ZECE, zeci, num. card. 1. Numar care are in numaratoare locul intre noua si unsprezece si care se indica prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Are zece elevi. (La pl., arata o cantitate mare nedeterminata) Zeci de oameni. ◊ Expr. A avea zece vieti, se spune cand cineva scapa cu viata din situatii primejdioase. A asculta cu zece urechi = a asculta foarte atent. ◊ (Substantivat) Scrie un zece pe tabla. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De zece ori. ◊ (Precedat de „cate”, intra in componenta num. distributiv) Plecau cate zece. 2. (Intra in compunerea numeralelor c******le compuse de la unsprezece pana la nouasprezece) Cincisprezece. ♦ (Intra in compunerea numeralelor c******le compuse de la douazeci pana la nouazeci si noua) Patruzeci si trei. – Lat. decem.

C******L, -A adj. Principal, fundamental, esential. ◊ Punct c******l = fiecare dintre cele patru directii principale dupa care se determina pozitia unui punct de pe glob; numeral c******l = numeral care exprima un numar intreg abstract sau un numar determinat de obiecte, de fiinte etc. // s.n. (Mat.) Numar care exprima o cantitate; numar natural. [< fr. c******l, it. c******le, cf. lat. c******lis – principal].

ZECE, zeci, num. card. 1. Numar care are in numaratoare locul intre noua si unsprezece; se indica prin cifra 10 sau X. ◊ (Adjectival) Ora zece. ◊ (Substantivat) A luat un zece la matematica. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Etajul zece. 2. (Intra in compunerea numeralelor c******le compuse, de la unsprezece pana la nouasprezece) Cincisprezece. ♦ (Intra in compunerea numeralelor c******le compuse, de la douazeci pana la nouazeci si noua) Patruzeci si trei. – Lat. decem.

c******l, -a adj. (lat. c******lis, d. cardo, c******s, titina, balama). Principal, de frunte. Virtuti c******le, justitia, prudenta, temperanta si forta. Puncte c******le, nordu, vestu, sudu si estu. Numar si numeral c******l, care arata numai raportu cantitatii [!] fata de unitate, ca unu, doi, trei s. a. S. m. Prelat care face parte din colegiu papal, compus din 70 de membri. Un fel de pasare rosie din America de Nord.

C******L, -A, c*******i, -e, adj., s. m. I. Adj. Principal, esential, fundamental. ◊ Punct c******l = fiecare dintre cele patru directii principale ale orizontului, care ajuta la determinarea pozitiei unui punct de pe glob. numeral c******l = numeral care exprima un numar intreg abstract sau un numar determinat de obiecte, fiinte etc. II. S. m. Titlu din ierarhia bisericii catolice, purtat de inaltii demnitari care alcatuiesc consiliul papei si dintre care se alege noul papa; persoana care poarta acest titlu. ♦ (Adjectival; in sintagma) Rosu c******l = rosu purpuriu. – Din fr. c******l, lat. c*******is.

TUS- Element de compunere cu sensul „toti”, „laolalta”, „impreuna”, care, atasat pe langa numerale c******le (in special pe langa „trei” si „patru”), formeaza numerale colective. Mergeau tuspatru. – Din toti (pl. lui tot).

SI¹ conj. 1. (cu functie coordonatoare) 1) (exprima un raport copulativ) Eu si tu. E si frumos si destept. ◊ Ei si? ce-mi pasa mie? Ce importanta are? 2) (exprima un raport aditiv sau asociativ, formand numerale c******le, numerale zecimale etc.) Treizeci si patru. Cinci intregi si doua zecimi. ◊ Si cu plus. 3) (exprima un raport adversativ) Dar; iar; insa. Il aude si nu-l vede. 4) (exprima un raport concluziv) Deci; prin urmare; de aceea. Am spus ca fac si voi face. 5) (stabileste legatura cu cele spuse anterior, mai ales, la inceputul unei propozitii interogative) Si unde ai mai auzit aceasta? 2. (cu functie subordonatoare) pop. (exprima un raport concesiv) Desi; cu toate ca; macar ca. Si a stiut dar n-a spus. /<lat. sic

mie (mii), s. f. – numeral c******l dupa 999; miar. – Mr. ńil’e, megl. mil’a, istr. mil’e. Lat. mῑlia, pl. lui mῑlle (Puscariu 1069; Candrea-Dens., 1100; REW 5573), cf. alb. miie (Philippide, II, 648), it. mille, fr., sp., port. mil. – Der. miar, s. n. (Arg.), format dupa decar, sutar; mias, s. m. (capitan peste o mie de soldati); inmii, vb. (a inmulti cu o mie); miime, s. f. (a mia parte).

C******L², -A, c*******i, -e, adj. Principal, esential, fundamental. ◊ Punct c******l = fiecare dintre cele patru directii principale ale orizontului, care ajuta la determinarea pozitiei unui punct pe glob. numeral c******l = numeral care exprima un numar intreg abstract sau un numar determinat de obiecte, fiinte etc. – Fr. c******l (lat. lit. c*******is).

numeral ~e n. ling. Parte de vorbire care cuprinde cuvintele ce denumesc cantitati sub diferite aspecte (numar, ordine, distributie, multiplicatie etc.). ~ c******l. /<fr. numeral, lat. numeralis

c******l¹ ~a (~i, ~e) 1) Care este deosebit de important; principal; esential; fundamental; substantial; primordial. Schimbari ~e. 2): Punct ~ fiecare din cele patru directii principale ale orizontului, care servesc drept punct de reper pentru orientarea in spatiu. 3): numeral ~ numeral care exprima un numar intreg sau un numar determinat de obiecte. /<germ. Kardinal, fr. c******l

c******l², -A I. adj. principal, fundamental, esential. ♦ punct ~ = fiecare dintre cele patru directii principale dupa care se determina pozitia unui punct de pe glob; numeral ~ = numeral care exprima un numar intreg, abstract sau un numar determinat de obiecte, fiinte etc. II. s. n. (mat.) numar care exprima o cantitate. (< fr. c******l, lat. c******lis)