DE⁴ prep. I. (Introduce un atribut) 1. (Atributul exprima natura obiectului determinat) Spirit de initiativa. Vinde tesaturi de cele mai noi. ♦ (In titlurile de noblete) Ducele de Burgundia. 2. (Atributul exprima materia) a) (Materia propriu-zisa din care este confectionat un lucru) Facut din... Casuta lui de paianta. b) (Determinand un substantiv cu inteles colectiv, atributul arata elementele constitutive) Compus din... Roiuri de albine. 3. (Atributul arata continutul) Care contine, cu. Un pahar de apa. 4. (Atributul exprima un raport de filiatie) Un pui de caprioara. 5. (Atributul arata apartenenta) Crengi de copac. 6. (Atributul arata autorul) Un tablou de Tuculescu. 7. (Atributul determinand substantive de origine verbala sau cu sens verbal, arata:) a) (Subiectul actiunii) Inceput de toamna; b) (Obiectul actiunii) Constructor de vagoane. 8. (Atributul exprima relatia) In ce priveste. Prieten de joaca. 9. (Atributul arata locul) a) (locul existentei) Care se gaseste (in, la), din partea... ◊ (In nume topice) Filipestii de Padure; b) (punctul de plecare in spatiu) Plecarea de acasa; c) (atributul exprima concomitent si natura obiectului determinat) Aer de munte. 10. (Atributul arata timpul) Care traieste sau se petrece in timpul..., care dateaza din... Planuiau amandoi viata lor de maine. ◊ Loc. adj. De zi cu zi = zilnic. 11. (Atributul arata provenienta) Cizme de imprumut. 12. (Atributul arata destinatia obiectului determinat) Sala de dans. 13. (Atributul reprezinta termenul care in realitate este determinat de calificativul precedent) Primi o frumusete de cupa. ◊ Loc. adj. Fel de fel de... = felurite. II (Introduce un nume predicativ) 1. (Numele predicativ exprima natura obiectului determinat) Cine e de vina? ◊ Expr. A fi de... = a avea... Suntem de aceeasi varsta. ♦ (Numele predicativ arata materia) Facut din... Haina e de tergal. ♦ (Numele predicativ exprima apartenenta) Era de-ai nostri. 2. (Predicatul nominal, alcatuit din verbul „a fi” si un supin, exprima necesitatea) E de preferat sa vii. III (Introduce un complement circumstantial de loc) 1. (Complementul arata locul de plecare al actiunii) Din locul... (sau dintr-un loc). Se ridica de jos. 2. Complementul arata locul unde se petrece actiunea) In, la. IV (Introduce un complement circumstantial de timp) 1. (Complementul arata momentul intitial al actiunii) Incepand cu... De maine. 2. (Complementul arata timpul in care se petrece actiunea) La, cu ocazia... De Anul Nou merg la mama. 3. (Leaga elemente de acelasi fel care se succeda in timp) Dupa, cu: a) (in constructii cu functiune de complement circumstantial de timp) Zi de zi. An de an; b) (in constructii cu functiune de complement circumstantial de mod) Fir de fir; c) (in constructii cu functiune de complement circumstantial de loc) Casa de casa = (in toate casele, pretutindeni); d) (in constructii cu functiune de complement direct) Om de om (= pe toti oamenii); e) in constructii cu functiune de subiect) Trece spre miazanoapte nor de nor. 4. (Complementul are sens iterativ) A vazut filmul de trei ori. V. (Introduce un complement circumstantial de cauza) Din cauza... ♦ (Complementul este exprimat prin adjective) Din cauza ca sunt (esti etc.) sau eram (am fost etc.)... Si plangeam de suparata. VI. (Introduce un complement circumstantial de scop) Pentru. Rosii de salata. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la supin) Ca sa..., pentru a... VII (Introduce un complement circumstantial de mod) 1. (In loc. adv.) De fapt. De buna seama. 2. (Complementul arata cantitatea, masura) Usa inalta de trei metri. ♦ (Complementul arata mijlocul de schimbare, de cumparare sau de vanzare) In schimbul a..., cu..., pentru... 3. (Complementul are si sens consecutiv; in loc. adj. si adv.) De moarte = ingrozitor, teribil. De minune = admirabil. De mama focului = cu mare intensitate, in gradul cel mai inalt. 4. (Complementul determina un adjectiv sau un adverb la gradul pozitiv) Aud cat se poate de bine. ♦ (Determinand un adverb la gradul comparativ, complementul exprima gradul de comparatie) Mai presus de toate imi place muzica. VIII. (Introduce un complement circumstantial de relatie) In ce priveste, cat despre, privitor la...: a) (complementul determina un adjectiv) Bun de gura; b) (complementul determina o constructie folosita ca termen de comparatie) De iute, e iute ca focul; c) (complementul determina un verb) De foame as rabda, dar mi-e somn. IX. (Introduce un complement de agent) Aceste adunari se convocau de sindicatul intreprinderii. X. (Introduce un complement indirect) 1. (Dupa verbe) S-a apropiat de mine. 2. (Dupa expresii verbale ca „e bine” si dupa interjetii ca „vai”) Pentru. ◊ Expr. A fi ceva (sau a nu fi nimic) de cineva (sau de capul cuiva) = a avea o oarecare valoare (sau a nu avea nici una). 3. (Dupa verbe ca „a lua”, „a lasa” etc.) Ca, drept. M-a luat de nebun. 4. (In legatura cu constructii distributive) Pentru. S-au impartit cate trei carti de om. 5. (Dupa adjective ca „vrednic”, „demn”, „bucuros”, etc.) Bucuros de oaspeti. ♦ (Complementul este exprimat printr-un verb la infinitiv) Capabil de a invata. XI. (In constructii cu functiune de complement direct) 1. (Complementul are sens partitiv) Ceva din, o parte din... Invatam de toate. 2. (Complementul este exprimat printr-un subiect) In ce priveste, cu. Am terminat de scris. ◊ Expr. A avea de (+ supin) = a trebui sa..., a voi... 3. (Pop.; inaintea unui verb la infinitiv) A incetat de a plange. 4. (In imprecatii) Bat-o Dumnezeu de baba. XII. (In constructii cu functiune de subiect) 1. (Pop.; Constructia prepozitionala are sens partitiv) Scrie cu argintel, Ca de-acela-i putintel. 2. (Subiectul este exprimat printr-un verb la supin) E usor de vazut. XIII. 1. (Face legatura dintre numerale c*******e si substantivele determinate) a) (dupa majoritatea numeralelor c*******e de la 20 in sus) O mie de lei; b) (dupa numeralele cu valoare nehotarata, ca „zeci”, „sute” etc.) Mii de fluturi mici albastri; c) (in structura numeralelor c*******e de la 20.000 in sus, inaintea pluralului „mii”) O suta de mii. 2. (face legatura dintre articolul adjectival „cel, cea” si numeralul ordinal, incepand de la „al doilea”, „a doua”) Celui de-al treilea lan. XIV. Element de compunere, formand cuvinte care se scriu impreuna, locutiuni care se scriu in doua sau mai multe cuvinte. 1. In adverbe sau locutiuni adverbiale, ca: deasupra, dedesubt, de aceea, de cu seara etc; 2. In prepozitii sau locutiuni prepozitionale, ca: despre, dintre, dinaintea, de dindaratul etc. 3. In conjunctii sau locutiuni conjunctionale, ca: de cum, de cand, de vreme ce, deoarece etc. 4. (Rar) Formeaza substantive, adjective si verbe, ca: decurge, dedulci, demancare, deplin. – Lat. de.

TUS- Element de compunere cu sensul „toti”, „laolalta”, „impreuna”, care, atasat pe langa numerale c*******e (in special pe langa „trei” si „patru”), formeaza numerale colective. Mergeau tuspatru. – Din toti (pl. lui tot).

SI¹ conj. 1. (cu functie coordonatoare) 1) (exprima un raport copulativ) Eu si tu. E si frumos si destept. ◊ Ei si? ce-mi pasa mie? Ce importanta are? 2) (exprima un raport aditiv sau asociativ, formand numerale c*******e, numerale zecimale etc.) Treizeci si patru. Cinci intregi si doua zecimi. ◊ Si cu plus. 3) (exprima un raport adversativ) Dar; iar; insa. Il aude si nu-l vede. 4) (exprima un raport concluziv) Deci; prin urmare; de aceea. Am spus ca fac si voi face. 5) (stabileste legatura cu cele spuse anterior, mai ales, la inceputul unei propozitii interogative) Si unde ai mai auzit aceasta? 2. (cu functie subordonatoare) pop. (exprima un raport concesiv) Desi; cu toate ca; macar ca. Si a stiut dar n-a spus. /<lat. sic

CEL², CEA, cei, cele, adj. dem., art. adj. I. Adj. dem. (Arata ca fiinta sau lucrul desemnate de substantivul pe care il determina se afla mai departe, in spatiu sau in timp, de subiectul vorbitor). 1. (Cand urmeaza dupa substantiv are forma cela, ceea) Acela, aceea. Vorba ceea: La placinte inainte Si la razboi inapoi (CREANGA). ♦ (Cu valoare emfatica, inaintea substantivului) Ia deci in brate cea plosca burduhoasa (NEGRUZZI). 2. (Reg., inaintea substantivului, de obicei in forma cela, ceea) Celalalt. Si salta din val in val Pan' sosea la cela mal (ALECSANDRI). ◊ Expr. Cea (sau ceea) lume = lumea cealalta; celalalt taram. II. Art. adj. 1. (Preceda un adjectiv care urmeaza dupa un substantiv articulat) Fruntea ta cea albineata Umple-mi sanul de dulceata (JARNIK-BIRSEANU). ◊ (In formarea numelor unor domnitori) Stefan cel Mare. 2. (Preceda un numeral ordinal) Cel de-al treilea copac. 3. (La pl., determina numerale c*******e) Sa-si aleaga de sotie pe una din cele trei fete (ISPIRESCU). 4. (Urmat de „mai”, formeaza superlativul relativ) Cel mai bun. ♦ (In expr.) Cel mult = in cazul cel mai favorabil; in cazul extrem. Cel putin = macar, barem. Cel din (sau de pe) urma = ultimul. In cele din (sau de pe) urma = in sfarsit. [Gen.-dat. sg. celui, celei, gen.-dat. pl. celor – Var. (I) cela, ceea (gen.-dat. sg. celuia, celeia, gen.-dat. pl. celora) adj. dem.] – Din acel, acea (cu afereza lui a prin fonetica sintactica).

c******l, -A, c******li, -e, adj., s. m. I. Adj. Principal, esential, fundamental. ◊ Punct c******l = fiecare dintre cele patru directii principale ale orizontului, care ajuta la determinarea pozitiei unui punct de pe glob. numeral c******l = numeral care exprima un numar intreg abstract sau un numar determinat de obiecte, fiinte etc. II. S. m. Titlu din ierarhia bisericii catolice, purtat de inaltii demnitari care alcatuiesc consiliul papei si dintre care se alege noul papa; persoana care poarta acest titlu. ♦ (Adjectival; in sintagma) Rosu c******l = rosu purpuriu. – Din fr. c******l, lat. c******lis.

ZECE, zeci, num. card. 1. Numar care are in numaratoare locul intre noua si unsprezece si care se indica prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Are zece elevi. (La pl., arata o cantitate mare nedeterminata) Zeci de oameni. ◊ Expr. A avea zece vieti, se spune cand cineva scapa cu viata din situatii primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. ◊ (Substantivat) Scrie un zece pe tabla. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De zece ori. ◊ (Precedat de „cate”, intra in componenta num. distributiv) Plecau cate zece. 2. (Intra in compunerea numeralelor c******le compuse de la unsprezece pana la nouasprezece) Cincisprezece. ♦ (Intra in compunerea numeralelor c******le compuse de la douazeci pana la nouazeci si noua) Patruzeci si trei. – Lat. decem.

C******L, -A adj. Principal, fundamental, esential. ◊ Punct c******l = fiecare dintre cele patru directii principale dupa care se determina pozitia unui punct de pe glob; numeral c******l = numeral care exprima un numar intreg abstract sau un numar determinat de obiecte, de fiinte etc. // s.n. (Mat.) Numar care exprima o cantitate; numar natural. [< fr. c******l, it. c******le, cf. lat. c******lis – principal].

mie (mii), s. f. – numeral c******l dupa 999; miar. – Mr. ńil’e, megl. mil’a, istr. mil’e. Lat. mῑlia, pl. lui mῑlle (Puscariu 1069; Candrea-Dens., 1100; REW 5573), cf. alb. miie (Philippide, II, 648), it. mille, fr., sp., port. mil. – Der. miar, s. n. (Arg.), format dupa decar, sutar; mias, s. m. (capitan peste o mie de soldati); inmii, vb. (a inmulti cu o mie); miime, s. f. (a mia parte).

c******l², -A, c******li, -e, adj. Principal, esential, fundamental. ◊ Punct c******l = fiecare dintre cele patru directii principale ale orizontului, care ajuta la determinarea pozitiei unui punct pe glob. numeral c******l = numeral care exprima un numar intreg abstract sau un numar determinat de obiecte, fiinte etc. – Fr. c******l (lat. lit. c******lis).

ZECE, zeci, num. card. 1. Numar care are in numaratoare locul intre noua si unsprezece; se indica prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Ora zece. ◊ (Substantivat) A luat un zece la matematica. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. 2. (Intra in compunerea numeralelor c******le compuse, de la unsprezece pana la nouasprezece) Cincisprezece. ♦ (Intra in compunerea numeralelor c******le compuse, de la douazeci pana la nouazeci si noua) Patruzeci si trei. – Lat. decem.

c******l, -a adj. (lat. c******lis, d. cardo, c******s, titina, balama). Principal, de frunte. Virtuti c******le, justitia, prudenta, temperanta si forta. Puncte c******le, nordu, vestu, sudu si estu. Numar si numeral c******l, care arata numai raportu cantitatii [!] fata de unitate, ca unu, doi, trei s. a. S. m. Prelat care face parte din colegiu papal, compus din 70 de membri. Un fel de pasare rosie din America de Nord.

numeral ~e n. ling. Parte de vorbire care cuprinde cuvintele ce denumesc cantitati sub diferite aspecte (numar, ordine, distributie, multiplicatie etc.). ~ c******l. /<fr. numeral, lat. numeralis

c******l¹ ~a (~i, ~e) 1) Care este deosebit de important; principal; esential; fundamental; substantial; primordial. Schimbari ~e. 2): Punct ~ fiecare din cele patru directii principale ale orizontului, care servesc drept punct de reper pentru orientarea in spatiu. 3): numeral ~ numeral care exprima un numar intreg sau un numar determinat de obiecte. /<germ. Kardinal, fr. c******l

c******l², -A I. adj. principal, fundamental, esential. ♦ punct ~ = fiecare dintre cele patru directii principale dupa care se determina pozitia unui punct de pe glob; numeral ~ = numeral care exprima un numar intreg, abstract sau un numar determinat de obiecte, fiinte etc. II. s. n. (mat.) numar care exprima o cantitate. (< fr. c******l, lat. c******lis)