INOCENT ~ta (~ti, ~te) 1) Care nu face nici un rau; predispus sa faca numai bine; curat la suflet; candid. 2) Care crede orice din cauza ignorantei sau a lipsei de experienta; credul; naiv. 3) Care nu este vinovat de nimic; curat la suflet; candid; neprihanit; nevinovat. 4) Care nu poate fi condamnat; nevinovat. Fapta ~ta. /<fr. innocent, lat. innocens, ~ntis

NEVINOVAT ~ta (~ti, ~te) (negativ de la vinovat) 1) Care nu este vinovat. ◊ A face pe ~tul se spune despre o persoana vinovata dar care se poarta parca nu ar avea nici o vina. 2) (despre manifestari ale persoanelor) Care exprima curatenie sufleteasca; predispus sa faca numai bine; inocent; candid. Privire ~ta. /ne- + vinovat

numai ll adv. 1) (atribuie celor spuse re-strictie sau exclusivitate) Nu mai mult de; nimeni altul decat; nimic altceva decat; nu in alt mod decat; nu in alt timp decat; nu in alt loc decat; nu din alta cauza decat; nu in alt scop decat; doar; exclusiv. Poate ~ atata. Acesta este ~ inceputul. ◊ Nu ~ (ca) a) pe langa; afara de; b) mai mult decat. ~ asa (sau asa ~) a) de mantuiala; b) fara a se adanci; c) fara nici un rost; fara scop; fara motiv; d) fara a urmari un folos personal; pe degeaba; e) nu altfel; f) printre altele; in treacat. 2) (exprima modalitatea unei actiuni) Gata sa; cat pe ce. Era ~ sa plece. ◊ ~ bun (sau ~ bine) asa cum trebuie; potrivit. 3) (accentueaza continutul celor spuse) ~ de ar vrea. 4) Abia. ~ a intrat si s-a pus pe lucru. 5) In intregime. Pomii sunt ~ floare. /<lat. non magis

SFATUI vb. 1. v. calauzi. 2. a indemna, a povatui. (Il ~ numai la bine.) 3. a indruma, a invata, a povatui, (livr.) a consilia, (rar) a dascali, (inv.) a mangaia. (L-a ~ ce sa faca.) 4. a recomanda. (Te ~ sa-ti vezi de treaba.) 5. v. consulta.

DE MORTUIS NIL SINE BENE (lat.) despre morti numai de bine – Dictonul, atribuit lui Chilon din Sparta, s-a raspandit in versiune latina.

CAINE ~i m. 1) Mamifer carnivor de talie mijlocie, din familia canidelor, domesticit si folosit la paza, vanatoare etc. ◊ Nici ~ nici ogar se spune despre omul care nu are o pozitie bine determinata. A taia frunze la ~i a se ocupa cu nimicuri. A trai ca ~ele cu pisica (a se manca ca ~ii) a fi in relatii rele; a se dusmani. (Undeva) umbla ~ii cu colaci in coada se spune cand cineva crede, ca undeva se traieste foarte bine. Nu-i numai un ~ scurt de coada mai sunt oameni sau situatii de felul acesta. 2) fig. Om rau, cainos. ◊ Porc de ~ om ticalos. Coada de ~ om de nimic. 3): ~ele-Mare constelatie boreala in care intra si Sirius. ~le-Mic constelatie boreala intre Hydra si Orion. ~-de-mare rechin din Marea Neagra de talie mica si culoare albastra-cenusie. /<lat. canis

abitir, adv. – Mai mult, mai bine, mai tare (decit...) (numai impreuna cu mai). < Tc. better „mai rau” (Iogu, GS, V, 181). Este putin probabila relatia sugerata de Seineanu, II, 6 si DAR cu tc. abeter, comparativ de la abe „clar”. Dupa Lokotsch 5, din per. ᾱbdᾱr „clar”.

tihni (-nesc, -it), vb. – 1. A se bucura de odihna, a sta linistit. – 2. A se simti bine, a profita de ceva, a-i conveni. – Var. Mold. ticni, Trans. tigni (si var.). Rezultat din confuzia sl. tichnąti „a fi odihnit” cu sl. tekniti „a se simti bine” (Cihac, II, 409). Se conjuga numai la pers. III; cu primul sens, se foloseste aproape exclusiv participiul tihnit. – Der. tihna, s. f. (liniste, odihna, repaus), postverbal; tihneala, s. f. (pace, liniste); netihna, s. f. (neliniste).

ABITIR adv. (Fam. si pop.; numai la comparativ) Mai mult, mai bine, mai tare (decat...). – Cf. tc. beter „mai rau”.

ZARI, zaresc, vb. IV. 1. Tranz. A vedea (ceva) slab, vag, nedeslusit (din cauza departarii sau a intunecimii); a intrezari. ◊ Expr. A zari ca prin sita (sau ca printr-o panza) = a vedea numai conturul obiectelor, fara a distinge bine forma si culoarea, a vedea neclar, confuz. ♦ A vedea (ceva) numai in treacat, in fuga. ♦ Intranz. si refl. impers. (Rar) A vedea. 2. Tranz. A observa, a baga de seama, a descoperi pe cineva sau ceva; a remarca. 3. Refl. A se arata, a se ivi; a aparea, a se vedea. ◊ Expr. A se zari de ziua = a se face ziua, a se revarsa zorile, a se lumina de ziua. (Rar) A se zari de luna = a aparea, a iesi luna. 4. Intranz. (Pop.) A straluci, a lumina. – Din zare.

ABITIR adv. (Fam.; numai la comparativ) Mai mult, mai bine, mai tare (decat...). – Tc. beter „mai rau”.

ZARI, zaresc, vb. IV. 1. Tranz. A vedea (ceva) slab, vag, nedeslusit (din cauza departarii sau a intunecimii). ◊ Expr. (Intranz.) A zari ca prin sita = a vedea numai conturul obiectelor, fara a distinge bine forma si culoarea; a vedea neclar, ca prin ceata. ♦ A vedea (ceva) numai in treacat, in fuga. ♦ Intranz. (Rar) A vedea. ◊ Refl. impers. De la maria-ta se zarea la el si de la el la maria-ta (DELAVRANCEA). 2. Tranz. A observa, a baga de seama, a descoperi pe cineva sau ceva. 3. Refl. impers. A se arata, a se ivi; a aparea, a se vedea. ◊ Expr. A se zari de ziua = a se face ziua, a se revarsa zorile, a se lumina de ziua. (Rar) A se zari de luna = a aparea, a iesi luna. Incepe-a se zari de luna Si-i liniste pe drum (COSBUC). 4. Intranz. (Pop.) A straluci. Casele lui Dobriseanu... zaresc ca soarele (TEODORESCU). – Din zare.

CLAREN (CLARIT) (‹ fr., engl.; {s} lat. clarus „clar”) s. n. Parte componenta a carbunilor minerali, vizibila numai la microscop, constituita dintr-o masa fundamentala transparenta si fragmente bine conturate de spori, cuticula etc.

DOAR adv. 1. (Exprima ideea unei delimitari sau restrictii) numai. Stai doar o clipa! ◊ Expr. Doar ca nu... = aproape ca..., putin a lipsit sa nu... 2. Vezi bine, cum se stie; desigur. Doar nu m-ai cautat! 3. Poate; probabil. Va reusi doar pana la urma! ◊ Expr. Fara doar si poate = fara nici o indoiala; neaparat. ♦ In speranta ca... L-a intrebat, doar va afla ce sa faca. ◊ Expr. Intr-o doara = la noroc, la intamplare, pe nimerite. 4. (Reg., la inceputul unei propozitii interogative) Oare? [Var.: doara adv.] – Lat. de-hora.

CHIOR, CHIOARA, chiori, chioare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care vede numai cu un ochi; caruia ii lipseste un ochi. 2. (Reg.; adesea substantivat) Orb. 3. (Adesea substantivat) Care nu vede bine. 4. (Adesea substantivat) Sasiu. 5. Fig. (Despre surse de lumina) Care da o lumina slaba, insuficienta; (despre lumina) slab. ♦ (Despre ferestre) Prin care lumina strabate cu greu, care este prea mic sau (in parte) astupat. 6. (In expr.) Apa chioara = a) nume dat in ironie unor alimente lichide sau unor bauturi alcoolice prea diluate; b) vorbe lipsite de continut. A nu avea para chioara sau (rar, substantivat) a nu avea chioara in punga = a nu avea nici un ban. – Din tc. kor.

DECAT³ adv. 1) (exprima o restrictie) numai. ◊ N-are ~ a) poate s-o faca; b) putin imi pasa. 2) (exprima o comparatie de inegalitate) E mai bine ~ credeam. /de + cat

BISCUIT, biscuiti, s. m. 1. Produs alimentar bine deshidratat prin coacerea unui aluat de prajitura in diferite forme (cerculete, patratele, litere etc.). 2. Semifabricat de ceramica neglazurata, ars numai o data si folosit la fabricarea faiantei sau a portelanului. 3. Portelan supus la doua arderi succesive, a carui structura imita marmura. – Din fr. biscuit.

ATAT², adv. 1. In asemenea masura, asa de mult (sau de tare, de bine, de scump etc.). ◊ Expr. Atat..., cat... = in acelasi grad, numar, pret etc. ca si... Atat... cat si... = si... si...; nu numai... ci (si)... Tot atat = acelasi lucru, tot una, egal; indiferent. Inca pe atat = (aproape) inca o data aceeasi masura, suma etc. 2. (Indica o gradatie; in expr.) Cu atat mai bine (sau mai rau) = mai convenabil (sau mai dezavantajos). Atat mi-a (sau ti-a etc.) fost = pana aici mi-a (sau ti-a etc.) fost viata, sanatatea etc.; cu asta s-a sfarsit. Atat (numai sau doar) ca... = numai ca..., doar ca... Cu cat... cu atat sau cu atat... cu cat = pe masura ce... tot mai mult... Atat... atat... = in masura in care... Atat stiu, atat spun. 3. Pentru cea din urma oara, mai mult nu. Eu atat iti spun. [Var.: atata adv.] – Lat. eccum-tantum.

AMAZOANA s.f. 1. Femeie care facea parte dintr-un trib razboinic legendar, format numai din femei, bune calarete, care isi taiau sanul drept pentru a putea manui mai usor arcul. 2. (Rar) Femeie care stie sa calareasca (bine), care practica cu predilectie calaria. [< fr. amazone, lat., gr. amazon < a – fara, mazos – mamela].

ACOLISI vb. (Mold.) A se tine, a se lega de capul cuiva (mai ales cu gind rau). A: Cind se va acolisi un om de altul nefiindu-i cela cu nici o deala, asa numai intr-o pizma va vrea sa-l uciga, cela insa nu se va da. PRAV. Ce sa acoliseaste Radul-Voda de cel sarac? CLM, 21v. Ce mai bine ar fi, o, sora, sa nu te mai acolisasti de lucrul mieu. B 1779, 36v; cf. DOSOFTEI, VS; CRON. 1689, 37v; CRON. 1707, 34v; PSEUDO-AMIRAS (gl.); CRON. 1732, 28v; NECULCE; CRON. SEC. XVIII, 27v. // B: cf. INDREPTAREA LEGII. Etimologie: ngr. ekollissa (aor. al lui kollo „a (se) lipi”). Vezi si acolisitura.

ATATA³, atatia, atatea, adj. nehot. 1. Asa de mult (sau de tare, de bine etc.). ◊ Loc. adv. De atatea ori = asa de des; adeseori. ◊ Expr. Atata paguba! = nu are importanta! Ce mai atata? = ce sa mai vorbim? ◊ (Cu valoare de pron. nehot.) Am atatea de facut!. 2. numai acesta. Atata copila ai (SADOVEANU). ◊ Expr. Atata lucru = lucru de nimic; motiv neinsemnat. [Gen.-dat.: atator si (cu valoare de pron. nehot.) atatora. – Var.: atat, atati, adj. nehot. m.] – Lat. eccum-tantum.

bahadirca (bahadirci), s. f. – 1. Fatarnica, ipocrita. – 2. Femeie obeza. Pol. bohatyrka, rut. bagatyrka (Cihac; Philippide, Principii, 47; DAR), al carui sens primitiv este cel de „eroina”; din tc. behadir „erou”. Totusi, semnificatia proprie cuvintului rom. trebuie sa provina tot din pol., unde se explica mai bine prin contaminarea cu pol. bachor „burta” bach(o)racka „femeie grasa”. Din acest ultim cuvint deriva rom. baharauca, var. baharoasa „femeie grasa” cuvint de batjocura care, ca si cel anterior, se foloseste numai in nord-vestul Mold. (cf. Hasdeu 2874).

chiomb (chioamba), adj. – 1. Miop, care nu vede bine. – 2. Nesocotit, prost. Origine necunoscuta. DAR il pune in legatura cu mag. dialectal tompe „prost”, dar cuvintul rom. este prea raspindit pentru ca sa i se poata atribui aceasta origine (nu este sigura observatia din DAR ca se foloseste numai in Mold., Bucov. si Trans. de Nord. Scriban propune rus. temnyi „obscur” (pronuntat tjomnyi). – Der. chiombani (var. chiompani), vb. (a lucra la lumina slaba, a-si strica ochii; a deslusi cu greutate); chimbaneala, s. f. (lucru facut in conditii proaste de luminozitate); chiombie s. f. (miopie). – Cf. chiondoris.

CHIOR, CHIOARA, chiori, chioare, adj. 1. (Adesea substantivat) Care vede numai cu un ochi; caruia ii lipseste un ochi. 2. (Adesea substantivat) Orb. ◊ Expr. A da chior peste cineva = a se izbi, a se ciocni de cineva orbeste. A o lua de-a chioara = a o lua razna. ♦ (Ir.) Care nu vede bine. 3. (Adesea substantivat) Sasiu. 4. Fig. (Despre surse de lumina) Care da o lumina slaba, insuficienta; (despre lumina) slab. ♦ (Despre ferestre) Prin care lumina strabate cu greu, care este prea mica sau (in parte) astupata. 5. (In expr.) Apa chioara = a) nume dat in ironie unor alimente lichide sau unor bauturi alcoolice prea diluate; b) vorbe lipsite de miez. A nu avea para chioara sau (rar) a nu avea chioara in punga = a nu avea nici un ban. – Tc. kor.

CHIOR chioara (chiori, chioare) si substantival 1) Care vede numai cu un ochi; care are numai un ochi teafar. 2) reg. Care nu vede deloc; orb. ◊ A da ~ peste cineva a se lovi de cineva. 3) Care vede rau la distanta; miop. 4) Care se uita crucis; sasiu. 5) fig. (despre surse de lumina) Care nu da lumina suficienta. 6) (despre lumina) Care nu lumineaza bine; slab. 7): Apa chioara a) mancare sau bautura rara si fara nici un gust; b) vorbarie goala. A nu avea para chioara a nu avea nici un ban. /<turc. kor

SEU s. n. Grasime animala obtinuta din tesuturile grase ale bovinelor, ovinelor si cabalinelor, intrebuintata in industrie si, mai rar, in alimentatie. ♦ Fig. Avere, bogatie, bunastare personala. ◊ Expr. A trai din seul sau = a trai numai din ceea ce a agonisit singur; a trai din resurse proprii. A face (sau a prinde) seu = a se imbogati. A pune (sau a prinde etc.) seu = a se ingrasa. A avea seu la rarunchi = a fi instarit, a avea avere; a-i merge foarte bine. – Lat. sebum.