Rezultate din textul definițiilor
CALENDAR, calendare, s. n. 1. Sistem de impartire a timpului in ani, luni si zile, bazat pe fenomenele periodice ale naturii. 2. Indicator sistematic (in forma de carte, agenda sau tablou) al succesiunii lunilor si zilelor unui an. ◊ Expr. A face (cuiva) capul calendar = a zapaci (pe cineva), spunandu-i foarte multe lucruri. A se uita ca mata (sau ca pisica)-n calendar = a privi (la ceva) fara a pricepe nimic. 3. Publicatie cu caracter variat, care apare o data pe an, cuprinzand cronologia zilelor anului si diverse materiale cu caracter informativ, beletristic, stiintific etc. [Var.: (pop.) calindar s. n.] – Din lat. calendarium.
PASTI s. m. 1. Sarbatoare religioasa celebrata de crestini in amintirea invierii lui Hristos, iar de evrei in amintirea iesirii lor din Egipt, sub conducerea lui Moise. ◊ Expr. Nu e in toate zilele Pasti sau o data pe an e Pasti = nu se petrec in fiecare zi evenimente deosebite. Din an in Pasti sau din joi in Pasti, din Pasti in Craciun = foarte rar, la intervale mari de timp. La Pastile cailor (sau calului) = niciodata. 2. Paine sfintita, care se imparte la biserica in ziua de Pasti (1); pasca. [Var.: Paste s. n.] – Lat. pascha, -ae.
ANUAL, -A, anuali, -e, adj. Care are loc o data pe an; care dureaza un an; care corespunde unui an. Raport anual. Planta anuala. Plan anual. [Pr.: -nu-al] – Din fr. annuel, lat. annualis.
DERBI, derbiuri, s. n. 1. Cursa speciala de trap sau de galop a celor mai buni cai de trei ani, care are loc o data pe an. 2. Intrecere sportiva de mare importanta si prestigiu intre doua echipe, pentru stabilirea clasamentului. – Din engl., fr. derby.
ANUAL ~a (~i, ~e) 1) Care are loc o data pe an sau in fiecare an. Revista ~a. 2) Care traieste sau dureaza un an. Planta ~a. 3) Care corespunde unui an. Venit ~. [Sil. -nu-al] /<fr. annuel, lat. annualis
DERBI s.n. 1. Mare cursa de cai care are loc anual la Epsom in Anglia; (p. ext.) cursa de cai speciala, care are loc o data pe an. 2. Intrecere sportiva de mare importanta ai carei participanti sunt de valori foarte apropiate. [Pl. -iuri. / < engl., fr. derby, cf. Derby – lord englez].
DERBI s. n. 1. cursa de trap sau de galop care are loc o data pe an. 2. intrecere sportiva de mare importanta, ai carei participanti sunt de valori foarte apropiate. (< engl., fr. derby)
ANUAL, -A, anuali, -e, adj. Care are loc o data pe an; care dureaza un an; care corespunde unui an. Raport anual. Planta anuala. Plan anual. [Pr.: -nu-al] – Fr. annuel (lat. lit. annualis).
VELEAT s. v. an, an style='color:white;background:green'>dataan>, termen, timp, vreme, zi.
MILEZIM s.n. an style='color:white;background:green'>dataan> jubiliara, comemorativa, care figureaza pe monede, medalii, marci postale etc. ♦ an, an style='color:white;background:green'>dataan> indicata in cifre. [Pl. -me, var. milesima s.f. / < fr. millesime, cf. lat. millesimus].
MILESIM s. n. 1. cifra 1 care indica mia in exprimarea miilor in cifre. 2. an style='color:white;background:green'>dataan> jubiliara, comemorativa, care figureaza pe monede, medalii, marci postale etc. ◊ an, an style='color:white;background:green'>dataan> indicata in cifre. (< fr. millesime, lat. millesimus)
leat (leaturi), an title="substantiv neutru">s. n.an> – 1. an, an style='color:white;background:green'>dataan>. – 2. Recrutare, contingent. – 3. Recrut, racan. – 4. Soldat care apartine aceluiasi contingent cu altul, camarad. an title="slav(a)">Sl.an> leto (Miklosich, Slaw. Elem., 29; Miklosich, Lexicon, 351; Cihac, II, 167). Din forma de „a an style='color:white;background:green'>dataan> documentele” an title="slav(a)">sl.an> vu leto „in anul”, provine veleat (an title="varianta">var.an> an title="invechit">inv.an> valeat), an title="substantiv neutru">s. n.an> (an style='color:white;background:green'>dataan>; loc, termen; viata). – an title="compus, compunere">Comp.an> letopiset, an title="substantiv neutru">s. n.an> (cronica, anale), din an title="slav(a)">sl.an> letopisici. an title="confer">Cf.an> indelete.
an2, ani, an title="substantiv masculin">s. m.an> 1. Perioada de timp care corespunde unei revolutii a Pamantului in jurul Soarelui si care cuprinde 12 luni. ◊ anul nou = ziua de 1 ianuarie (in care se serbeaza inceputul unui an). ◊ an title="locutiune adverbiala">Loc. adv.an> In anul... = in cursul anului... La anul = in cursul anului viitor. Acum un an (sau doi ani etc.) = cu un an (sau cu doi etc.) in urma. De ani si ani = de multi ani, de multa vreme. an de (sau cu) an = in fiecare an, mereu. Cu anii = ani intregi, ani indelungati. La (sau intr-) un an o an style='color:white;background:green'>dataan> = o singura an style='color:white;background:green'>dataan> intr-un an; rar. 2. (an title="astronomie">Astron.an>; in sintagma) an-lumina = unitate de lungime pentru masurarea distantelor mari, egala cu distanta strabatuta de lumina intr-un an. 3. Stadiu de studiu in unele forme de invatamant. ◊ (Urmat de determinari) anii de studentie. anii de ucenicie. 4. Masura a varstei unei fiinte sau a vechimii unui lucru. Copil de cinci ani. 5. (La an title="plural">pl.an>) Epoca din viata; vreme. anii copilariei. – an title="limba latina">Lat.an> annus.
PanATENEE an title="substantiv feminin">s. f.an> an title="plural">pl.an> Cea mai importanta festivitate religioasa si politica din Atena antica, celebrata anual sau la patru ani o an style='color:white;background:green'>dataan> in cinstea zeitei Atena. – Din an title="limba franceza">fr.an> panathenees.
EFEMERIDA, efemeride, an title="substantiv feminin">s. f.an> 1. Efemera (2). 2. (La an title="plural">pl.an>) Notite (de ziar sau de calendar) care arata evenimentele petrecute in aceeasi an style='color:white;background:green'>dataan> in ani diferiti. 3. (La an title="plural">pl.an>) Lucrare, sub forma de tabele, alcatuita cu anticipatie de un observator astronomic si in care se indica pozitiile astrilor si unele fenomene ceresti din anul respectiv. 4. an title="figurat">Fig.an> (La an title="plural">pl.an>) Lucruri, ganduri etc. trecatoare; stiri cotidiene de mica importanta. – Din an title="limba franceza">fr.an> ephemeride, an title="limba latina">lat.an> ephemeris, -idis.
ECHINOCTIU ~i n. Fiecare dintre cele doua date ale anului (21 martie si 23 septembrie), cand ziua este egala cu noaptea. ~ de primavara. ~ de toamna. [Sil. e-chi-noc-tiu] /<lat. aequinoctium, fr. equinoxe
EFEMERIDA ~e f. 1) la pl. Ordin de insecte cu corp subtire si moale, care traiesc in stare adulta cateva zile sau cateva ore; rusalie. 2) Insecta din acest ordin. 3) la pl. Note (de ziar, reviste, calendare, carti) care indica evenimentele petrecute la aceeasi an style='color:white;background:green'>dataan> in ani diferiti. 4) Tabele in care se indica pozitiile zilnice ale Soarelui si ale altor corpuri ceresti pentru o perioada de un an. /<fr. ephemeride, lat. ephemeris, ~idis
pujla, pujle, s.f. (reg.) 1. potaie. 2. persoana neascultatoare si lenesa; puslama, haimana, pujlau. 3. femeie de moravuri usoare. 4. planta denumita si coada calului. 5. fanat care se coseste o singura an style='color:white;background:green'>dataan> pe an.
anUAR, anuare, an title="substantiv neutru">s. n.an> Publicatie periodica anuala care prezinta activitatea unei institutii, intreprinderi etc. sau care contine studii stiintifice. ◊ anuar astronomic = publicatie in care se dau, pe o perioada de un an, diferite date astronomice. [an title="pronuntat">Pr.an>: -nu-ar] – Dupa an title="limba franceza">fr.an> annuaire.
chinchenal, -a adj. (lat. quinquennalis). Care dureaza cinci ani ori se face la cinci ani o an style='color:white;background:green'>dataan>. – Fals cincenal.
decenal, -a adj. (lat. decennalis). Care dureaza un deceniu ori se face la zece ani o an style='color:white;background:green'>dataan>.
cuadrienal, -a adj. (lat. quadriennalis). Care tine patru ani ori se face la patru ani o an style='color:white;background:green'>dataan>.
ACEST, ACEASTA, acesti, aceste, an title="adjectiv demonstrativ">adj. dem.an> (antepus) 1. (Arata ca fiinta, lucrul etc. desemnate de substantivul pe care il determina se afla aproape, in spatiu sau timp, de vorbitor) Acest deal. Aceasta casa. 2. (In legatura cu substantive care arata momentul, rastimpul, epoca in care se petrece o actiune) Care este in curs; curent, prezent (sau dintr-un viitor apropiat). anul acesta. [an title="genitiv">Gen.an>-an title="dativ">dat.an> an title="singular">sg.an>: acestui, acestei, an title="genitiv">gen.an>-an title="dativ">dat.an> an title="plural">pl.an>: acestor] – an title="limba latina">Lat.an> *ecce-istu, ecce-ista.
BIENAL, -A, bienali, -e, an title="adjectiv">adj.an> 1. Care dureaza doi ani. ♦ (Despre plante) Care da recolte la doi ani dupa semanare. 2. an title="adjectiv">Adj.an>, an title="substantiv feminin">s. f.an> (Intrunire, consfatuire etc.) Care are loc o an style='color:white;background:green'>dataan> la doi ani. [an title="pronuntat">Pr.an>: bi-e-] – Din an title="limba franceza">fr.an> biennal, an title="limba latina">lat.an> biennalis.
anIVERSA, aniversez, an title="verb">vb.an> I. an title="tranzitiv">Tranz.an> A sarbatori implinirea unui numar de ani de la an style='color:white;background:green'>dataan> la care s-a petrecut un eveniment. – Din aniversar (derivat regresiv).
OLIMPIADA, olimpiade, an title="substantiv feminin">s. f.an> 1. (In Grecia antica) Interval de patru ani dintre doua serbari succesive ale jocurilor olimpice, devenit unitate cronologica conventionala. 2. Competitie sportiva internationala cu caracter complex, care are loc o an style='color:white;background:green'>dataan> la patru ani; jocuri olimpice. 3. Concurs pe specialitati organizat anual pe plan local si national pentru elevi. [an title="pronuntat">Pr.an>: -pi-a-] – Din an title="limba neogreaca">ngr.an> olimpiada, an title="limba franceza">fr.an> olympiade, an title="limba germana">germ.an> Olympiade.
FENIX an title="substantiv masculin">s. m.an> (an title="mitologie">Mitol.an>; in sintagma) Pasarea fenix = pasare fabuloasa despre care cei vechi credeau ca este unica pe lume si care, cand isi simtea sfarsitul aproape (o an style='color:white;background:green'>dataan> la 500 de ani), se arunca in foc si renastea din propria ei cenusa, ca simbol al reinnoirii vesnice. [Scris si: phoenix. – an title="varianta">Var.an>: (an title="invechit">inv.an>) fenice an title="substantiv masculin">s. m.an>] – Din an title="limba franceza">fr.an> phenix, an title="limba latina">lat.an> phoenix.
DECEMVIR, decemviri, an title="substantiv masculin">s. m.an> Fiecare dintre cei zece magistrati romani ce au alcatuit comisia care a dat Romei (in anii 451 si 450 an title="inainte de Cristos">a. Cr.an>) un cod de legi („cele 12 table”). – Din an title="limba latina">lat.an> decemvir, an title="limba franceza">fr.an> decemvir.
BIENAL ~a (~i, ~e) 1) (despre manifestatii) Care are loc o an style='color:white;background:green'>dataan> la doi ani. Expozitie ~a. 2) (despre procese, activitati etc.) Care dureaza doi ani; de doi ani. Rotatie ~a. 3) (despre plante) Care infloreste si fructifica la doi ani; cu ciclu vital de doi ani. [Sil. bi-e-] /<fr. biennal
JOC ~uri n. 1) Activitate fizica sau mintala desfasurata din placere. ◊ ~ de societate distractie la care participa un grup de persoane lansate in dezlegarea unor probleme amuzante. ~ de cuvinte efect verbal, cu caracter de gluma, obtinut prin imbinarea unor cuvinte asemanatoare ca forma dar deosebite ca sens. A-si bate ~ de cineva a lua in ras pe cineva. 2) Distractie (a copiilor) lipsita de griji; joaca. 3) Competitie sportiva (de fotbal, de baschet etc.). ◊ ~uri olimpice competitii sportive, sub forma de manifestari internationale de mare amploare, care au loc o an style='color:white;background:green'>dataan> la patru ani. 4) Dans popular. A lua la ~ . 5) Petrecere cu dansuri la tara; hora. ◊ A intra in ~ a lua parte la ceva; a participa. 6) Miscare repede si neregulata a ceva. ◊ ~ul valurilor. 7) tehn. Posibilitate (limitata) de deplasare independenta a pieselor dintr-un ansamblu. /<lat. jocus
OLIMPIADA ~e f. 1) (in Grecia antica) Perioada de patru ani dintre doua jocuri olimpice. 2) Competitie sportiva internationala complexa, organizata o an style='color:white;background:green'>dataan> la patru ani; editie ordinara a jocurilor olimpice. 3) Concurs intre elevi la diverse obiecte de invatamant. 4) Trecere in revista a activitatii artistilor amatori. [G.-D. olimpiadei; Sil. -pi-a-] /<ngr. olimpiada, fr. olympiade, germ. Olympiade
OLIMPIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de Olimp; propriu Olimpului. ◊ Jocuri ~ce a) competitii sportive in cinstea lui Zeus, organizate in Grecia antica o an style='color:white;background:green'>dataan> la patru ani; b) competitii sportive cu aceeasi periodi-citate, organizate in perioada moderna. 2) fig. v. OLIMPIan. /<fr. olimpique
PITICE adj. : Jocuri ~ jocuri organizate in Grecia antica o an style='color:white;background:green'>dataan> in patru ani, consacrate luptei zeului Apolo cu balaurul Piton. /<fr. pythiques
TRIENAL ~a (~i, ~e) 1) Care dureaza trei ani; cu o durata de trei ani. Functie ~a. 2) si adverbial Care are loc o an style='color:white;background:green'>dataan> in trei ani; din trei in trei ani. Expozitie ~a. 3) Care se dezvolta complet in trei ani; cu o durata de dezvoltare de trei ani. [Sil. tri-e-] /<fr. triennal
LUSTRU s.m. 1. (ant.) Sacrificiu expiator, care se facea la Roma o an style='color:white;background:green'>dataan> la cinci ani. 2. Perioada de timp de cinci ani. [< lat. lustrum, cf. fr. lustre, it. lustro].
MODERN-STYLE s.n. Denumire an style='color:white;background:green'>dataan> in jurul anilor 1900 unei formule de arta decorativa, caracterizata prin preferinta pentru liniile curbe, formele alungite si arabescurile unduioase, pe care o gasim frecvent in mobilier, orfevrarie, ceramica, imprimeuri etc. [Pron. mo-dern stail. / < engl. modern style].
OLIMPIADA s.f. 1. (In Grecia antica) Intreceri si jocuri sportive care erau organizate in onoarea lui Zeus in cetatea Olimpia, la care participau concurenti din intreaga Grecie. ♦ Perioada de patru ani care se scurgea intre doua serbari ale jocurilor olimpice si care a servit ca unitate de timp intre anii 775 i.e.n. si 392 e.n. 2. Competitie sportiva internationala care are loc din patru in patru ani; jocuri olimpice. ♦ (p. ext.) concurs international de matematica, fizica etc. organizat anual sau o an style='color:white;background:green'>dataan> la doi ani pentru elevii din invatamantul liceal. [Pron. -pi-a-. / < fr. olympiade, cf. lat., gr. olympias].
anIVERSA vb. I. tr. A sarbatori implinirea unui numar de ani de la an style='color:white;background:green'>dataan> cand s-a petrecut un eveniment, un fapt etc. [< aniversare].
anUAL, -A adj. (adesea adv.) Care se intampla, se face in fiecare an sau o an style='color:white;background:green'>dataan> la un an. ♦ Care dureaza un an; corespunzator unui an. [Pron. -nu-al. / < lat. annualis, cf. it. annuale, fr. annuel].
BIENAL, -A adj. Care dureaza, se dezvolta doi ani. ♦ (Despre plante) Care infloreste si fructifica la doi ani dupa insamantare. ♦ Care apare, are loc sau se intampla o an style='color:white;background:green'>dataan> la doi ani. [Pron. bi-e-. / < fr. biennal, cf. lat. bis – de doua ori, annus – an].
UNIVERSIADA s.f. Competitie sportiva universitara; (spec.) jocuri mondiale studentesti, organizate (in trecut) o an style='color:white;background:green'>dataan> la doi ani. [Pron. -si-a-. [Cf. it. universiade < lat. universitas + (olimpi)ada].
anIVERSA vb. tr. a sarbatori implinirea unui numar de ani de la an style='color:white;background:green'>dataan> cand s-a petrecut un eveniment. (< aniversar)
BIENAL, -A I. adj. 1. care dureaza doi ani; bi(s)anual. 2. care are loc o an style='color:white;background:green'>dataan> la doi ani. II. s. f. expozitie, festival, targ care se organizeaza la fiecare doi ani. (< fr. biennal, lat. biennalis)
JUBILEU s. n. 1. sarbatoare pe care vechii evrei o praznuiau la fiecare 50 de ani de la un eveniment. 2. anul in care, o an style='color:white;background:green'>dataan> la 25 de ani, papa acorda credinciosilor catolici o indulgenta plenara. 3. sarbatoare in onoarea unei persoane care detine de 50 de ani o functie; aniversare a 50 de ani; (p. ext.) a unui numar rotund de ani de la un eveniment. 4. cantec al populatiei de culoare din SUA prin referiri la un viitor fericit, liber. (< fr. jubile, lat. iubilaeus)
LUSTRU1 s. m. 1. (ant.) procesiune de purificare rituala a unei intinderi (cetate, ogor, tinut), prin inconjurarea ei in alai ceremonial, care se facea la Roma o an style='color:white;background:green'>dataan> la cinci ani. 2. perioada de cinci ani. (< fr. lustre, lat. lustrum)
MODERN-STYLE STAIL/ s. n. denumire an style='color:white;background:green'>dataan> in jurul anilor 1900 unui stil in artele decorative, caracterizat prin preferinta pentru liniile curbe, formele alungite si arabescurile unduioase, frecvent in mobilier, orfevrarie, ceramica, imprimeuri etc. (< engl. modern style)
TRIENAL, -A I. adj. care dureaza trei ani. ◊ care are loc din trei in trei ani; care are nevoie de trei ani pentru a se dezvolta complet. II. s. f. 1. festival, expozitie care se organizeaza o an style='color:white;background:green'>dataan> la trei ani. 2. conventie semnata de trei state; trilaterala. (< fr. triennal/e/)
UNIVERSIADA s. f. competitie sportiva universitara. (spec.) jocuri mondiale studentesti organizate o an style='color:white;background:green'>dataan> la doi ani. (< universi/tate/ + /olimpi/ada)
anIVERSA, aniversez, an title="verb">vb.an> I. an title="tranzitiv">Tranz.an> A sarbatori implinirea unui numar de ani de la an style='color:white;background:green'>dataan> la care s-a petrecut un eveniment. – Din aniversar.
BIENAL, -A, bienali, -e, an title="adjectiv">adj.an> 1. Care dureaza doi ani; care se dezvolta sau se termina in doi ani. Plan bienal. ♦ (Despre plante) Care da recolte la doi ani dupa semanare. 2. Care are loc sau apare o an style='color:white;background:green'>dataan> la doi ani. [an title="pronuntat">Pr.an>: bi-e-] – an title="limba franceza">Fr.an> biennal (an title="neologism din limba latina">lat. lit.an> biennalis).
VELEAT, (rar) veleaturi, an title="substantiv neutru">s. n.an> (an title="invechit">Inv.an> si an title="popular">pop.an>) 1. Timp fixat, hotarat pentru realizarea a ceva; an style='color:white;background:green'>dataan>, termen; an title="prin extensiune">p. ext.an> an. ◊ an title="expresie">Expr.an> A-i trece (cuiva) veleatul = a-i trece (cuiva) vremea, epoca, timpul. 2. Durata a vietii, trai. ♦ (In constructie cu verbele „a veni”, „a sosi”) Sfarsitul vietii; moartea. [an title="varianta">Var.an>: valeat an title="substantiv neutru">s. n.an>] – Din an title="limba slava (veche)">sl.an> vuleto „in anul...”.
SAMBATA, sambete, an title="substantiv feminin">s. f.an>, an title="adverb">adv.an> 1. an title="substantiv feminin">S. f.an> A sasea zi a saptamanii, care urmeaza dupa vineri. ◊ Sambata Mare sau Sambata Pastilor = sambata din ajunul duminicii Pastilor. Sambata mortilor (sau a mosilor) = nume dat anumitor sambete din an, in care se fac slujbe de pomenire si pomeni pentru morti. ◊ an title="expresie">Expr.an> A purta (sau a tine cuiva) sambetele = a dusmani, a pizmui, a uri pe cineva; a purta (cuiva) un gand rau, a cauta sa faca rau cuiva. A se duce pe apa sambetei = a se pierde, a se prapadi, a se distruge. 2. an title="adverb">Adv.an> a) In sambata (1) imediat precedenta sau urmatoare, b) (Mai ales an title="articol; articulat">art.an>) Intr-o zi de sambata (1), in timpul zilei de sambata, c) (an title="articol; articulat">Art.an>) In fiecare sambata (1). – Din an title="limba slava (veche)">sl.an> sonbota.
JUBILEU s.n. 1. Sarbatoare pe care vechii evrei o praznuiau la fiecare cincizeci de ani. 2. anul in care, o an style='color:white;background:green'>dataan> la douazeci si cinci de ani, papa acorda credinciosilor catolici o indulgenta plenara. 3. Sarbatoare in onoarea unei persoane care detine de cincizeci de ani o functie; aniversare a cincizeci de ani, (p. ext.) a unui numar rotund de ani de la un eveniment, de la infiintarea unei institutii etc. 4. Cantec al populatiei de culoare din S.U.A. caracterizat prin referiri la un viitor fericit, liber. [Pron. -leu, pl. -ee (pron. -le-e), -euri. / < fr. jubile, cf. lat. iubilaeus, ebr. yobel].
SECULAR, -A adj. 1. de secole; stravechi. 2. care are loc o an style='color:white;background:green'>dataan> la un secol. ♦ an ~ = an care incheie un secol. 3. (rar) laic. (< fr. seculaire, lat. saecularis)
MATCA, matci, an title="substantiv feminin">s. f.an> I. 1. Albie (minora) a unei ape curgatoare; pat2, fagas, vad, albie. ◊ an title="expresie">Expr.an> A reveni la (sau a reintra in) matca = a reveni la starea obisnuita a lucrurilor, a-si relua cursul normal. A readuce (pe cineva) la matca = a readuce (pe cineva) la calea cea buna. ♦ (Rar) Izvor al unei ape curgatoare. 2. an title="figurat">Fig.an> Origine, obarsie, inceput, izvor; an title="prin specializare">spec.an> loc de nastere; familie, neam din care se trage cineva. 3. Parte a navodului in care se strang pestii cand navodul este tras din apa; matita. II. 1. Albina femela mai mare decat albinele lucratoare, care depune oua; regina, mama. ◊ an title="expresie">Expr.an> Ca un roi fara matca = dezorientat, zapacit, bezmetic. 2. (an title="regional">Reg.an>) Stup de cel putin un an, care a roit o an style='color:white;background:green'>dataan> sau de mai multe ori; roi2. III. Parte din foile unui chitantier, bonier, dosar etc. care ramane dupa ce s-au rupt partile (sau foile) detasabile; cotor. – Din an title="limba bulgara">bg.an>, an title="(limba) sarba, croata">scr.an> matka.
SECOL, secole, an title="substantiv neutru">s. n.an> 1. Interval de timp de o suta de ani (socotit de la unitate pana la completarea sutei inclusiv); rastimp de o suta de ani (socotit de la orice an style='color:white;background:green'>dataan>); veac. ♦ an title="figurat">Fig.an> Vesnicie. ♦ (La an title="plural">pl.an>) Timpul considerat in desfasurarea lui; an title="prin extensiune">p. ext.an> generatiile contemporane acestor etape de desfasurare. 2. Epoca istorica dominata de un eveniment sau de o personalitate exceptionala. Secolul lui Pericle. 3. (an title="invechit">Inv.an>; in sintagma) Secolul de mijloc = evul mediu. [an title="plural">Pl.an> si: (an title="invechit">inv.an>, an title="masculin">m.an>) secoli. – an title="varianta">Var.an>: (an title="invechit">inv.an>) secul an title="substantiv masculin">s. m.an>] – Din an title="limba latina">lat.an> saeculum, an title="limba italiana">it.an> secolo.
MILENAR, -A, milenari, -e, an title="adjectiv">adj.an> Care exista, care dateaza de o mie de ani, care dureaza de un mileniu; an title="prin extensiune">p. ext.an> care exista de mii de ani. – Din an title="limba franceza">fr.an> millenaire, an title="limba latina">lat.an> millenarius.
anIVERSAR, -A adj. care aminteste de un eveniment petrecut la aceeasi an style='color:white;background:green'>dataan>; care revine in fiecare an. (< fr. anniversaire)
SanTORIN (THIRA), grup de an title="(urmat de un nume propriu) insula, insulele">ins.an> grecesti in an title="(urmat de un nume propriu) mare">M.an> Egee (in S an title="arhipelag">arh.an> Cicladelor); 75 km2. In urma a numeroase eruptii vulcanice si in speciala celor din din primul sfert al an title="mileniu">milen.an> 2 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>, an title="(urmat de un nume propriu) insula, insulele">ins.an> a fost aproape distrusa; totusi, pe an title="(urmat de un nume propriu) insula, insulele">ins.an> a ramas un oras, an style='color:white;background:green'>dataan>nd din perioada minoica; catre anul 1000 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an> pe an title="(urmat de un nume propriu) insula, insulele">ins.an> au sosit dorienii, care mai tarziu, in 631 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>, au fundat pe litoralul de N al Africii importantul oras-stat (polis) Cirene.
anIVERSAR, -A, aniversari, -e, an title="adjectiv">adj.an> Care aminteste de un eveniment petrecut la aceeasi an style='color:white;background:green'>dataan> cu unul sau mai multi ani in urma. – Din an title="limba franceza">fr.an> anniversaire, an title="limba latina">lat.an> anniversarius.
LIVRET, livrete, an title="substantiv neutru">s. n.an> 1. (In sintagma) Livret militar = document eliberat persoanelor care au satisfacut serviciul militar, cuprinzand situatia militara si alte date privitoare la titular. 2. (an title="tehnica">Tehn.an>; in sintagma) Livret al utilajului = document de evidenta care cuprinde date referitoare la un utilaj (denumire, anul fabricatiei, producatorul, caracteristici tehnice, reparatii etc.). – Din an title="limba franceza">fr.an> livret.
TRECENTO an title="substantiv neutru">s. n.an> Denumire an style='color:white;background:green'>dataan> culturii si artei italiene dintre anii 1301 si 1400. – an title="cuvant">Cuv.an>an title="limba italiana">it.an>
SARMATIan s.n. (Geol.) Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei. // adj. Care apartine acestui etaj. [Pron. -ti-an. / < fr. sarmatien, cf. Sarmatia – nume dat in antichitate regiunii de la nord de Marea Neagra].
anIVERSAR, -A, aniversari, -e, an title="adjectiv">adj.an> Care aminteste de un eveniment petrecut la aceeasi an style='color:white;background:green'>dataan>, cu unul sau mai multi ani in urma. – an title="limba franceza">Fr.an> anniversaire (an title="neologism din limba latina">lat. lit.an> anniversarius).
OTAVI, an title="persoana">pers.an> 3 otaveste, an title="verb">vb.an> IV. an title="intranzitiv">Intranz.an> (Despre ierburi) A creste din nou in acelasi an, dupa ce a fost cosit o an style='color:white;background:green'>dataan>; (despre terenuri) a se acoperi de otava, a inverzi. – Din otava.
A REPETA repet tranz. 1) A face sa se repete. 2) A enunta a doua oara (sau de mai multe ori). ~ rugamintea. 3) (roluri, lectii etc.) A reproduce de mai multe ori (pentru a fixa in memorie). 4) (anul de invatamant) A urma inca o an style='color:white;background:green'>dataan> (nefiind promovat). /<fr. repeter, germ. repetieren
hirtie (hirtii), an title="substantiv feminin">s. f.an> – 1. Produs industrial special pentru scris, tiparit, desenat etc. – 2. Foaie de hirtie. – 3. Act, document, inscris. – 4. Ban de hirtie, bancnota. – an title="macedoroman">Mr.an> hirtie. an title="neogrec, neogreaca">Ngr.an> χάρτι, an title="plural">pl.an> χαρτιά (Murnu 28; DAR), in parte prin intermediul an title="slav(a)">sl.an> (an title="bulgar(a)">bg.an>, an title="sarb(a)">sb.an>) chartija. Este dublet al lui harta. an title="secolul">Sec.an> XVII; prima fabrica de hirtie din Moldova dateaza din 1583, si din Muntenia din jurul anului 1640. – an title="derivat, derivare">Der.an> hirtoaga, an title="substantiv feminin">s. f.an> (hirtie, act fara valoare; mapa; cartoi), cu an title="sufix">suf.an> peiorativ -og; hirtalog, an title="substantiv neutru">s. n.an> (mapa), prin incrucisare cu terfelog (Iordan, BF, IX, 120); hirtogarie, an title="substantiv feminin">s. f.an> (birocratie).
PALEanTROP, paleantropi, an title="substantiv masculin">s. m.an> Nume dat omului fosil din pleistocenul mediu. [an title="pronuntat">Pr.an>: -le-an-] – Din an title="limba latina">lat.an> palaeanthropus, numele stiintific al paleantropului.
SOROC, soroace, an title="substantiv neutru">s. n.an> (an title="popular">Pop.an>) 1. Termen fixat pentru savarsirea unei actiuni sau pentru indeplinirea unei obligatii; interval de timp in cuprinsul sau la sfarsitul caruia se efectueaza un lucru. ◊ an title="locutiune adverbiala">Loc. adv.an> (Pe) la soroace = din cand in cand; la zile mari. ◊ an title="expresie">Expr.an> A sfinti sorocul = a respecta cu strictete un termen de plata. A i se implini (cuiva sau la ceva) sorocul = a ajunge la sfarsitul existentei, a inceta sa mai existe; an title="prin extensiune">p. ext.an> a muri. ♦ an style='color:white;background:green'>dataan> la care se intampla ceva. ♦ Epoca a anului cand se coace si se strange recolta; (an title="concretizat">concr.an>) recolta culeasa in aceasta epoca. ♦ M*********e. 2. an style='color:white;background:green'>dataan>, fixata in practica crestina, cand se pomenesc mortii; slujba religioasa care se face cu acest prilej. 3. (Rar) Margine, limita. ♦ Loc determinat. 4. Rost, socoteala, oranduiala. ♦ (an title="regional">Reg.an>) Ursita, soarta; prevestire. – Din an title="limba slava (veche)">sl.an> suroku.
DECENAL ~a (~i, ~e) 1) Care dureaza un deceniu. 2) si adverbial Care are loc o an style='color:white;background:green'>dataan> la un deceniu; din zece in zece ani. 3) Care este prevazut pentru un deceniu. Plan ~. /<fr. decennal, lat. decennalis
anIVERSAR, -A adj. Care aminteste de un eveniment petrecut in trecut la aceeasi an style='color:white;background:green'>dataan>. V. comemorativ. [< fr. anniversaire, lat. anniversarius < annus – an, vertere – a intoarce].
INCUNABUL s.n. Tiparitura care dateaza de la inceputurile artei tipografice (inainte de anul 1500); (p. ext.) exemplar care face parte dintre cele mai vechi tiparituri (romanesti). [< lat. incunabulum – leagan, cf. engl. incunabulum, fr. incunable].
EGEEan, -A adj. referitor la popoarele de la Marea Egee. ◊ civilizatie egeeana = nume dat civilizatiilor preelenice care s-au dezvoltat intre anii 2600 si 1200 i. Chr. in insulele si pe coastele Marii Egee. (< fr. egeen)
MILENAR, -A adj. care dateaza de o mie (sau de mii) de ani. (< fr. millenaire, lat. millenarius)
REGIM s. n. 1. mod, sistem de organizare a vietii economice, politice si sociale a unui stat. 2. ansamblu de reglementari proprii activitatii unei institutii, intreprinderi etc. ◊ totalitatea regulilor impuse modului de viata si de alimentare al cuiva. ♦ ~ de economii = sistem de masuri privind folosirea cat mai rationala a resurselor materiale, financiare si de munca; ~ fluvial = evolutie medie a debitelor unei ape curgatoare in timp de un an. 3. totalitatea conditiilor de functionare la un moment dat a unui sistem tehnic. 4. mod de evolutie ciclica a unui fenomen natural. 5. (lingv.) rectiune. (< fr. regime)
PROSIE, prosii, an title="substantiv feminin">s. f.an> (an title="popular">Pop.an>) Ogor arat si semanat pentru prima an style='color:white;background:green'>dataan>, dupa ce a fost necultivat doi sau trei ani. – an title="confer">Cf.an> an title="limba slava (veche)">sl.an> an class="spaced">proso.an>
CURCan, curcani, an title="substantiv masculin">s. m.an> 1. Pasare domestica mare, originara din America, cu coada lata care se desfasoara in forma de evantai (Meleagris gallopavo); p. rest. masculul curcii. ◊ an title="expresie">Expr.an> A se umfla in pene ca un curcan = a se ingamfa, a-si da aere. ♦ (an title="depreciativ">Depr.an>; in trecut) Sergent de strada; vardist. 2. an title="figurat">Fig.an> Porecla an style='color:white;background:green'>dataan> dorobantilor romani din razboiul de la 1877 – 1878. – Curca + an title="sufix">suf.an> -an.
YEARLING m. Nume dat unui manz pur sange in varsta de un an. /Cuv. engl.
ARIan, -A adj. Referitor la arianism. // s.m. si f. Veche denumire an style='color:white;background:green'>dataan> popoarelor care vorbesc limbi indo-europene. [Pron. -ri-an. / < fr. aryen, it. ariano, cf. sanscr. arya – nobil].
prosie, prosii, s.f. (pop.) 1. ogor arat si semanat pentru prima an style='color:white;background:green'>dataan>, dupa ce a fost necultivat doi sau trei ani; ogor nelucrat sau abia destelenit. 2. (reg.; in forma: prosaie) fanat. 3. (reg.) mosie stramoseasca.
OIDIUM s.n. (Biol.) 1. Nume dat unor ciuperci parazite care ataca, mai ales in anii ploiosi, organele verzi ale plantelor, in special ale vitei de vie. 2. Boala a plantelor produsa de aceste ciuperci. [Pron. -o-i-di-um. / < fr. oidium].
Hermaphroditus, fiul lui Hermes si al Aphroditei. A fost crescut de nimfe pe muntele Ida pina la virsta de cincisprezece ani, cind a pornit sa cutreiere prin lume. O an style='color:white;background:green'>dataan>, pe cind se scalda in apele unui lac, nimfa lacului Salmacis s-a indragostit de frumosul tinar si a vrut sa se uneasca cu el. Hermaphroditus a respins-o. Atunci ea l-a cuprins in brate cu sila si, fiindca tinarul se zbatea sa scape din strinsoare, Salmacis s-a rugat fierbinte zeilor sa le uneasca trupurile pentru totdeauna. Zeii i-au implinit voia: in locul tinarului si al nimfei a aparut o singura fiinta, avind ambele sexe. Hermaphroditus se numara printre insotitorii lui Dionysus.
CENTENAR, centenare, an title="substantiv neutru">s. n.an> Implinire a o suta de ani de la un eveniment insemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care dateaza de o suta (sau de mai multe sute) de ani. – Din an title="limba latina">lat.an> centenarius, an title="limba franceza">fr.an> centenaire.
CRONOLOGIE s.f. Indicare a unor fapte in ordine cronologica; sistem de socotire a anilor. ♦ Disciplina care se ocupa cu stabilirea epocilor si a datelor istorice. ♦ Lista cuprinzand o succesiune cronologica. [Gen. -iei. / < fr. chronologie, cf. gr. chronos – timp, logos – studiu].
CENTENAR, centenare, an title="substantiv neutru">s. n.an> Implinire a o suta de ani de la producerea unui eveniment insemnat; celebrarea acestui eveniment. ♦ (Adjectival) Care dateaza de o suta (sau de mai multe sute) de ani. – an title="neologism din limba latina">Lat. lit.an> centenarius.
CHITCan, chitcani, an title="substantiv masculin">s. m.an> 1. animal insectivor asemanator cu soarecele, brun-castaniu pe spate si mai deschis pe burta, cu botul alungit, cu ochii mici si cu urechile ascunse in blana, care traieste prin paduri, dumbravi etc. in galerii superficiale (Sorex araneus). 2. Nume dat mai multor specii de soareci de diverse marimi. – Chitcai + an title="sufix">suf.an> -an.
TERMIDORIan, -A, termidorieni, -e, an title="substantiv masculin">s. m.an> si an title="feminin">f.an>, an title="adjectiv">adj.an> 1. an title="substantiv masculin">S. m.an> si an title="feminin">f.an> (La an title="plural">pl.an>) Nume dat participantilor la lovitura de stat din Franta de la 9 termidor, anul II (27 iulie 1794). 2. an title="adjectiv">Adj.an> – Din 9 termidor, anul II. [an title="pronuntat">Pr.an>: -ri-an] – Din an title="limba franceza">fr.an> thermidorien.
CRONOLOGIE, cronologii, an title="substantiv feminin">s. f.an> Disciplina auxiliara a istoriei, care se ocupa cu stabilirea epocilor si a datelor; succesiune in timp a evenimentelor (istorice); sistem adoptat pentru socotirea anilor. ♦ Lista care cuprinde o succesiune cronologica. – Din an title="limba franceza">fr.an> chronologie.
TRIUMVIR s.m. Titlu dat in vechea Roma fiecaruia dintre cei trei membri ai unei magistraturi care avea atributii administrative, politice etc. ♦ Nume dat participantilor la cele doua triumvirate care au condus Roma in anii 60 si 43 i.e.n. [Pron. tri-um-. / < lat., fr. triumvir].
SILURIan, -A, silurieni, -e, an title="substantiv neutru">s. n.an>, an title="adjectiv">adj.an> 1. an title="substantiv neutru">S. n.an> A treia perioada a erei paleozoice care se caracterizeaza prin sedimentari de calcar, de gresie, de sisturi argiloase, prin aparitia primelor plante terestre si prin dezvoltarea nevertebratelor marine. ◊ (Adjectival) Perioada (sau era) siluriana. 2. an title="substantiv neutru">S. n.an> Sistem de straturi geologice din silurian (1). 3. an title="adjectiv">Adj.an> Care apartine silurianului (l), care dateaza din aceasta perioada; care este caracteristic, propriu silurianului (1, 2); siluric. [an title="pronuntat">Pr.an>: -ri-an] – Din an title="limba franceza">fr.an> silurien.
HEGIRA s.f. Era la mahomedani, care dateaza de la fuga lui Mahomed de la Meca la Medina in anul 622 e.n. [Var. egira s.f. / < fr. hegire, cf. ar. hedjra – fuga].
EPONIM, -A I. adj. care da numele sau unui loc, unui oras etc. II. s. m. 1. (ant.) magistrat care dadea numele sau anului; primul dintre cei noua arhonti ai Atenei sau unul dintre cei doi consuli ai Romei, care dadea numele sau anului. 2. termen pentru desemnarea unei statiuni arheologice unde a fost cercetata prima an style='color:white;background:green'>dataan> o cultura materiala si care, ca urmare, a dat numele culturii. (< fr. eponyme, gr. eponymos)
HEGIRA s.f. era la mahomedani, an style='color:white;background:green'>dataan>nd de la fuga lui Mahomed de la Meca la Medina, in anul 622. (< fr. hegire)
anONYMUS CARanSEBESIENSIS (sau LOGOSHIENSIS), denumire an style='color:white;background:green'>dataan> atit autorului necunoscut al uni dictionar roman-latin manuscris din jurul anului 1700, cit si dictionarului insusi (primul dictionar biling cu romana ca limba de baza, scris cu litere latine). S-a emis ipoteza ca autorul ar fi Mihail Halici.
HERCULanEUM, oras antic in Italia, pe coasta de SE a golfului Napoli, acoperit de lava in anul 79, in timpul eruptiei Vezuviului. Sapaturile arheologice, initiate la inceputul an title="secolul, secolele">sec.an> 18, au dat la iveala stralucirea orasului din an title="secolul, secolele">sec.an> 1 an title="dupa Hristos">d. Hr.an> Azi, Ercolano.
SOLSTITIU, solstitii, an title="substantiv neutru">s. n.an> Fiecare dintre cele doua momente ale anului cand Soarele se afla la cea mai mare inaltime fata de ecuator; datele calendaristice corespunzatoare acestor momente (21 iunie si 22 decembrie), marcand ziua cea mai lunga sau cea mai scurta din an. – Din an title="limba latina">lat.an> solstitium, an title="limba franceza">fr.an> solstice.
danac (danaci), an title="substantiv masculin">s. m.an> – Tinar, flacau, june. – an title="meglenoroman">Megl.an> danac. an title="bulgar(a)">Bg.an> danak „tauras” (Candrea; Scriban), din an title="turc(a)">tc.an> dana „tauras”. Este gresita an title="derivat, derivare">der.an> de la d’an ‹ de (un) an, propusa de Puscariu 1186. Probabil acelasi cuvint, prin intermediul an title="tiganesc, tiganeasca">tig.an>, l-ar fi dat pe danciu, an title="substantiv masculin">s. m.an> (flacau, baiat tigan), care s-a incercat sa se explice plecindu-se de la numele propriu Danciu (Seineanu; Candrea), din an title="tiganesc, tiganeasca">tig.an> den ci „donnez-moi quelque chose” (Graur 147), sau din an title="maghiar(a)">mag.an> dancs „murdar” (Draganu, Dacor., IV, 1553); ultimele explicatii nu se potrivesc cu folosirea acestui cuvint chiar de tigani.
CRONOLOGIE s. f. 1. disciplina auxiliara a istoriei care se ocupa cu stabilirea epocilor si a datelor. (p. ext.) succesiune in timp a evenimentelor istorice. ◊ sistem de socotire a anilor. 2. lista cu o succesiune cronologica. (< fr. chronologie)
VREME s. 1. v. timp. 2. v. perioada. 3. v. ani. 4. v. curs. 5. v. sezon. 6. timp, zi. (A venit si ~ lui.) 7. v. moment. 8. v. an style='color:white;background:green'>dataan>. 9. v. ragaz. 10. (la pl.) conjunctura. imprejurari (pl.), timpuri (pl.). (~urile erau foarte grele.) 11. (MET.) timp, (reg.) veac. (~ frumoasa.) 12. v. clima.
ERA, ere, an title="substantiv feminin">s. f.an> 1. Perioada istorica ce incepe cu an style='color:white;background:green'>dataan> unui anumit eveniment sau fapt, real sau legendar, de la care se porneste numaratoarea anilor. 2. Epoca (1). 3. Cea mai mare subdiviziune a timpului geologic. – Din an title="limba franceza">fr.an> ere, an title="limba latina">lat.an> aera.
CLONCan, cloncani, an title="substantiv masculin">s. m.an> 1. (an title="invechit">Inv.an> si an title="regional">reg.an>) Nume dat mai multor pasari (corbi, ulii, vulturi) care scot strigate specifice asemanatoare. 2. Epitet depreciativ dat in trecut unor oameni de vaza, unor functionari superiori, unor fruntasi politici. – Clonc + an title="sufix">suf.an> -an.
RECENSAManT (dupa an title="limba franceza; francez">fr.an> recensement) an title="substantiv neutru">s. n.an> Forma speciala de inregistrare statistica de mare amploare, de obicei periodica si exhaustiva, in care culegerea datelor despre fenomenele supuse observarii se face direct de catre observatorii speciali trimisi la fata locului. ◊ Recensamantul populatiei = r. al carui scop il constituie stabilirea pe intreg teritoriul unei tari, la un moment dat, dupa un program unitar, dupa principalele sale caracteristici demografice, economice, religioase si social-culturale; s*x, varsta, stare civila, nationalitate, nivel de instruire, ocupatie, ramura de activitate etc. Adesea se realizeaza concomitent si un r. al locuintelor. In epoca moderna primele r. au avut loc in S.U.A. (1790), Franta si Marea Britanie (1801). In Principatele Unite prima incercare de r. dateaza din 1859, din initiativa domnitorului I. Al. Cuza. R. in Romania au avut loc in anii: 1899, 1912, 1930, 1941, 1948, 1956, 1966, 1977, 1992, 2002, 2011.
EXERCITIU s.n. 1. (De obicei la pl.) Actiune fizica sau intelectuala, repetata, facuta pentru a dobandi sau a forma anumite deprinderi, abilitati etc. ♦ Mica piesa vocala sau instrumentala creata in scopul de a obisnui pe cel care invata sa cante sau pe cel ce studiaza un instrument muzical cu o anumita problema tehnica. ♦ Instruire a militarilor pentru a invata deprinderea manuirii armelor si a modului de a lupta. ♦ Tema an style='color:white;background:green'>dataan> scolarilor spre a-i familiariza cu unele materii. 2. Exercitare, indeplinire. ♦ Exercitiu bugetar = perioada de un an pentru care se efectueaza toate operatiile relative la bugetul unui stat; an bugetar. ◊ In exercitiul functiunii = in timpul serviciului legal. [Pron. -tiu, pl. -ii. / cf. lat. exercitium, fr. exercice].
EXERCITIU s. n. 1. activitate fizica sau intelectuala, repetata sistematic, spre a dobandi sau a forma anumite deprinderi, abilitati etc. ◊ mica piesa vocala sau instrumentala in scopul dezvoltarii deprinderilor tehnice. ◊ metoda de instruire a militarilor pentru formarea unor deprinderi sau insusirea modului de a lupta. ◊ tema an style='color:white;background:green'>dataan> elevilor spre a-i familiariza cu unele cunostinte predate. 2. exercitare, indeplinire. ♦ ~ bugetar = perioada de un an pentru care se efectueaza toate operatiile relative la bugetul unui stat; an bugetar. ♦ in ~l functiunii = in timpul sau in cadrul serviciului legal. (< fr. exercice, lat. exercitium)
REPETA, repet, an title="verb">vb.an> I. an title="tranzitiv">Tranz.an> A spune, a face, a produce inca o an style='color:white;background:green'>dataan> (sau de mai multe ori) ceea ce a mai fost spus, facut sau produs. ♦ A citi sau a spune inca o an style='color:white;background:green'>dataan> un rol, o lectie, pentru a le retine, pentru a le fixa in memorie sau pentru a le intelege mai bine continutul; (despre artisti) a face exercitii pregatitoare in vederea unui spectacol sau a unei auditii publice, a face repetitia unui rol, a unei piese de teatru etc. ♦ (Despre elevi, studenti) A urma din nou cursurile clasei sau anului de studii (in care a ramas repetent). ♦ an title="reflexiv">Refl.an> A se produce, a se intampla inca o an style='color:white;background:green'>dataan> (sau de mai multe ori), a avea loc din nou. [an title="varianta">Var.an>: (an title="invechit">inv.an>) repeti an title="verb">vb.an> IV] – Din an title="limba franceza">fr.an> repeter, an title="limba germana">germ.an> repetieren.
SUan s.m. Denumire an style='color:white;background:green'>dataan> insurgentilor din Bretania si Normandia in timpul revolutiei franceze de la sfarsitul sec. XVIII. [Pron. su-an. / < fr. chouan, cf. Jean Chouan – conducatorul insurgentilor].
CAMIN, (1, 4, 6) caminuri, (2, 3, 5) camine, an title="substantiv neutru">s. n.an> 1. Soba joasa, zidita la peretele camerei, cu vatra larg deschisa. 2. Cuptor, vatra. 3. Cos pe unde iese fumul; horn. 4. an title="figurat">Fig.an> Casa parinteasca; an title="prin extensiune">p. ext.an> familie. 5. Denumire an style='color:white;background:green'>dataan> unor institutii cu caracter social-cultural; camin de copii = institutie cu regim de internat pentru copii prescolari (3-6 ani), cu orar de zi sau saptamanal; camin studentesc = asezamant universitar care asigura cazarea studentilor, pe langa acesta functionand uneori si cantine; camin cultural = institutie infiintata in scopul propagarii culturii la sate (5); camin scoala = camin pentru copiii orfani, in care se afla si scoala; camin spital = camin (de batrani) in care se acorda asistenta medicala. 6. Incapere mica subterana, zidita si acoperita cu capac de fonta, pe traseul unei conducte de alimentare cu apa a unui canal, construita pentru a permite accesul la conducta sau la canal. – Din an title="limba slava (veche)">sl.an> kamina.
bisext si bisextil, -a adj. (lat. bisextus si bisextilis, b. bis si sextus, al saselea). an bisextil, an in care Februariu are 29 de zile (cela ce se’ntimpla din 4 in 4 ani) si care e divizibil pin 4, ca 1904, 1908, 1912 s.a. – Si bisect, mai vechi si visect si visectos (ngr. visektos, vsl. visektu). La Romani anu era de 365 de zile; iar pamintu invirtindu-se in prejuru soarelui in 365 de zile si 1/4, cele 6 ore ramase produsese in timpu lui Cezar o mare perturbare intre an style='color:white;background:green'>dataan> uzitata si revolutiunile ceresti. Ca sa indrepte aceasta, Cezar il chema din Alexandria pe astronomu Sosigene, care stabili anii bisextili.
PROCENT, procente, an title="substantiv neutru">s. n.an> 1. A suta parte dintr-o cantitate an style='color:white;background:green'>dataan>; proportie in raport cu o suta; sutime, procentaj. 2. Dobanda calculata la o suta de unitati monetare pe interval de un an; an title="prin generalizare">p. gener.an> dobanda. [an title="varianta">Var.an>: (an title="invechit">inv.an>) protent an title="substantiv neutru">s. n.an>] – Din an title="limba germana">germ.an> Prozent.
TERMIDORIan, -A adj. Referitor la evenimentele din 9 termidor (caderea lui Robespierre). // s.m. si f. pl. Nume dat in timpul revolutiei din Franta participantilor la lovitura de stat din 9 termidor (27 iulie 1794), care a rasturnat dictatura iacobina. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. thermidorien].
MORTALITATE s. f. raportul dintre numarul de decese si numarul total al populatiei dintr-un teritoriu, intr-o perioada an style='color:white;background:green'>dataan>; letalitate. ♦ ~ generala = frecventa in promile a deceselor dintr-un anumit teritoriu, intr-o anumita perioada; ~ infantila = frecventa deceselor in primul an de viata la o mie de nascuti vii. (< fr. mortalite, lat. mortalitas)
PRECOLUMBIan, -A adj. Care dateaza dinaintea venirii lui Columb (in America). ◊ Arta precolumbiana = arta dezvoltata pe teritoriul Americii inainte de descoperirea ei de catre Columb. [Pron. -bi-an, pl. -ieni, -iene. / < fr. precolumbien].
LEAT, (1, 2) leaturi, an title="substantiv neutru">s. n.an>, (3) an title="substantiv masculin">s. m.an> 1. an title="substantiv neutru">S. n.an> (an title="invechit">Inv.an>) an. 2. an title="substantiv neutru">S. n.an> (an title="popular">Pop.an>) Contingent. ◊ an title="expresie">Expr.an> A fi leat cu cineva = a fi de aceeasi varsta cu cineva. 3. an title="substantiv masculin">S. m.an> Denumire familiara (de adresare) an style='color:white;background:green'>dataan> unui soldat. – Din an title="limba slava (veche)">sl.an> leto.
ISLAM (‹ an title="limba franceza; francez">fr.an>; din araba „supunere fata de Dumnezeu”) an title="substantiv neutru">s. n.an> 1. Religie monoteista fonan style='color:white;background:green'>dataan> in V Arabiei, la inceputul an title="secolul, secolele">sec.an> 7 (anul 622 fiind considerat inceputul erei musulmane). I. se bazeaza pe Coran, ale carui capitole (sure) au fost revelate Profetului Mahomed, prin mijlocirea arhanghelului. Coranul si traditia alcatuita din spusele si faptele Profetului (hadit) prescriu credinciosilor cinci obligatii rituale fundamentale (asa-zisii „stalpi ai islamului”): „marturia de credinta” („Nu exista al Dumnezeu decat Allah, Mahomed este trimisul lui Dumnezeu”); rugaciunea (facuta de cinci ori pe zi); dania; postul (cel mai de seama este al Ramadanului); si pelerinajul la Mecca (cel putin o an style='color:white;background:green'>dataan> in viata). Cele doua curente principale ale i. sunt: sunnismul si siismul. Cei peste 1 miliard de musulmani, inregistrati in toata lumea la mijlocul anilor ’90, se impart in sunniti (85%), siiti, kharigiti si alte secte minoritare. an title="sinonim">Sin.an> islamism, mahomedanism. 2. Totalitatea popoarelor care practica religia islamica.
OARA1, ori, an title="substantiv feminin">s. f.an> 1. (La an title="singular">sg.an>; precedat de un an title="numeral ordinal">num. ord.an> sau un echivalent al lui) Timpul sau momentul in care are loc un fapt. 2. (La an title="plural">pl.an>; folosit la formarea numeralului adverbial, adesea cumuland valoarea de numeral multiplicativ) Va construi un bloc de trei ori mai mare decat cel construit anul trecut. ◊ an title="locutiune adverbiala">Loc. adv.an> De multe ori sau (exclamativ) de cate ori! = in repetate randuri, adesea. De putine ori = rareori. De cate ori = de fiecare an style='color:white;background:green'>dataan>. ◊ an title="locutiune conjunctionala">Loc. conj.an> Ori de cate ori = in toate randurile, in toate cazurile cand..., de fiecare an style='color:white;background:green'>dataan>. – an title="limba latina">Lat.an> hora.
CRECY-EN-PONTHIEU [cresi-ã-potio], an title="localitate">localit.an> in N Frantei (Picardia); 1,6 mii an title="(dupa cifre) locuitori; (inaintea unei unitati frazeologice) locutiune">loc.an> (1982). Aici, la 26 aug. 1346, in timpul Razboiului de 100 de ani, oastea franceza a regelui Filip VI a fost infrinta de cea engleza, condusa de Eduard III. In aceasta lupta au fost folosite pentru prima an style='color:white;background:green'>dataan> in Occident armele de foc.
POM ~i m. 1) Arbore cu fructe comestibile. ◊ ~ de anul Nou (sau de iarna) brad impodobit cu jucarii si daruri cu prilejul anului Nou. 2) (in ritualul de inmormantare la crestini) Creanga a unui astfel de arbore, impodobita cu dulciuri, fructe (uneori si haine), purtata inaintea unei procesiuni mortuare, apoi an style='color:white;background:green'>dataan> de pomana. /<lat. pomus
TIMP s. 1. vreme. (~ul trece pe nesimtite.) 2. v. perioada. 3. v. rastimp. 4. v. ani. 5. v. curs. 6. v. durata. 7. rastimp, (Transilv.) scopot. (In acest ~, el era plecat la cumparaturi.) 8. (FIZ.) timp de injumatatire = perioada de injumatatire. 9. v. sezon. 10. v. vreme. 11. v. moment. 12. v. an style='color:white;background:green'>dataan>. 13. v. ragaz. 14. v. vremuri. 15. (TEHN.) faza. (Motor cu 4 ~.) 16. (MUZ.) bataie. (La primul ~ ...) 17. (MET.) vreme, (reg.) veac. (~ frumos.)
BRAD ~zi m. 1) Arbore conifer inalt, cu tulpina dreapta, cu frunze persistente aciculare, cu seminte in forma de con si cu lemn moale, elastic, folosit in scopuri ornamentale si industriale. ◊ ~-argintiu varietate de brad cu frunze moi, de culoare verde-albicioasa. ~-rosu (sau ~-negru) varietate de brad cu frunzele in patru muchii; molid. 2) Lemnul acestui arbore. 3) Nume dat oricarui arbore cu frunze aciculare persistente si cu fruct in forma de con. 4) Arbore de acest fel, de obicei mic, taiat si impodobit cu prilejul Craciunului sau al anului Nou. /Cuv. autoht.
CRISanA, an title="provincie">prov.an> istorica in V M-tilor Apuseni, la N de Mures. Pe an title="teritoriu">terit.an> ei este mentionat voievodatul romanesc al lui Menumorut (an title="secolul, secolele">sec.an> 9-10). Dupa1541 a facut parte din principatul Transilvaniei; turcii au stapinit intre anii 1660 si 1692 o mare parte a an title="teritoriu">terit.an> an title="(urmat de un nume propriu) campie">C.an> (eialetul de Oradea). Puternic centru al culturii romanesti in an title="secolul, secolele">sec.an> 19 (scolile de la Beius, Arad, Oradea etc.). In 1918 s-a unit cu Romania, o an style='color:white;background:green'>dataan> cu Transilvania, Banatul si Maramuresul.
BALanTA s. f. 1. instrument pentru masurarea greutatii corpurilor prin echilibrarea lor cu greutati-etalon; cantar. ♦ a pune in ~ = a judeca bine faptele inainte de a lua o hotarare. 2. (fin.) raport intre doua sume, doua conturi etc.; tabel, situatie cu un asemenea raport. ♦ ~ comerciala = raportul dintre valoarea importului si exportului unei tari pe o perioada de timp an style='color:white;background:green'>dataan>; ~ contabila = situatie recapitulativa si periodica ce regrupeaza la un moment dat sumele si soldurile conturilor debitoare si creditoare; ~ de plati = raportul dintre sumele incasate si platile efectuate de catre o tara in relatiile sale cu alte tari intr-o perioada de regula un an. 3. al saptelea semn al zodiacului (23 septembrie – 22 octombrie). (< fr. balance)
OCHEan1, ocheane, an title="substantiv neutru">s. n.an> Nume dat unor instrumente optice portative care maresc unghiul sub care se vad obiectele departate de pe suprafata pamantului, permitand o mai buna distingere a detaliilor. – Din an title="limba italiana">it.an> occhiale, adaptat la cuvintele romanesti terminate in -an.
anticrist an title="substantiv masculin">s. m.an> – Nume dat de crestini principiului raului, Satanei si ereticilor. – an title="varianta">Var.an> antihrist. – antihirt, an title="substantiv masculin">s. m.an> (an title="familiar">fam.an>, pungas, golan; se foloseste drept calificativ pe jumatate ironic, pe jumatate depreciativ, dar totdeauna cu o nuanta de afectiune sau familiaritate). an title="slav(a)">Sl.an> anutichristu, din an title="neogrec, neogreaca">ngr.an> ἀντίχριστος. Forma cu c este an title="neologism, neologic">neol.an> an title="varianta">Var.an> an title="familiar">fam.an> este o modificare expresiva, ca hirta-pirta.
TRINITARIan, -A s.m. si f. (Bis.) 1. Nume dat celor care accepta dogma trinitatii. 2. Calugar din ordinul monahal al Sfintei Treimi, infiintat in sec. XII in scopul eliberarii crestinilor cazuti in captivitate la musulmani; trinitar; mathurin. // adj. Referitor la trinitarieni, care apartine trinitarienilor. [Pron. -ri-an, pl. -ieni, -iene. / cf. engl. trinitarien].
ARIan2, -A, arieni, -e, an title="substantiv masculin">s. m.an> si an title="feminin">f.an> Denumire mai veche an style='color:white;background:green'>dataan> popoarelor care vorbesc limbi indo-europene. ♦ Termen folosit de rasistii germani din timpul lui Hitler, pentru a denumi pretinsa rasa nordica superioara, pura, ai carei reprezentanti se considerau fascistii germani, pretendenti la dominatia lumii. [an title="pronuntat">Pr.an>: -ri-an] – an title="limba franceza">Fr.an> aryen.
ROD, roade, an title="substantiv neutru">s. n.an> 1. Nume generic dat produselor vegetale obtinute de la plantele cultivate, in special fructelor; fruct. ◊ an title="locutiune adjectivala">Loc. adj.an> Cu rod = roditor, fructifer. ◊ Compuse: rodul-pamantului = planta erbacee veninoasa, cu frunze mari, late si lucioase, dupa a carei dezvoltare florala poporul apreciaza recolta anului (Arum maculatum); (an title="invechit">inv.an>) rod-de-zahar = dulceata de trandafiri; rodozahar. 2. an title="figurat">Fig.an> Urmare, rezultat, efect (al unei actiuni). ♦ Folos, avantaj. 3. (an title="popular">Pop.an>) Copil, prunc, vlastar, odrasla. [an title="varianta">Var.an>: (rar) roada an title="substantiv feminin">s. f.an>] – Din an title="limba slava (veche)">sl.an> rodu.
NORMAL, -A I. adj. 1. firesc, comun, obisnuit. ◊ (despre oameni) sanatos (fizic si psihic). 2. conform unor norme. ◊ (despre marimi) cu valoare apropiata de cea intalnita frecvent. 3. (chim.) concentratie ~a = cantitatea de substanta continuta intr-o solutie, exprimata in echivalenti-gram la litru de solutie. 4. (mat.) sectiune ~a = sectiune realizata cu un plan care contine normala (II, 1) intr-un punct dat la suprafata sectionata. 5. scoala ~a (si s. f.) = scoala in care se pregatesc invatatorii. II. s. f. 1. dreapta perpendiculara dusa pe tangenta la o curba in punctul de contact. 2. media elementelor meteorologice, calculata dintr-un sir de ani de referinta. (< fr. normal. lat. normalis, it. normale)
POM, pomi, an title="substantiv masculin">s. m.an> Nume generic pentru orice arbore salbatic sau cultivat care produce fructe comestibile; an title="prin generalizare">p. gener.an> copac, arbore. ◊ Pom de iarna (sau de Craciun) = brad (sau alt conifer) impodobit cu daruri si ornamente, cu prilejul Craciunului si al anului nou. Pomul mortului = copacel (mai ales brad) sau ramura impodobita cu fructe, cu covrigi, cu zaharicale etc., care se poarta inaintea cortegiului mortuar (la mortii necasatoriti) pana la cimitir si se infige pe mormant dupa ce s-au dat de pomana fructele, zaharicalele etc. de pe el. ◊ an title="expresie">Expr.an> (an title="familiar">Fam.an>) A fi in pom = a se afla intr-o situatie dificila, precara (din punct de vedere material). – an title="limba latina">Lat.an> pomus.
BLanQUI [blãki] 1. Jerome Adolphe B. (1798-1854), economist si publicist francez. Adept al liberalismului. Influentat de saint-simonism, a obtinut, ca deputat, pentru prima an style='color:white;background:green'>dataan> in Europa, o legiferare a regimului de munca a copiilor. 2. Louis Auguste B. (1805-1881), revolutionar francez. Frate cu B. (1). Socialist utopist. A participat la revolutiile din 1830 si 1848 si la un mare numar de miscari complotiste; a stat in inchisori an title="circa">c.an> 40 de ani.
ARIan2, -A, arieni, -e, an title="substantiv masculin">s. m.an> si an title="feminin">f.an>, an title="adjectiv">adj.an> 1. an title="substantiv masculin">S. m.an> si an title="feminin">f.an> (La an title="plural">pl.an>) Denumire mai veche an style='color:white;background:green'>dataan> popoarelor indo-europene; denumire actuala pentru popoarele indo-iraniene; (si la an title="singular">sg.an>) persoana care apartine unuia dintre aceste popoare. ♦ Termen folosit de rasisti spre a denumi populatiile albe in general si pe stramosii germanilor in special. 2. an title="adjectiv">Adj.an> Care apartine arienilor2 (1), privitor la arieni2. [an title="pronuntat">Pr.an>: -ri-an] – Din an title="limba franceza">fr.an> aryen.
ILIRIA (ILLYRIA), denumire an style='color:white;background:green'>dataan> in antichitate regiunii muntoase de pe tarmul de NE al an title="(urmat de un nume propriu) mare">M.an> Adriatice, cuprinsa intre raul Isonzo la N si an title="golf">G.an> Rijeka la E, locuita de triburile indo-europene ale ilirilor. Cucerita treptat de romani, incepand cu 219 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>, si transformata in an title="provincie">prov.an> romana (Illyricum) in anul 9 an title="inainte de Hristos">i. Hr.an>, in componenta careia au intrat Dalmatia (Illyricum Superior) si Panonia (Illyricum Inferior). Din secolul 6, a fost populata de slavi, care au schimbat radical fizionomia etnica a tinuturilor si au creat aici formatiuni statale feudale timpurii.
NERO (Tiberius Claudius Drusus Germanicus) (pe numele adevarat Lucius Domituis Claudius N.), imparat roman (54-68 an title="dupa Hristos">d. Hr.an>), ultimul din dinastia iulio-claudica. A instituit o guvernare autoritara si cruda, solan style='color:white;background:green'>dataan> cu asasinate, printre care cel al mamei sale Agrippina, al fratelui sau Britannicus, al sotiei sale Octavia si al lui Seneca, profesorul si mentorul sau. In ultimii ani ai domniei a avut numeroase aparitii grotesti in public in calitate de conducator de care de curse, cantaret si actor, impunand adulatia, prin teroare, din partea apropiatilor sai si neglijand problemele statului. In timpul sau, un urias incendiu a mistuit Roma (64 an title="dupa Hristos">d. Hr.an>); banuit de acest fapt, N. a dat vina pe primii crestini, incepand persecutiile impotriva lor. S-a sinucis dupa izbucnirea rascoalei legiunilor din Spania si Africa.
GENERATIE, generatii, an title="substantiv feminin">s. f.an> 1. Totalitatea oamenilor (dintr-o comunitate sociala an style='color:white;background:green'>dataan>) care sunt cam de aceeasi varsta. ◊ an title="expresie">Expr.an> Din generatie in generatie = din tata in fiu; de la o epoca la alta (pana la noi). ♦ Perioada de timp care desparte varsta tatalui de cea a fiului. 2. Totalitatea animalelor domestice care apartin aceleiasi specii sau rase si care s-au nascut in acelasi an. 3. (in sintagma) Teoria generatiei spontanee = teorie materialista naiva conform careia din materii minerale sau organice pot lua nastere unele organisme vii in mod spontan. – Din an title="limba franceza">fr.an> generation, an title="limba latina">lat.an> generatio.
SATURNISM (‹ an title="limba franceza; francez">fr.an>; {s} an title="limba franceza; francez">fr.an> saturn „nume dat plumbului de alchimisti”) an title="substantiv neutru">s. n.an> Boala profesionala provocata de intoxicatia cronica cu plumb. Se manifesta prin cefalee, paralizii ale extremitatilor, nefrita, anemie, colici abdominali, gingii cenusii etc. Este frecventa la lucratorii din fabricile de acumulatoare, la cei care lucreaza in minele de an title="exploatari">expl.an> a sulfurii de plumb (galena), iar pana in anii ’80 ai an title="secolul, secolele">sec.an> trecut (cand se utilizau litere de plumb) era frecventa si la tipografi.
TIMP1 ~uri n. 1) filoz. Categorie filozofica care desemneaza durata, succesiunea si simultaneitatea proceselor. 2) Interval dintre doua momente masurat in secunde, minute, ore, zile, saptamani, luni, ani, decenii, secole, milenii, perioade, ere. 3) Perioada cat dureaza ceva; durata; vreme. ◊ Catva ~ o perioada scurta. Tot ~ul mereu; intruna. Cu ~ul cu incetul; treptat. In acelasi ~ concomitent; simultan. 4) pop. Moment oportun; imprejurare potrivita pentru o actiune; prilej; ocazie. La ~. ◊ (Toate) la ~ul lor (toate) la momentul potrivit. 5) Perioada determinata istoric; epoca. ◊ Pe ~uri demult; candva. 6) Stare meteorologica intr-o perioada an style='color:white;background:green'>dataan> (intr-o anumita regiune); vreme. ~ ploios. 7) lingv. Categorie gramaticala specifica verbului, prin care se exprima momentul in care are loc actiunea. /<lat. tempus, ~oris
an m. (lat. annus, it. pg. anno, pv. fr. cat. an, sp. ano). Timpu cit se invirteste pamintu in prejuru soarelui. A fi de atitia ani, a avea cutare etate. A fi mare sau mic de ani, a fi mare sau mic in etate. an adv. anu trecut, acu un an: asa a fost si an. La anu, la anu viitor, (si iron.) nici-oan style='color:white;background:green'>dataan>: ai sa capeti la anu! an tart, acu doi ani in urma. an cu an sau (mai rar) an de an, in fie-care an pe rind: datoria a crescut an cu an. – anu crestinesc incepe la 1 Ianuariu si are 12 luni de cite 30 si 31 de zile, afara de Februariu, care are 28, iar din 4 in 4 ani 29. anu turcesc are 12 luni lunare de cite 29 si 30 de zile. Epoca inceputului anului a variat la toate popoarele; Egiptenii, Haldeii, Persii s. a. incepeau anu la echinoctiu de toamna (21 Septembre), alte popoare la solstitiu de iarna, altele la cel de vara. La Franceji, la suirea lui Carol IX, incepea la Paste. Un edict al acestuia, la 1564, ordona sa inceapa la 1 Ianuariu, an style='color:white;background:green'>dataan> pur civila. anu financiar sau bugetar incepe la 1 April, cel scolar, de de ordinar [!], la 1 Septembre.
BRAD, brazi, an title="substantiv masculin">s. m.an> 1. Arbore din familia coniferelor, care creste in zona muntoasa, inalt, cu frunze in forma de ace de culoare verde inchis, persistente (Abies alba si pectinata); an title="prin extensiune">p. ext.an> nume generic dat coniferelor. ◊ Apa de brad = a) amestec de apa si ulei extras din frunze de pin, folosit pentru primenirea aerului in camere sau sali; b) bautura alcoolica aromata cu esenta din seminte de jneapan. ◊ Compuse: bradul-ciumei = varietate de jneapan cu fructe mici (Juniperus intermedia); brad-negru sau brad-rosu = molid. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. ♦ Brad (1) taiat si impodobit cu globuri, jucarii etc. cu prilejul craciunului sau al anului nou. ♦ Varf sau crengi de brad (1) cu care se impodobesc carul si portile mirilor in timpul nuntii. 2. (an title="articol; articulat">Art.an>) Numele unei hore care se joaca, in ajunul nuntii, la casa miresei. – an title="compara">Comp.an> an title="limba albaneza">alb.an> breth.
CONSTITUTIE (‹ an title="limba franceza; francez">fr.an>, an title="limba latina; latinesc; (precedat de o cifra) latitudine">lat.an>) an title="substantiv feminin">s. f.an> I. 1. Totalitatea particularitatilor morfologice, functionale si psihologice ale unui individ; este conditionata ereditar de si ontogenetic si determina caracterul reactiilor fata de actiunea agentilor externi; structura, alcatuire. 2. Conformatie. II. Legea fundamentala a unui stat, care reflecta stadiul de dezvoltare sociala, economica si politica a acestuia la un moment dat, stabilind forma de guvernamint si organizare statala, precum si drepturile si obligatiile fundamentale ale cetatenilor. Prima an title="circa">c.an> a fost Constitutia americana de la 1787, urmata de Constitutia franceza de la 1791. In an title="secolul, secolele">sec.an> 19 si la inceputul an title="secolul, secolele">sec.an> 20, constitutia scrisa s-a generalizat in Europa si Asia, iar mai apoi si in Africa. In Romania, prima an title="circa">c.an> a fost adoptata la 1866. Au urmat an title="circa">c.an> de la 1923 si 1938. Alte an title="circa">c.an> au fost adoptate in anii 1948, 1952, 1965, 1991.
BRAD, brazi, an title="substantiv masculin">s. m.an> 1. Arbore din familia pinaceelor care creste in zona muntoasa, inalt pana la 50 m, cu tulpina dreapta, cu frunzele in forma de ace de culoare verde-inchis, persistente, cu florile si semintele in conuri (Abies alba); an title="prin generalizare">p. gener.an> nume dat coniferelor. ◊ Compuse: bradul-ciumei = varietate de ienupar cu fructe mici (Juniperus intermedia); brad-negru sau brad-rosu = molid. ◊ (In sintagma) Apa de brad = a) amestec de apa si ulei extras din frunze de pin, folosit pentru parfumarea incaperilor sau a apei de baie; b) bautura alcoolica aromata cu esenta din seminte de ienupar. ♦ Lemnul arborelui descris mai sus. ♦ Brad (1) taiat si impodobit cu globuri, jucarii, bomboane etc. cu prilejul Craciunului sau al anului Nou; pom de Craciun. ♦ Varf sau crengi de brad (1) cu care se impodobesc carul si portile mirilor la nunti. 2. (an title="articol; articulat">Art.an>) Numele unei hore care se joaca, in ajunul nuntii, la casa miresei; melodie dupa care se executa aceasta hora. – an title="confer">Cf.an> an title="limba albaneza">alb.an> an class="spaced">*bradh, bredh.an>
REVOLUTIA DIN 1905-1907 DIN RUSIA, ansamblu de actiuni ca urmare a crizei economice din 1900-1903, agravata de pierderile suferite in Razboiul Ruso-Japonez (1904-1905). A inceput prin manifestatia pasnica din 9/22 ian. 1905, de la Sankt-Petersburg, reprimata violent („Duminica sangeroasa”), careia i-a urmat in primavara si vara anului 1905, mari greve politice, in principalele centre industriale si puternice rascoale taranesti in regiunea Volgai. Au avut loc framantari in randurile armatei, culminand cu rascoala din iun. 1905 a marinarilor de pe cuirasatul „Potemkin” din flota Marii Negre. Revolutia isi propunea rasturnarea tarismului, confiscarea pamanturilor mosieresti, ziua de munca de opt ore. In toamna lui 1905 miscarea revolutionara s-a extins in toata tara, creandu-se detasamente de muncitori inarmati. In oct., in urma unei puternice geve generale, tarul Nicolae II a dat la 17/30 oct. un manifest in care fagaduia satisfacerea unor revendicari general-democratice si convocarea Dumei de Stat. Miscarile au continuat, culminand cu insurectia armata din dec. 1905. Dupa infrangerea ei la Moscova, revolutia a intrat in declin, fiind, pana in 1907, inabusita.
JURASIC (‹ an title="neutru; (urmat de o cifra sau de un nume de localitate) nascut">n.an> an title="principal">pr.an> Jura), a doua perioada a Mezozoicului, care se considera ca a durat 33 an title="milion">mil.an> de ani. Petrografic, se caracterizeaza prin toate tipurile de facies, de la cele continentale la batiale si abisale. Flora este reprezentata prin gimnosperme si prin aparitia angiospermelor. In cadrul faunei exista toate clasele si ordinele de vertebrate si de nevertebrate; la sfarsitul J. apar pasarile cu caracter primitiv (Archaeopteryx) iar mamiferele sunt reprezentate numai prin cateva tipuri inferioare de marsupiale sau de multituberculate. Miscarile orogenice au fost slabe, intensificandu-se in J. superior, fiind insotite de activitate vulcanica. Se diferentiaza pentru prima an style='color:white;background:green'>dataan> trei zone climatice: boreala, ecuatoriala si australa. In depozitele din J. se gasesc zacaminte de fosfat de calciu, oolite, feruginoase, limonit, hematit etc. J. se imparte in: J. inferior (Liasic), J. mediu (Dogger) si J. superior (Malm).
