AL DOISPREZECELEA a douasprezecea num. ord. Care ocupa locul indicat de numarul doisprezece in ordinea numararii; care vine dupa al unsprezecelea. Randul ~. /doisprezece + le + a

doisprezece² m. 1) numar constand din douasprezece unitati. Impartiti ~ la sase. 2) Cifra 12 sau XII. 3) Obiect marcat cu aceasta cifra. /doi + spre + zece

doisprezece, DOUASPREZECE num. card. numar avand in numaratoare locul intre unsprezece si treisprezece. ◊ (Adjectival) Are doisprezece copii. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Secolul doisprezece. ◊ (Intra in componenta num. adverbial) De douasprezece ori. ◊ (Intra in componenta num. distributiv) Cate doisprezece oameni. ◊ (Substantivat) Trei de doisprezece. [Var.: (reg.) doisprece, douasprece; doispe, douaspe num. card.] – Doi + spre + zece.

TREISPREZECE num. card. numar care are in numaratoare locul intre doisprezece si paisprezece si care se indica prin cifra 13 sau XIII. ◊ (Adjectival) Treisprezece ani. ◊ (Substantivat) Scrie un treisprezece. ◊ (Cu valoare de num. ord.) Randul treisprezece. ◊ (Formeaza numeralul adverbial corespunzator) De treisprezece ori. ◊ (Formeaza numeralul multiplicativ corespunzator) De treisprezece ori pe atata. = (Precedat de „cate”, formeaza numeralul distributiv corespunzator) Cate treisprezece parti. – Trei + spre + zece.

DUODECIMAL, -A adj. Care are ca baza numarul 12, care se divide cu 12. [< fr. duodecimal, cf. lat. duodecim – doisprezece].