redus, restrans. (Un text ~.) 2. adj. v. concis. 3. adj. v. scund. 4. adj. mic. (Creion ~.) 5. adj. mic. (Vara noaptea-i ~.) 6. adj. v. putin. 7. adv. strans. (Apuca iapa ~ de capastru.) 8. adv. brusc, deodata, fulgerator, instantaneu, odata, repede, subit, (pop.) numai, (reg.) tarla-marla. (~ se intoarce spre el si ...)

SIMULTAN adj., adv. 1. adj. v. concomitent. 2. adv. v. concomitent. 3. adv. v. odata.

TARLAMARLA adv. v. brusc, deodata, fulgerator, instantaneu, odata, repede, scurt, subit.

VREodata adv. 1. candva, odata, (pop.) oarecand, (inv.) odinioara, vreodinioara. (Poate ne vom mai vedea ~.) 2. candva, demult, odata, odinioara, (inv. si reg.) oarecand, (inv.) vreodinioara. (~ in trecut.)

VREODINIOARA adv. v. candva, demult, odata, odinioara, vreodata.

nici odata adv. + adv. (nu l-am crezut nici odata, nu-l cred nici astazi)

odata (odinioara) adv.

AEROFAGIE f. biol. Proces, prin care odata cu alimentele patrunde in stomac si o cantitate de aer. [G.-D. aerofagiei] /<fr. aerophagie

ALTEORI adv. In alte randuri; cate odata. [Sil. -te-ori] /alte + ori

CICA adv. pop. 1) (atribuie celor spuse nesiguranta, indoiala etc.) Se zice ca; se vorbeste ca. ~ era odata. 2) Chipurile; vine vorba. ~ a inteles totul. /[zi]ce + ca

CUPTOR ~oare n. 1) Constructie pentru copt painea si alte produse de panificatie. 2) Cantitate de paine, de placinte etc. care se coc odata. 3) Parte de deasupra a acestei constructii, care se incalzeste. ◊ A sta (sau a dormi) pe ~ a fugi de lucru; a lenevi. A aduce nora pe ~ a se insura. 4) Despartitura de jos la masina de gatit, in care se coc prajituri sau alte preparate. 5) Instalatie industriala pentru topirea metalului sau pentru alte operatii tehnice. ◊ ~ de var instalatie unde se arde piatra de var; varnita. 6) fig. Caldura mare si dogoritoare; canicula. ◊ Luna lui ~ luna iulie. /<lat. coctorium

DIN prep. 1) (exprima un raport spatial) A cobori din masina. A veni din sat. 2) (exprima un raport temporar) Productia din anul trecut. ◊ Din cand in cand uneori; cate odata. Din an in an la interval de un an. Din clipa sau din moment in timpul cel mai apropiat. 3) (indica materia) Compot din cirese. Incaltaminte din piele naturala. 4) (exprima un raport partitiv) Unii din ei s-au intors acasa. 5) (exprima un raport de mod) Lucreaza din toata inima. Canta din suflet. 6) (exprima un raport cauzal) A gresit din neatentie. 7) (exprima un raport instrumental) Canta din fluier. Tragere din tun. 8) (exprima un raport relational) In privinta; cat priveste. Nu-l intrece din glume. 9) (exprima un raport de origine, de provenienta) Se dezvolta din molecule. Obicei din copilarie. 10) (exprima un raport cantitativ) Au plecat opt din doisprezece. /de + in

NICIodata adv. 1) Nici intr-un timp; nicicand. 2) In nici o imprejurare; in nici un caz. ◊ A fost odata ca ~ formula stereotipa folosita la inceputul povestilor. 3) Pentru nimic in lume; cu nici un pret. /nici + odata

odata¹ adv. 1) Intr-o perioada oarecare de timp; inainte vreme; mai demult; candva; odinioara. *~ si ~ candva; intr-o buna zi; mai devreme sau mai tarziu. 2) In acelasi timp; concomitent; simultan. 3) In cele din urma; in sfarsit. 4) Fara intarziere; imediat; pe neasteptate. /o + data

odata² adj. invar. Care este foarte bun; cu calitati excelente. ~ baiat. /o + data

ODINIOARA adv. 1) Inainte de vreme; pe vremuri; pe timpuri; candva; altadata; odata. 2) Nu demult. [Sil. -ni-oa-] /o + dinioara

PARTIDA ~e f. 1) Durata a unui joc sportiv sau distractiv, la sfarsitul careia se stabilesc castigatorii. ~ de tenis. ~ de baschet. ◊ A pierde ~a a suferi un esec. 2) Divertisment concret cu participarea mai multor persoane. 3) Casatorie contractata in urma unor demersuri prealabile. 4) Persoana care constituie obiectul contractarii unei asemenea casatorii. 5) Fragment al unei partituri destinate unui interpret dintr-un ansamblu sau unui grup de interpreti, care canta la unison. 6) Sistem de evidenta a unor operatii financiare; cont. 7) (in comert) Cantitate dintr-o marfa venita in acelasi timp de la fabrica sau pusa odata in vanzare; lot. [G.-D. partidei] /<ngr. partidha, fr. partie

A TACEA tac 1. intranz. 1) A nu scoate nici un sunet; a nu spune nimic. ◊ ~ chitic (sau molcom, ca chiticul, ca pestele, ca pamantul) a nu rosti nici un cuvant. Taci si inghite nu te opune. 2) A inceta sa planga, sa rada sau sa vorbeasca. ◊ Taca-ti gura (sau taci din gura)! Termina odata! 3) fig. A inceta de a se mai manifesta; a amuti. Vantul tace. 2. tranz. rar A tine in taina; a nu da pe fata; a tainui. ~ un nume. ~ o durere. [Sil. ta-cea] /<lat. tacere

VREodata adv. La un moment dat; candva; odata. /vre + odata

APOCRIN, -A adj. (Biol. ; despre glande) Care, odata cu secretia, elimina si o parte a celulei. [< fr. apocrine, cf. gr. apo – de la, krinein – a secreta].

AUTIGEN, -A adj. (Despre un component al unei roci) Format odata cu roca. [< fr. autigene].

ENDOTOXINA s.f. (Med.) Toxina continuta in bacterii si care este eliberata in mediul extern odata cu distrugerea celulei producatoare. [< fr. endotoxine, cf. gr. endon – inauntru, toxikon – otrava].

HIDRONEFROZA s.f. (Med.) Destindere si atrofie a rinichiului, odata cu destinderea bazinului si uneori a ureterului, datorita unui obstacol care blocheaza tranzitul u****r. [< fr. hydronephrose, cf. gr. hydor – apa, nephros – rinichi].

LACRIMATORIU s.n. Vas de sticla de forma alungita care se depunea in mormintele romane odata cu inhumarea celui decedat. [Pron. -riu. / < lat. lacrimatorium].

SABLOZA s.f. (Vet.) Enteropatie la animale determinata de ingestia de nisip odata cu furajele. [Cf. fr. sableuse].

TERMISTOR s.n. (Fiz.) Rezistor a carui rezistenta electrica variaza odata cu temperatura. [< fr. thermistor].

TERMOSFERA s.f. Strat al atmosferei cuprins intre 80 si 1000 km, in care temperatura creste odata cu altitudinea. [< fr. thermosphere, cf. gr. therme – caldura, sphaira – sfera].

AEROFAGIE s.f. (Biol.) Act reflex prin care, odata cu alimentele, patrunde in stomac si o cantitate de aer. [Gen. -iei. / < fr. aerophagie, cf. gr. aer – aer, phagein – a manca].

CANICULA s.f. 1. Perioada in care steaua Sirius rasare si apune odata cu Soarele (22 iulie – 23 august). 2. Caldura dogoritoare; zapuseala. [< fr. canicule, cf. Canicula – nume al stelei Sirius din constelatia Cainelui].

adineaori, adv. – Cu putin inainte, de curind, acum o clipa. – Var. adineauri, (a)dineaorea, (a)dineaurea, dineaori, dinioara, dinaoara, dinioarea, odineoara; odinioara, adv. (pe vremuri, odata). Mr. (a)deneavra. < Lat. in illa hora, al carui rezultat *inioara, s-a combinat cu de si cu a- caracteristic formatiunilor adv. (DAR; REW 4176); cf. it. allora (‹ illa hora), v. sp. agora (‹ hac hora). Puscariu 26 presupunea o constructie de tipul *ad de in illam horam. Odinioara, cu sensul clar specializat si inconfundabil se datoreaza confuziei intre a- pretetic si art. indef. o, ca odata, deodata.

CONGENITAL, -A adj. Din nastere, innascut. [< fr. congenital, cf. lat. congenitus – nascut odata cu...].

fataciune, fataciuni, s.f. (reg.) 1. fatat; totalitatea puilor fatati dintr-odata. 2. totalitatea produselor pamantului dintr-un an. 3. locul destinat animalelor pentru fatat; fatatoare. 4. organul de fatat al vacii. 5. a doua aratura a tarinei.

hust adv. (inv.; numai in loc. adv.) de hust = dintr-odata, de tot.

GEOSTATIONAR, -A adj. (Despre sateliti artificiali) Care se roteste odata cu Pamantul. [< geo- + stationar].

HAMADRIADA s.f. Nimfa a padurilor despre care se credea ca sta inchisa intr-un copac, nascandu-se si murind odata cu ei. [Pron. -dri-a-. / cf. fr. hamadryade, lat. hamadrias < gr. hama – cu, drys – arbore].

dintr-odata loc. adv.

stauliste, staulisti, s.f. (reg.) 1. loc unde a fost odata o stana; stavarie, staneica, stanisoara, staniste. 2. (in forma : staoriste) tarla.

stavarie, stavarii, s.f. (reg.) 1. herghelie de cai. 2. loc unde stau noaptea vitele. 3. loc unde a fost odata o stana; stauliste, staneica, stanisoara, staniste.

staneica, staneici, s.f. (reg.) loc unde a fost odata o stana; stauliste, stanisoara, staniste.

stanisoara s.f. (reg.) 1. stana mica. 2. loc unde a fost odata o stana; stauliste, staneica, staniste, stauina.

RULETA s.f. 1. Panglica de panza sau de otel gradata, care se poate infasura pe un ax metalic inauntrul unei cutii plate si care serveste la masurarea distantelor. 2. Obiect folosit in unele jocuri de noroc, format dintr-un disc impartit in compartimente colorate si numerotate si dintr-o bila care se invarteste odata cu discul, indicand la oprire numarul castigator; (p. ext.) jocul insusi. 3. Mic instrument format dintr-o rotita dintata, folosit in croitorie pentru desenarea tiparelor pe stofa, la taierea aluatului etc. 4. Curba descrisa de un punct al unei curbe plane care se rostogoleste fara alunecare pe o alta curba fixa cu care este coplanara. [< fr. roulette].

cite adv. – In grupuri de, in serii de; cite trei; toate imi vesteau cite o suparare (Negruzzi). – Unul cite unul. – Cate odata. – De-a ’ncitelea. Gr. ϰατά, cu fonetismul alterat de confuzia usor de facut cu cit (Densusianu, Hlr., 163; Candrea-Dens., 362; REW 1175; DAR); cf. v. it. cad(uno), fr. cha(que), cat., sp., port. cada. Cata intrase in lat. populara, cu sensul de secundum vel iuxta (Silos 66). Unele dictionare (de ex. DAR) il confunda cu desavirsire cu cit; totusi, confuzia nu este posibila, nu numai pentru sensul special al lui cite, ci si pentru ca acest ultim cuvint este totdeauna invariabil. – Comp. citesi, adv. (toti impreuna; exprima o functie distributiva).

SUBCONSTIENT s. n. treapta a constiintei care cuprinde idei si impresii ce au fost odata prezente in minte, dar care, nemaifiind in centrul atentiei, raman confuze, putand redeveni constiente. (dupa fr. subconscient)

SUBSIDENTA s. f. 1. (met.) miscare de coborare a unor mase de aer atmosferic, insotita de incalzirea acestora. 2. scufundare lenta si progresiva a fundului unui bazin sau a unei depresiuni, odata cu sedimentarea acestora. ◊ proces de coborare lenta a suprafetei solului ca urmare a pierderii unor componente ale acestuia. (< fr. subsidence, lat. subsidentia)

odinioara adv. – 1. odata. – 2. Demult, in timpuri stravechi. – Var. (inv.) danaoara, dinaoara; (a)dinioare(a), adineoare(a), adineauri(lea). Lat. de una hora (Tiktin), cu sensul de „o data”; cf. de doua ori (explicatie comp. pornindu-se de la rom. a lui de una oara), sugerata de Candrea, pare mai dificila, caci rom. ar presupune forma redusa a art. f., o in loc de una). Cf. nici odinioara (var. inv. nice danaoara) „niciodata”, a carei comp. a fost reprodusa in niciodata. Var. moderne cu sensul „de curind, acum o clipa”. – Cf. oara.

ASOCIATIE, asociatii, s. f. 1. Grupare creata in vederea unui scop comun si organizata pe baza unui statut. 2. Proprietate a fenomenelor psihice de a se atrage intre ele si de a se grupa unele cu altele in campul constiintei; legatura intre reprezentari, datorita careia o imagine, odata ivita in constiinta, aduce o alta, prin asemanare sau contrast. 3. Unire in grupuri a moleculelor unor substante. [Pr.: -ci-a-] – Fr. association.

ASPIRA, aspir, vb. I. 1. Tranz. A trage aerul in plamani; p. ext. a inspira odata cu aerul si alte corpuri sub forma de pulbere. ♦ (Despre o pompa) A trage in sus un lichid, un gaz, praful etc. 2. Intranz. Fig. A nazui, a tinti catre ceva. – Fr. aspirer (lat. lit. aspirare).

SOMNORE s. m. (Reg.) Epitet dat unui om somnoros, care nu se mai satura de somn. Dar scoala odata, somnoreo! (RETEGANUL). – Din somnoros.

odata (candva, imediat, in sfarsit) adv. (a fost odata, o sa-ti spune eu odata, taci odata, odata terminata treaba)

abruptamente adv. (d. abrupt). De odata, pe nepregatite, pe neasteptate (ex abrupto).

absent, -a adj. (lat. absens, -entis). Care lipseste (nu e de fata). Fig. Distrat: spiritu i-e absent. Subst. Absentii n' au nici-odata dreptate. V. prezent.

bahna f., pl. e (rut. bagno, smirc, ceh. bahno, d. germ. bach, pirau). Loc umed pe unde a fost odata balta: pin bahna, unde mai este iarba verde (Sadov. VR. 1911, 3, 335).

aga f., pl. agale, gen. al agalei, si aga m., pl. agi, gen. al agai sau agii sau al lui aga (turc. ar. pers. agha, la Turci, in vechime „domn, om cult”, iar azi „mic functionar, aprod”), Vechi. Odinioara, comandantu general al infanteriii in rezidenta domnului si tot-odata si sefu politiii, care avea ca ajutor pe capitanu de dorobanti (dregatorie infiintata in Moldova de Alexandru cel Bun). Un boier de prima clasa. Mai in coace [!] (la inceputu sec. 19), prefect de politie.

alunec (sud), lunec (nord) si lurec (vechi), a -a v. intr. (lat. lubrico, -are, a face sa fie alunecos, lubric). Sint alunecos: gheata asta aluneca bine Merg fara pedeca [!] pe un loc alunecos: sania aluneca bine pe zapada, bucatele pe git. Imi perd [!] echilibru (si cad ori nu): caii aluneca pe gheata. Ma strecor pintre [!] ceva: banii mi-au alunecat pintre [!] degete. Fig. Cad, gresesc, comit un delict: acest om n' a alunecat nici-odata.

amin, interj. cu care se incheie o rugaciune sau o formula de rugaciune si care inseamna „asa sa fie”: in vecii vecilor, Amin! (mgr. amin, vsl. amina, cuv. ebraic). Fam. A zice amin, a admite. S. n. Cit aminu, cit e lumea, nici-odata. Pina la amin, nici-odata.

an m. (lat. annus, it. pg. anno, pv. fr. cat. an, sp. ano). Timpu cit se invirteste pamintu in prejuru soarelui. A fi de atitia ani, a avea cutare etate. A fi mare sau mic de ani, a fi mare sau mic in etate. An adv. Anu trecut, acu un an: asa a fost si an. La anu, la anu viitor, (si iron.) nici-odata: ai sa capeti la anu! An tart, acu doi ani in urma. An cu an sau (mai rar) an de an, in fie-care an pe rind: datoria a crescut an cu an. – Anu crestinesc incepe la 1 Ianuariu si are 12 luni de cite 30 si 31 de zile, afara de Februariu, care are 28, iar din 4 in 4 ani 29. Anu turcesc are 12 luni lunare de cite 29 si 30 de zile. Epoca inceputului anului a variat la toate popoarele; Egiptenii, Haldeii, Persii s. a. incepeau anu la echinoctiu de toamna (21 Septembre), alte popoare la solstitiu de iarna, altele la cel de vara. La Franceji, la suirea lui Carol IX, incepea la Paste. Un edict al acestuia, la 1564, ordona sa inceapa la 1 Ianuariu, data pur civila. Anu financiar sau bugetar incepe la 1 April, cel scolar, de de ordinar [!], la 1 Septembre.

androgin, -a adj. (vgr. androgynos, d. aner, andros, barbat, si gyne, femeie). Bot. Se zice de vegetalele cu flori barbatesti si femeiesti tot-odata (ermafrodite), ca la nuc, alun, s. a.

aorea si aoarea (ea, oa dift.) adv. (a 4 si oara, pl. ori). Vechi. Rar azi (Trans. Ban. Maram.). Cite odata, din cind in cind. Aorea... aorea, cind... cind.

april m., gen. al lui (lat. aprilis, d. aperire, a deschide, ca si aprig). A patra luna a anului. – Ob. Aprilie (ngr. Aprilios). V. prier. – odata, calendaru gregorian incepea la 1 April, si atunci, in Francia, se trimeteau daruri. La 1564, Carol al 11 fixa inceputu anului la 1 Ianuariu. Cind sosi ziua de 1 April, cei obisnuiti cu aceasta zi continuara sa trimeata daruri supt forma de pacaleli. Asa s' a nascut obiceiu de a spune minciuni la 1 April.

asimptota f., pl. e (vgr. asymptotos, care nu coincide, d. a 6 si sympipto, coincid. V. simptoma). Geom. Linie dreapta care se apropie constant de o curba fara s´o poata ajunge vre-odata. V. limita.

astazi adv. (asta zi). Azi, ziua in care ne aflam, intre ieri si mine [!]. Timpu actual: lumea din ziua de astazi. Exclamativ. Da vino astazi, dar vino odata, da vino in sfirsit! – La Cor. astazile, zilele de acum.

astrolab n., pl. e (vgr. astrolabon [organon, organ], d. astron, stea, si lambano, iau). Astr. Instrument cu care se masura odata inaltimea stelelor deasupra orizontului. Planisfer al cerului sau al pamintului. – La Cant. astrolav (dupa ngr.). V. cinie, teodolit.

asteapta (imper. d. astept). Iron. La sfintu Asteapta, nici-odata, la calendele grecesti.

avremi adv. (a 4 si vremi, pl. d. vreme). Cor. Rar, arare-ori, cite-odata.

calende f. pl. (lat. calendae, d. calare, a chema, a anunta. V. clasa, nomenclatura). O zi din primele zile ale lunii la Romani. – Luna romana se impartea in calende (primele 3 sau 5 zile), none (de la 5 sau 7 pina la 13 sau 15) si ide (de la ziua asta in ainte [!]). La calendele grecesti, la pastele calului, nici-odata (ca Grecii nu numarau zilele cu calendele).

canicula f. (lat. canicula, catea, d. canis, cine [!], catea). Astr. Numele constelatiunii Cinelui Mare. Epoca cind ia [!] rasare si apune odata cu soarele si cind e foarte cald (22 Iuliu – 22 Aug.). Fig. Arsita: ce canicula!

cheta f., pl. e (fr. quete, d. querre, querir, a cerceta, lat. quaerere, quaesitum, rom. a cere. V. ancheta). Actiunea de a aduna bani umblind c´o farfurie sau c´o cutie (cum fac lautarii pin [!] berarii s. a.). Rezultatu acestei actiuni: slaba cheta! – Se zice si taler si talger: a umbla cu talgeru. La biserica se umbla odata cu discu.

ci si (vechi) ce conj. (lat. quid, de unde vine si ce, pron. Cp. si cu lat. quin etiam, ci inca). Dar: nu opt, ci zece: nu multe, ci mult. Nu numai, ci si; nu singur faptu cutare, ci inca: nu numai bun, ci si invatat. Fereste-te de a zice nu opt, dar zece, caci e dupa fr. mais, care e egal si cu „dar”, si cu „ci”. Noi avem, ca si Germanii, si int. lui aber, si al lui sondern. In limba vorbita, ci se suprima si poate fi insemnat mai bine prin doua puncte de cit prin virgula: nu opt: zece (sau, invers, numai pin [!] virgula: zece, nu opt). In exclamatiuni: ci taci odata sau si taci odata sau (mai bine) dar taci odata!

ROCOCO (< fr.) adj. Stil ~ = (si subst.) stil in arta europeana a sec. 18, urmand barocului si precedand stilul neoclasic. Renuntand la ordinele clasice, arhitectura rupe cu traditia intr-o noua conceptie, conform careia formele difera de functie, iar relatia dintre interior si exterior nu este obligatorie. Decoratia arhitecturala de interior si mobilier capata o deosebita importanta, odata cu artele minore in general, r. adoptand o ornamentatie excesiva cu un repertoriu nou de motive (embleme, atribute de zeitati mitologice, imitarea unor elemente naturale ca grotele, stancile, scoicile). In pictura si sculptura domina subiectele galante, frivole, idila bucolica. Arta r. manifesta o preferinta pentru culorile deschise si stralucitoare, pentru liniile usoare si rasucite, compozitia asimetrica, pitoresc si rafinament. R. a predominat in Franta in prima jumatate a sec. 18, cunoscand cateva faze de dezvoltare (stilurile regenta, rocaille, Pompadour) si s-a raspandit si in restul Europei. ♦ P. ext. Demodat si putin ridicol.

ciorba f., pl. e (turc. corba, fertura [!], d. ar. sorba, fertura, sariba, a bea; alb. bg. sirb. corba, ung. csorba. V. nastrapa, serbet, sirop, sorb 3). Munt. Fertura acra (bors) ori neacra in care s´a fert carne ori peste ori de post. Fig. Amestecatura (un discurs prea lung, o societate pestrita s. a.) Prov. Cine s´a fript in (sau cu) ciorba, sufla si´n iaurt, cine a fost muscat de sarpe, se teme si de sopirla; cine s´a´nselat odata, e precaut pe urma. V. heltuga.

cind adv. (lat. quando, it. pg. cuando, pv. quan, quant, fr. cat. quand, sp. cuando). In care timp: cind vii? In timpu in care: cind ploua, se curata aeru. Conj. Daca, o daca [!] (cu subjunctivu): cind sa am bani, as pleca; eh, cind sa fiu eu acolo! Daca, o daca (cu optativu): cind as sti, as spune; eh, cind ai sti ce bine-mi pare! Cind si cind, din cind in cind (vechi cind de cind), din timp in timp, cite-odata, une-ori. Cind... cind, aci... aci, acu... acu: cind unu, cind altu. Cind cu, in timpu cind: cind cu razboiu. Cind sa, cind era aproape sa: cind sa plec, iacata si el! De cind, din timpu in care, din acea epoca. Pina cind, pina in ce timp. Pe cind, 1) cind: a venit pe cind ploua, 2) cind din contra: unu e alb, pe cind cel-lalt e negru. Cind colo, dar din contra: Credeam ca-i alb. Cind colo, e negru! In amenintari eliptice: cind ti-oi trage una! (subint. ai sa vezi pe d***u, ai s´o patesti!).

cite-odata (eo doua silabe sau numai una) adv. Une-ori, din cind in cind. V. avremi.

Actaeon, vinator vestit, fiul lui Aristaeus si al Autonoei. odata, pe cind se afla in padure la vinatoare, a zarit-o pe Artemis care se imbaia in apa unui riu, impreuna cu nimfele ei. Minioasa, zeita l-a transformat in cerb. Sub aceasta infatisare, nefericitul vinator a fost sfisiat de catre proprii sai ciini pe muntele Cithaeron.

clisez v. tr. (fr. clicher). Stereotipez, intiparesc intr´un metal topit o pagina compusa din litere mobile ca sa nu mai am nevoie sa mai culeg acea pagina vre-odata.

Amazonides, femei razboinice care salasluiau in regiunea riului Thermodon din Pontus. Li se atribuia intemeierea mai multor orase, printre care se numarau: Ephesus, Magnesia si Smyrna. Erau conduse tot de femei. Cele mai vestite dintre reginele lor au fost Antiope, Hippolyte si Penthesilea (v. si numirile respective). Se spunea ca amazoanele isi ucideau copiii daca erau de s*x masculin si nu lasau in viata decit fetele, carora de mici le taiau sinul drept, ca sa poata minui mai bine sulita si arcul. Isi petreceau intreaga viata luptind sau indeletnicindu-se cu exercitii razboinice. Divinitatea lor protectoare era Artemis. Mitologia greaca le pomeneste adesea. odata au invadat Attica pentru a-l pedepsi pe Theseus, care le rapise regina, pe Antiope. Cea mai importanta dintre expeditiile amazoanelor este aceea facuta cu ocazia razboiului troian, cind au venit in ajutorul lui Priamus. Au fost, cu aceasta ocazie, invinse de armata grecilor, iar regina lor, Penthesilea, ucisa de catre Achilles. Se pomeneste, de asemenea, despre infringerea lor de catre Bellerophon si Heracles.

Arion, cintaret din Lesbos, care a trait la curtea lui Periander, tiranul cetatii Corinthus. In timp ce se intorcea in patrie invingator si incarcat cu daruri, in urma unui concurs cistigat in Sicilia, marinarii de pe corabia care-l purta au pus la cale uciderea lui ca sa-l prade. Prevenit in somn de catre Apollo de pericolul care-l pindea, Arion a cerut voie echipajului ca, inainte de a muri, sa mai cinte odata. Cind i-au auzit cintecul, delfinii lui Apollo i-au alergat in ajutor. Sarind in apa, el a fost purtat in spate de catre unul dintre ei si a reusit sa ajunga teafar la tarm. Acolo i-a istorisit patania lui Periander. Cind corabia a sosit in port, marinarii si-au primit pedeapsa meritata. Se spunea ca Apollo ar fi transformat atit lira lui Arion cit si delfinul care l-a salvat in doua constelatii.

Baucis, taranca din Phrygia de conditie umila, casatorita cu Philemon, alaturi de care a trait toata viata in cea mai armonioasa intelegere. odata, pe cind Zeus si Hermes cutreierau tinutul sub chipul si infatisarea a doi calatori, ei le-au dat gazduire in modestul lor bordei. Drept multumire zeii le-au transformat locuinta intr-un templu maret si le-au fagaduit sa le indeplineasca orice dorinta. Cum Philemon si Baucis au cerut sa nu se desparta niciodata, voia le-a fost indeplinita. Dupa ce au trait pina la adinci batrineti, au murit in aceeasi zi si au fost transformati, dupa moarte, in doi copaci, asezati unul linga altul, la intrarea templului.

concoid, -a adj. (vgr. konhoeides). Ca scoica. S. f. Geom. Un fel de linie curba care se apropie continuu de o linie dreapta fara s´o taie vre-odata.

Eos, la greci, zeita diminetii, corespunzatoare Aurorei din mitologia romana. In fiecare dimineata ea cobora din ceruri si alerga printre nouri intr-un car tras de cai iuti, vestind ivirea zorilor si rasaritul primelor raze de soare. Era fiica lui Hyperion si a Theiei si sora cu Helius si cu Selene. Cu Astraeus a avut mai multi copii, printre care vinturile, pe nume: Boreas, Notus si Zephyrus. Se spunea ca Eos si-ar fi atras minia Aphroditei, care a surprins-o odata cu zeul Ares. Ca sa se razbune, zeita dragostei a facut din Eos o vesnica indragostita. Intr-adevar, existenta ei este plina de episoade amoroase: l-a rapit pe Orion si l-a dus cu ea in insula Delos, l-a rapit pe Cephalus si l-a dus cu ea in Syria, unde i-a daruit un fiu – Phaethon, l-a rapit, in sfirsit, pr Tithonus si l-a dus cu ea in Aethiopia, unde i-a daruit doi fii, Emathion si Memnon. La rugamintea ei, Zeus l-a facut pe Tithonus nemuritor, uitind insa sa-i daruiasca si tinerete vesnica. Tithonus a devenit intr-adevar nemuritor, dar a imbatrinit atit de rau incit Eos, rusinata, l-a zavorit in palatele ei, de unde n-a mai iesit niciodata.

Eurydice 1. Sotia lui Orpheus. odata, in timp ce se afla pe cimp, Aristaeus a vazut-o si, indragostindu-se de ea, a vrut s-o violeze (v. si Aristaeus). Cautind sa se salveze, Eurydice a luat-o la fuga, dar a fost muscata de un sarpe si a murit. Indurerat, Orpheus n-a pregetat sa coboare in Infern ca s-o intilneasca. Acolo, prin cintecele lui minunate a reusit sa-i induplece pe zeii subpaminteni sa i-o inapoieze pe Eurydice. El s-a legat insa cu juramint sa n-o priveasca inainte de a fi pasit dincolo de hotarele lumii subpamintene. Altfel urma s-o piarda pentru totdeauna. Orpheus nu si-a putut tine insa juramintul. El n-a putut rezista dorintei arzatoare de a-si privi sotia inainte de a ajunge pe pamint. In felul acesta Eurydice a ramas pentru totdeauna in lumea mortilor. 2. Mama lui Danae. 3. Sotia lui Creon, regele din Thebae. Auzind de moartea fiului ei, Haemon, s-a sinucis. 4. Fiica lui Amphiaraus si a Eriphylei.

Ganymedes, tinar de o frumusete fara seaman, originar din Phrygia. Era fiul lui Tros si frate cu Assaracus, cu Cleopatra si cu Ilus. Se spunea ca, orbit de frumusetea lui neobisnuita, parintele zeilor s-ar fi indragostit de el. odata, pe cind se afla pe munte unde pastea oile tatalui sau, Ganymedes a fost rapit de catre Zeus, care luase infatisarea unui vultur, si dus in Olympus. Acolo el a devenit paharnicul zeilor, luind locul zeitei Hebe care le turnase pina atunci nectarul in cupe.

data f., pl. dati (d. dau). Oara, moment: o data (pl. de doua ori). Intiia data sau intiia oara, prima data sau prima oara (pl. a doua, a treia oara). Rind, serie de timp: asta data, de asta data, data asta (acuma, in acest timp). Alta data, odata, odinioara (lat. olim), nu acuma: alta data eram mai fericit, sa vii alta data. De o cam data. V. deocamdata. Pe data, indata, imediat (V. odata). Dintr’o data, pe data, indata, dintr’o singura lovitura: dintr’o data l-a invins. Data, pl. date (fr. date, it. data, d. lat. datum, pl. data). Ziua, timpu cind s’a facut, cind s’a emis un lucru: pe peatra era data anului 1504 (moartea lui Stefan cel Mare). Pl. Notiuni, informatiuni ale stiintei (fr. donee): in aceasta carte is date importante.

cozmic, -a adj. (vgr. kosmikos, d. kosmos, lume). Relativ la univers: fenomen cozmic (ca apusu soarelui): Se zice si despre rasaritu si apusu unei stele cind se intimpla odata cu al soarelui: rasarit cozmic.

cuc m. (lat. cucus, cuccus [cuculus si cuculus], it. cucco, fr. coucou, sp. pg cuco, cuc). O pasare agatatoare insectivora [!] care striga „cucu-cucu”, de unde-i si vine numele. Cuc armenesc (Iron.), pupaza. A-ti cinta cucu'n fata, a ti se prezice ceva bun. Singur cuc, absolut singur. A trai ca un cuc, izolat fara familie (caci se crede ca femeia cucului isi depune ouale in cuibu altor pasari). Beat cuc, beat crita, beat mort. E cuc de beat, de inamorat, e foarte beat, foarte inamorat. De florile cucului, de florile marului, fara folos, in zadar: a munci de florile cucului. Cit cucu, cit e cucu (Rar), nici-odata, cit e hau. Ceasornic cu cucu (adica „cu strigatu de cucu”, un fel de ceasornic mural care, cind se implinesc orele, striga „cucu”).