AGAPIA, com. in jud. Neamt; 3.878 loc. (1991). Statiune climaterica. Manastirea A., construita in 1644-1647, modificata in 1823; interiorul bisericii a fost pictat de N. Grigorescu intre anii 1858 si 1860. Muzeu de arta religioasa. obiectiv turistic. In apropiere se afla Manastirea Varatec (sec. 19), obiectiv turistic.

LACUL CELOR PATRU CANTOANE (WIERWALDSTATTER SEE [fi:rvaltʃtetr zee], germ LUZERN, fr. LUCERNE), lac in partea central-nordica a Elvetiei, situat intre cantoanele Lucerna, Schwyz, Uri, Nidwalden, la poalele Alpilor, la 434 m alt.; 114 km²; lungime: 38 km; latime max.: 4 km; ad. max.: 214 m. Traversat de raul Reuss (afl. dr. al raului Aare). Important obiectiv turistic. Pe malurile sale se gasesc mai multe statiuni climaterice (Luzern, Cham, Zug, Brunnen, Sisikon, Buochs, Stansstad).

LACU ROSU 1. Lac de baraj natural situat pe cursul superior al raului Bicaz, la 980 m alt., foarmat, in 1837, prin surparea unei portiuni din Muntele Ghilcosului spre poalele masivului Suhard, obturand valea raului Bicaz. Supr.: 12,6 ha; lungimea: 2,5 km; latimea: 100-200 m; ad. max.: 10,5 m. Denumirea lacului deriva de la argilele rosietice (cu oxizi de fier) aflate in suspensie in apa, transportate si depuse in lac de Paraul Rosu. L.R. mai este cunoscut in literatura de specialitate si sub numele de Ghilcos sau Ucigasul. Important obiectiv turistic. 2. V. Rosu (3). 3. Localitate componenta a orasului Gheorghieni, statiune climaterica si de odihna cu functionare permanenta, situata in jud. Harghita, intr-o mica depresiune strajuita de muntii Tarcau, Hasmas, Giurgeu si masivul Suhard, pe malul lacului cu acelasi nume, la 980 m alt. Climat montan, tonic, cu veri racoroase (in iul. temp. medii multianuale de 15ºC) si ierni friguroase (in ian. medii termice de-7ºC). Precipitatiile insumeaza c. 1000 mm anual. Statiunea este indicata atat pentru odihna, cat si pentru tratarea nevrozelor, a starilor de debilitate, de surmenaj fizic si intelectual etc. Posibilitati de practicare a schiului (iarna), alpinismului (vara, in Cheile Bicazului) si a drumetiilor montane.

PADIS, podis carstic in zona centrala a m-tilor Bihor, cu altitudini intre 1.200 si 1.400 m. Actiunea apei asupra depozitelor calcaroase a dat nastere la forme carstice de suprafata (chei, cascade, doline, ponoare, avenuri) sau de adancime (pesteri, vai subterane). Aici de afla complexul carstic Cetatile Ponorului. Important obiectiv turistic. Inclus in Parcul natural al Muntilor Apuseni.

BUCEGI, masiv muntos in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali, intre Valea Prahovei la E, pe care o domina printr-un abrupt de peste 1.000 m, si Valea Dimbovitei la V. Are aspect de podis inalt, de c. 2.000 m. Evidente urme ale glaciatiunii cuaternare (Valea Gaura, Valea Cerbului) si frecvente fenomene periglaciare („Sfinxul”, nise nivale, riuri de pietre, grohotisuri, stincile sub forma de ciuperci – „Babele” etc.). Alt. max.: 2.505 m (vf. Omu). obiective turistice: Pestera Ialomitei, Cheile Tatarului, Zanoagei si Orzei, „Sfinxul”, „Babele”; cabane, hoteluri. Pe B. urca linii de teleferic de la Sinaia si din Busteni. Statie meteorologica de ordinul I (vf. Omu); pirtii de bob si schi.

BULBUCI, Izbucul de la ~, izvor carstic cu debit puternic (c. 1 m³/sec.), situat in M-tii Padurea Craiului (M-tii Apuseni), la obirsia vaii Toplicioara, la 420 m alt., in raza com. Rosia (jud. Bihor). obiectiv turistic. Monument al naturii.

CEAHLAU 1. Masiv muntos, situat in Carpatii Orientali, intre Valea Bistritei la E, a Bistricioarei la N si a Bicazului la S. Este alcatuit in special din conglomerate, care dau in relief forme pitoresti (abrupturi, turnuri, colti). Alt. max.: 1.907 m (vf. Ocolasu Mare). Importante obiective turistice (cascada Duruitoarea, Caciula Dorobantului, Turnul lui Budu, cabane, la poale statiunea Durau s.a.). Rezervatie complexa (4.073 ha) declarata in 1990 parc national, cu numeroase endemisme carpatice (coada soricelului, garofita de munte, vulturica etc.), raritati floristice (vulturica de Pojorita, ghintura s.a.), monumente ale naturii (papucul doamnei, floarea de colti, tisa etc.) si unele dintre cele mai frumoase exemplare de larice din tara, cunoscute si sub denumirea de zada, „stejarul muntilor” sau „crin”, de unde si denumirea rezervatiei naturale „Polita cu Crini”. 2. Com. in jud. Neamt, la poalele masivului Ceahlau, pe malul lacului de acumulare Izvorul Muntelui; 2.470 loc. (1991). Expl. forestiere. Centru turistic. In apropiere, statiune arheologica din Paleoliticul mijlociu si tirziu.

CETATILE PONORULUI, complex carstic situat in M-tii Bihor, alcatuit din trei avene adinci (care se inscriu intr-o depresiune impadurita, cu diametrul de 1 km si adincimea de 300 m), o pestera centrala, un izbuc si un riu ce curge printr-un tunel subteran, lung de 2 km, care leaga 14 lacuri. Prapastiile mari, asemenea unor caldari uriase, cu pereti inalti, sint legate intre ele prin porti subterane sau tunele uriase. Rezervatie naturala complexa (491 ha) in cadrul Parcului National al M-tilor Apuseni. obiectiv turistic.

CIUCAS, masiv muntos situat in partea de S a Carpatilor Orientali, intre riurile Teleajen, Buzau (spre E) si Doftana (spre V). Este alcatuit din conglomerate si calcare care dau un relief ruiniform, spectaculos, cu abrupturi (sectorul Tigailor Mari si Mici), si stinci izolate („Sfinxul Bratocei”, „Porumbelul Bratocei”, unele dintre ele avind si forma unor ciuperci uriase), turnuri, coloane, hornuri. Alt. max.: 1.956 m (vf. Ciucas). Rezervatie complexa. obiectiv turistic.

HAKUSAN, vulcan stins in Japonia, in partea central-vestica a ins. Honshū, la c. 50 km SE de orasul Kanazawa. Are cinci varfuri, intre care cel mai inalt atinge 2,702 m. Inclus in Parcul National Hakusan (474 km²) impreuna cu Fuji Yama (Fuji San) si Tateyama reprezinta cei mai cunoscuti munti vulcanici din Japonia. Ceremonii religioase. obiectiv turistic.