Rezultate din textul definițiilor
ZERO1 zerouri n. numar reprezentand diferenta dintre doua numere naturale egale (unu minus unu; doi minus doi etc.). ◊ A reduce (ceva) la ~ a reduce complet impor-tanta unui lucru. /<fr. zero
SIR, siruri, s. n. 1. Grup, multime de fiinte sau de lucruri dispuse in succesiune, desfasurate in linie (dreapta); rand, sirag (1). ◊ Loc. adv. si adj. In sir = in rand unul dupa altul. ♦ Sirag (2). ♦ (Inv.) Rand scris sau tiparit. ♦ Lant de munti; masiv muntos. ♦ Dara formata de un lichid care se prelinge pe ceva. 2. Succesiune de fapte, evenimente, unitati de timp etc. Sir de intamplari. ◊ Loc. adj. si adv. In sir = pe rand, succesiv, neintrerupt, necontenit. 3. Desfasurare continua si regulata, inlantuire logica a ideilor, a faptelor intr-o expunere, intr-o relatare; fir. ◊ Loc. adj. si adv. Fara sir = lipsit de legatura logica, incoerent. 4. (Mat.) Multime infinita, ordonata, ale carei elemente pot fi puse in corespondenta cu multimea numerelor naturale. – Refacut dupa sire (pl. lui sira).
RECURSIV, -A adj. (Liv.) Care poate fi repetat in mod nelimitat. ♦ (Mat.) Functie recursiva = functie de mai multe variabile, avand ca domeniu de definitie si ca domeniu al valorilor numerele naturale. [< fr. recursif].
C******L, -A adj. Principal, fundamental, esential. ◊ Punct c******l = fiecare dintre cele patru directii principale dupa care se determina pozitia unui punct de pe glob; numeral c******l = numeral care exprima un numar intreg abstract sau un numar determinat de obiecte, de fiinte etc. // s.n. (Mat.) numar care exprima o cantitate; numar natural. [< fr. c******l, it. c******le, cf. lat. c******lis – principal].
ORDIN s. n. 1. dispozitie obligatorie, data de o autoritate sau persoana oficiala; porunca; comanda. 2. comunitate catolica de calugari care se supuneau anumitor reguli de organizare si de activitate; cin, tagma. ◊ comunitate de cavaleri calugari din evul mediu. ◊ societate, asociatie in care cineva era primit in semn de onoare. 3. decoratie superioara medaliei. 4. dispozitie de plata (a unei sume). 5. (biol.) grup intre clasa si familie. 6. (mat.) ~ de multiplicitate (al radacinii unei ecuatii algebrice) = numar natural care arata de cate ori apare o radacina (solutie) intr-o ecuatie algebrica. 7. sistem de arhitectura ale carui elemente sunt dispuse si proportionate dupa anumite reguli. 8. rang. categorie. ♦ de ul = cu caracter (de); de prim ~ = de cea mai buna calitate, excelent. (< lat. ordo, -inis, fr. ordre)
PERFECT, -A I. adj. 1. care intruneste toate calitatile; desavarsit, ireprosabil, impecabil. 2. deplin, complet; absolut. ♦ (mat.) numar ~ = numar natural egal cu suma divizorilor sai. II. adv. cu desavarsire. ◊ (afirmativ) de acord! foarte bine! excelent! III. s. n. timp al verbului care exprima o actiune petrecuta si incheiata in trecut. (< lat. perfectus, germ. perfekt)
PRIM2-, -A num. ord., adj. 1. cel dintai (in spatiu sau in timp); care se afla in fruntea unei serii. ♦ (mat.) numar ~ = numar natural care nu admite alti divizori decat pe 1 si pe el insusi; materie ~a = materie bruta prin a carei prelucrare se obtin produse finite. 2. cel mai bun; cel mai insemnat etc. ♦ de ~ rang = de calitate superioara. 2. pe treapta cea mai inalta, intaiul in categoria respectiva. ♦ ~ ministru = premier (< lat. primus)
RANG s. n. 1. loc ocupat de cineva sau de ceva intr-o ierarhie. ◊ treapta, situatie sociala. ◊ locul ocupat in ierarhia unui pachet de carti de joc de catre fiecare grupa a cate patru carti cu aceeasi cifra sau fata (asi, valeti, decari etc.). 2. categorie a navelor militare potrivit marimii sau armamentului lor. 3. (mat.) numar natural care indica pozitia unui termen intr-un sir. ♦ (lingv.) ~ de frecventa = loc ocupat de un cuvant, fonem etc. in ordinea frecventei, organizata descendent. (< fr. rang)
RECURSIV, -A adj. 1. (lingv.) care poate fi repetat in mod nelimitat. 2. (mat., log.) repetitiv pe calea unui automatism. ♦ functie ~a = functie de mai multe variabile cu domeniul de definitie cuprins in multimea numerelor naturale. 3. (inform.; despre un program) care se pune in miscare in mod repetitiv si automatic. (< fr. recursif, engl. recursive)
N2 1. (METR.) Simbol pentru newton. 2. Simbol chimic pentru azot (nitrogen). 3. (MAT.) Simbol pentru multimea numerelor naturale.
ALUMINA s. f. oxid natural de aluminiu, divers colorat, avand la baza un mare numar de pietre pretioase. (< fr. alumine)
MIXT, -A, micsti, mixte, adj., s. f. pl. 1. Adj. Alcatuit din elemente deosebite (ca natura, origine, functie etc.); ◊ Scoala mixta = scoala in care invata elevi de ambele sexe. Cor mixt = cor compus din voci barbatesti si voci femeiesti. Tren mixt = tren compus din vagoane de calatori si vagoane de marfa. numar mixt = numar compus din numere intregi si din fractii ordinare. 2. S. f. pl. Produse miniere naturale constituite din mai multe minerale concrescute, care trebuie sfaramate in vederea separarii substantelor utile. – Din fr. mixte, lat. mixtus, -a, -um.
MIXT, -A I. adj. compus din elemente eterogene; ames-tecat. ♦ scoala (sau clasa) ~a = scoala (clasa) frecventata de elevi de ambele sexe; cor ~ = cor format din voci barbatesti si femeiesti; (mat.) numar ~ = numar format din numere intregi si din fractii. II. s. f. pl. produse miniere naturale din minerale diferite, concrescute. ◊ produse intermediare continand atat materiale utile, cat si sterile. (< fr. mixte, lat. mixtus)
BIOINDICATORI (‹ bio + indicatori ) s. m. pl. Organisme care, prin prezenta, numarul sau intensitatea dezvoltarii lor, servesc drept indicatori ai unor procese naturale sau anumitor conditii de mediu, ai prezentei anumitor substante in apa sau in sol, al gradului de poluare s.a.
SELECTIONA vb. I. tr. A alege, a scoate cu chibzuiala dintr-un ansamblu un anumit numar de unitati, de indivizi etc. cu un scop oarecare. ♦ refl. A fi supus selectiei naturale. [Pron. -ti-o-. / < fr. selectionner].
BIOGRUPA s. f. numar de plante si animale naturalizate si situate intr-un cadru ce reda sau se aseamana cu mediul lor natural. (< fr. biogroupe)
BIOGRUPA s.f. Un numar oarecare de plante si animale naturalizate (conservate) si situate intr-un cadru ce reda sau se aseamana cu mediul lor natural. [Cf. fr. biogroupe].
IARBA ierburi f. 1) Orice planta erbacee (salbatica) cu frunze verzi si flexibile (care serveste, de regula, drept hrana pentru animale). ◊ ~-creata menta. ~a d******i tutun. ~ rea a) iarba otravitoare; b) iarba care invadeaza culturile, impiedicandu-le sa creasca. ~a-fiarelor planta erbacee otravitoare cu tulpina e****a, avand frunze opuse alungite si flori albe, galbui sau verzui. ~-grasa planta erbacee cu tulpina intinsa pe pamant, avand frunze carnoase lucioase si flori albe sau galbene, folosita in scopuri medicinale. ~-de-Sudan planta erbacee exotica, cu tulpina e****a inalta, cu frunze inguste si lungi, cultivata pentru furaj. 2) la pl. Plante erbacee de tot felul; ierbarie. ◊ Cata frunza si ~ in numar extrem de mare. A cauta (ceva sau pe cineva) ca ~a cea de leac a cauta insistent ceva sau pe cineva. 3) la sing. Vegetatie naturala sau cultivata de plante erbacee (de obicei de aceeasi specie) marunte si dese. 4) Nutret din astfel de plante erbacee proaspat cosite. [G.-D. ierbii] /<lat. herba
NATURAL, -A I. adj. 1. referitor la natura, specific naturii. ◊ creat de natura. ♦ stiinte e = ansamblu de stiinte care studiaza fenomenele lumii inconjuratoare, lumea organica si anorganica; stiintele naturii. 2. (mat.) numar ~ = fiecare numar intreg pozitiv. 3. care se potriveste cu faptele din realitatea obiectiva; firesc, obisnuit, simplu. 4. (jur.; despre copii) nascut in afara casatoriei. II. adv. desigur, fireste. III. s. n. naturalete. (< lat. naturalis. fr. naturel, it. naturale)
SANATORIU (‹ fr.; {s} lat. sanatorius „care vindeca”) s. n. Institutie medicala pentru tratamentul unor boli cronice (in special tuberculoza, afectiuni ale aparatului respirator, afectiuni neuropsihice), situate de obicei in locuri unde bolnavii pot beneficia de factori naturali de cura (conditii climatice favorabile, aerosoli, ape minerale, namoluri curative) in asociatie cu fizioterapie, alimentatie dietetica si regim special de tratament si odihna. Exista si s. pentru repaus si recuperare a capacitatii de munca sub supraveghere medicala. Printre cele mai cunoscute din Romania se numara s. de la Moroieni, Predeal, Techirghiol, Eforie, Mangalia. Sin. casa de sanatate.