altita (altite), s. f. – Broderie pe partea superioara a minecii la ie sau camasa. Lat. altitia, de unde it. altezza. Se explica prin pozitia relativa a broderiei; partea inferioara a minecii, cind este brodata, nu se poate numi astfel. Dupa Cihac, Hasdeu si DAR, din sb. latica „margine de rochie” (de unde, in Ban., var. latita); este posibil insa ca cuvintul sb. sa provina din rom. Este dubletul lui alteta, s. f., din it. (sec. XIX).

ciriitoare f., pl. ori (d. cirii). Jucarie (numita si sfiriitoare) pe care si-o fac copiii gaurind o nuca pin [!] care trec un betisor, ii leaga cu sfoara, ii atirna o greutate (de ordinar un cartof) si-l fac sa se invirteasca desfasurind sfoara pin alta gaura laterala. Se fac si unele de lemn ori de tinichea si se invirtesc c´o singura mina [!] agitindu-le in aer. Acestea se pot numi si piriitori, plesnitori sau scirtiitori (fr. crecelle). La catolici, in vechime, ciriitoarea inlocuia clopotu bisericii in Vinerea si Simbata din saptamina patimilor.

INOMABIL, -A adj. (Frantuzism) 1. Care nu poate fi numit. 2. (Fig.) Dezgustator. [< fr. innomable].

INOMABIL, -A adj. 1. care nu poate fi numit. 2. (fig.) dezgustator. (< fr. innomable)

saragea (saragele), s. f. – Corp inv. de voluntari, in Munt. – Var. sarigea, saracel. Tc. sarica „galben” (Seineanu, II, 103) numiti asa poate din cauza culorii steagului sau a uniformei lor; var. indica o contaminare cu sarac. Sec. XVII, inv.

PANADA, panade s.f. Amestec de faina, ou si pesmet in care se inveleste un aliment, care apoi este prajit in ulei (mod de preparare numit pane). Panada se poate realiza si ca o fiertura de faina in apa sarata, cu adaos de unt sau galbenus de ou, utilizata ca ingrosator in diverse preparate culinare sau pentru a da consistenta umpluturilor. – Fr. panade, germ. Panade.

flaimuc s. m. Om prost, neghiob, nerod. – Origine necunoscuta. Cuvantul a fost popularizat de Alecsandri, prin intermediul unui personaj numit Flaimuc (Seineanu, Semasiol., 172). Numele poate veni de la vreo comedie germana din vremea aceea; in compunerea lui s-ar putea recunoaste germ. frei mucken „a barfi neingradit”. Nu este posibila interpretarea lui Scriban, care pleaca de la germ. verflucher „blestemat” (cf. Iordan, BF, VII, 261). – [3418]

cascaval n., pl. uri (turc. kaskaval, d. it. cacio, cas, si cavallo, cal, de la obiceiu italian meridional de a pune la uscat cascavalurile pe o prajina legate cite doua, adica „calare”; ngr. kaskavali, bg. kaskaval. D. rom. vine ung. kaskaval). Brinza sarata tescuita in forma de disc. (Cel uscat, care se poate razui p. macaroane, se numeste grecesc, cel moale romanesc). Fig. Functiune bine platita, chilipir: a se viri in cascaval. A te intinde la cascaval, a te obraznici, a-ti permite prea mult, a te indesa la chilipir. V. cas si jant.

POLLACK s.n. (Iht.) Peste marin din fam. gadidae (cod), de culoare neagra (Pollachius virens), numit comercial si cod negru, dar poate fi si de culoare mai deschisa (Pollachius pollachius), avand carnea delicata, asemanatoare cu cea a somonului (comercializat in Germ. ca Seelachs = somon de mare) sau a merlanului, foarte apreciata in gastronomie; engl. pollack, pollock; it. pollachio, merluzzo carbonero.

conjunctiv, -a adj. (lat. conjunctivus, d. conjungere, a uni. V. ajung). Gram. Conjunctional. Conjunctival. S. n., pl. e. Un mod al propozitiunii dependente care arata lucrarea ca ceva nesigur, indoios, posibil, ca: se poate sa vie, doresc sa vie (numit si subjunctiv). Anat. Care acopere [!] globu ochiului in fata si-l lipeste de pleoape: tesatura (sau membrana) conjunctiva (sau numai conjunctiva).

CUTARE¹ pron. nehot. (Inlocuieste numele unei persoane sau al unui lucru atunci cand nu vrem, nu putem sau nu e necesar sa le numim) Sunt cutare, ii raspund eu. ♦ (Adjectival) Cutare persoana. ♦ (Repetat) Unul... altul, acesta... acela. – Lat. eccu-talis.

LOGARITM s.m. (Mat.) Putere la care trebuie ridicat un anumit numar (numit baza) pentru a obtine un numar dat. ◊ Logaritm zecimal = logaritm avand ca baza numarul 10. [< fr. logarithme, cf. gr. logos – proportie, arithmos – numar].

LOGARITM, logaritmi, s. m. Putere la care trebuie ridicat un anumit numar pozitiv, numit baza, spre a obtine numarul dat. ◊ Logaritm zecimal = logaritm a carui baza este numarul 10. Tabla (sau tabela) de logaritmi = (carte cuprinzand) tabelele logaritmului unor numere, cu care se pot calcula logaritmii tuturor numerelor. – Din fr. logarithme.

SUPLEANT ~ta (~ti, ~te) m. si f. 1) inv. Judecator de rang inferior (cu atributii de mica importanta). 2) Persoana care suplineste temporar pe cineva intr-o functie. ◊ Membru ~ membru ales (sau numit) intr-un organ de stat, intr-un comitet, care poate inlocui pe titular, avand drept de vot consultativ. [Sil. -ple-ant] /<fr. suppleant

brat n., pl. e (lat. brachium, pop. bracium, d. vgr. brahion; it. braccio, pv. braiz, fr. cat. bras, sp. brazo, pg. braco). Mina de la umar pina la unghii. Cantiatea pe care o pot purta bratele: un brat de lemn. Ramificatiune de fluviu, de mare (numit si crac). Fig. Munca: a trai din bratele sale. Putere: bratu lui Dumnezeu. Vigoare: tot cedeaza bratului lui. A primi cu bratele deschise, a primi cu bucurie. A sta cu bratele incrucisate, a nu avea nimic de facut. In brate, cu ajutoru bratelor: a tineaun copil in brate. La brat sau brat la brat, tinindu-te de bratu altuia: a te plimba cu cineva la brat. – Se zice gresit si in bratele meu, ca in spatele meu, pin confuziunea f. pl. in e cu m. ori n. sing. in e.

LOGARITM ~i m. mat. Putere la care urmeaza sa fie ridicat un anumit numar pozitiv (numit baza) pentru a obtine numarul dat. ◊ Tabela de ~i tabela in care se dau logaritmii unor numere cu ajutorul carora se poate afla logaritmul tuturor celorlalte numere. /<fr. logarithme

maces (macesi), s. m. – Trandafir-salbatic (Rosa canina). – Var. macies. Megl. maces. Origine indoielnica. poate dintr-un bg. meceska (sipka), planta. Arbustul se numeste in bg. diva sipka „trandafir salbatic”, dar cf. numele lat. si sp. Cf. si slov. maces(en) „zada”. Alte explicatii sint insuficiente: de la maracinis (Cretu 345); din sb. mekusa „mar sau para moale” (Cihac, II, 180), legat de maci; din mag. Matyas „Matei”, ipoteza care nu explica megl. (Tiktin; Scriban). – Der. macese (var. maceasa), s. f. (fructul macesului).

RUSANESTI 1. Lac de acumulare realizat pe cursul inf. al Oltului, in arealul com. Rusanesti, dat in folosinta in 1989. 2. Com. in jud. Olt., situata in C. Romanati, pe dr. Oltului; 4.978 loc. (2005). Hidrocentrala cu patru grupuri energetice (primul dat in exploatare in 1989, iar cel de-al patrulea la 20 mart. 1992), cu o putere instalata totala de 53 MW. Pana la 17 febr. 1968, com. R. s-a numit Rusanestii de Jos. In satul R. se afla biserica Adormirii Maicii Domnului (sec. 19), iar in satul Jieni, biserica de lemn Sf. Ioan Botezatorul (sec. 18), adusa aici in 1836 din jud. Teleorman.

catina (est) si catina (vest) f., pl. i (lat. catena, lant). Un maracine (cu frunze laceolate, cu bace mici rosii lungarete) care se intrebuinteaza la facerea gardurilor vii (lycium vulgare), numit si d*****a. Un frumos copacel numit si catina mica, cu flori albe rosiatice, ale carui ramuri verzi pot inlocui hameiu la fabricarea berii si se pot intrebuinta si´n vapsitorie [!] ca sa coloreze in negru (myricaria [sau tamarix] germanica). – In nord catina.

singeapa (-gepe), s. f. – (Mold.) Cinzeaca, vas de forma speciala din care se bea rachiu. – Var. singeap. Origine indoielnica. Se considera in general ca der. de la cinzeaca, datorita unei deformari greu de admis si pe care Candrea o explica drept etimologie populara sau mai curind o asociere glumeata a lui singe si apa. Aceasta explicatie e mai putin acceptabila, deoarece o apropiere nu se poate face decit intre singe si „vin”, ultimul nefiind consumat niciodata in vasul numit singeapa. Sl. są sądu „vas” (Cihac, II, 3250 nu este probabil, cf. Byhan 332. Pare cuvint oriental.

azot n. (vgr. azotos, fara viata). Chim. Un gaz care formeaza vre-o patru cincimi (79%), din aeru atmosferic si care nu poate intretinea nici respiratiunea, nici arderea, din care cauza Lavoisier l-a si numit asa. Are o greutate atomica de 14. – Se numeste si nitrogen.

SUPLEANT, -A, supleanti, -te, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Suplinitor. ♦ (In vechea organizare judecatoreasca) Judecator care ocupa prima treapta in magistratura si care avea anumite atributii secundare sau intra in compunerea completelor de judecata in cauze de importanta mai mica. 2. Adj. (Iesit din uz; in sintagma) Membru supleant = membru ales sau numit intr-un comitet, intr-o comisie, intr-un organ (de partid sau de stat) etc., care putea inlocui pe titular si care avea drept de vot consultativ. [Pr.: -ple-ant] – Din fr. suppleant.

CONSULTATIV, -A adj. (Despre un organ numit sau ales) Chemat sa-si dea avizul numai la anumite chestiuni. ◊ Vot consultativ = vot care nu are putere deliberativa intr-o adunare, intr-o discutie etc. [Cf. fr. consultatif, it. consultativo].

A POMENI ~esc 1. tranz. 1) A aminti printre altele. 2) A pastra bine in memorie; a tine minte (pentru mult timp). ◊ Are sa ma ~easca amenintare prin care cineva este avertizat ca va avea de suferit pentru cele savarsite. Nici ca se ~este nici nu poate fi vorba. 3) A aminti peste un anumit timp (intr-un anumit fel). Ma va ~ de bine. 4) rel. (persoane) A numi in timpul slujbei (pentru a atrage harul divinitatii). 5) (in constructii interogative sau negative) A se intampla sa vezi sau sa auzi. Unde s-a mai ~it asa ceva? 2. intranz. A aduce vorba in treacat (despre ceva sau despre cineva); a aminti. /<sl. pomineti

Ancile, scut sacru cazut din cer in timpul domniei lui Numa si de care se spunea ca ar fi depins destinele Romei. Pentru a nu fi furat, Numa a poruncit sa se faureasca alte unsprezece scuturi identice – dintre care el insusi cu mare greutate il putea deosebi pe cel adevarat – si le-a pus in templul Vestei pe toate, dindu-le in paza a doisprezece preoti, numiti Salii. In fiecare an, la 1 martie, acestia ieseau intr-o procesiune solemna inchinata zeului Mars, purtind scuturile, cu care inconjurau zidurile Romei.

MORUN, moruni, s.m. Peste din fam. acipenseridae (sturioni), cel mai mare sturion, numit si (rus.) beluga (Huso huso), cu corp gros, acoperit de scuturi mici, iar cele dorsale, mai mari, ingropate partial in piele; poate ajunge pana la 5-8 m lungime si 1600 kg; prezent mai ales in Marea Caspica si Marea de Azov, dar si in Marea Neagra, de unde urca pe distante scurte in fluviile aferente; de la morun se obtin icrele negre cele mai valoroase, cu bobul foarte mare, de 3,3-4 mm diametru, de culoare cenusie-neagra, comercializate ca beluga-caviar. – V. sturion

boboteaza s. f. – Sarbatoare crestina la 6 ianuarie, cind se considera ca a avut loc botezul lui Iisus Cristos. Formatie artificiala, din sl. Bogu „Dumnezeu” si boteaza, constituita ca sl. Bogojavlenije „Boboteaza” (Miklosich, Slaw. Elem., 15) si devenita pop., prin intermediul bisericii. Aceasta explicatie este traditionala de la Miklosich, dar a fost combatut constant de Puscariu, Dacor., I, 437 si DAR (cf. REW 570), care pledeaza pentru apa-boteaza, forma care se aude inca in anumite regiuni din Trans., si pe care o considera a fi cea primara. Totusi, aceasta ultima compunere cu greu ar putea fi autentica, deoarece este lipsita de sens (totdeauna s-a botezat cu apa, si nici un alt botez nu s-a numit altfel); este mai curind o interpretare pop. a celei dinainte.

CALCAN s.m. In general, peste plat din familia scophtalmidae, avand conturul corpului aproape rombic, cu ochii asezati pe partea stanga. 1. Calcanul-mare (Scophtalmus sau Rhombus maximus), pescuit in Marea Nordului, Baltica si Mediterana, poate fi lung de 1-3 m si atinge o greutate de 35 kg, cel din Marea Neagra (Scophtalmus maeoticus) de 75-90 cm si 15 kg. 2. Calcanul mic, numit si calcan-neted (Scophtalmus rhombus sau Rhombus laevis) ajunge cel mult la 40 cm lungime si 4 kg greutate, fiind preponderent in Marea Nordului.

QUIA NOMINOR LEO (lat.) pentru ca ma numesc leu – Fedru, „Fabulae”, I, 5. Motivarea leului, care-si atribuie partea cea mai mare a prazii, nedreptatind celelalte animale. Expresia indica abuzul de putere.

busola f., pl. e (it. busolla, lat. buxula, si buxtala, dim. d. buxta, var. din buxida, -idos, pixida, cutie. Din buxtula, vine fr. boite, germ. buchse, engl. box. V. bucsa, pusca, boxa). Un aparat compus dintr’un cadran pe care se afla un ac magnetic care se intoarce totdeauna spre nord. Fig. Conductor: sfaturile tale vor fi busola mea. Fals busola (dupa fr.). Si pusula (ngr. pusulas) intre 1800-1850. – Busola era nestiuta de cei vechi, dar se pare ca Chinejii o intrebuintau cu o mie de ani inainte de Hristos. In Europa a fost descoperita in seculu XIII, cind s’a observat intiia oara ca un ac magnetic, oscilind liber in prejuru unui pivot, se indreapta totdeauna spre nord. Italianu Flaviu Gioia din orasu Amalfi s’a gindit primu sa puna un ac magnetic pe un pivot pe care sa se poata misca in toate directiunile, facind astfel observatiunile mai usoare, si mai exacte. Cercu inauntru caruia se invirteste acu e impartit in 32 parti si se numeste roza vinturilor.

ALELA (< fr. {i}; {s} gr. allelon „reciproc”) s. f. (GENET.) Nume dat oricarei gene dintr-o pereche sau dintr-o serie de gene alternative care pot ocupa acelasi locus si care controleaza diferitele expresii (de ex. nuantele de rosu, alb, galben etc. ale trandafirului) ale aceluiasi caracter (in cazul exemplificat, culoarea). Se mai numeste alelomorf.

LOSTRITA s.f. (Iht.) Peste migrator din fam. salmonidelor (somoni si pastravi), de talie mare, putand ajunge la o lungime de 1,5 m, frumos colorat in albastrui-argintiu (Hucho hucho); este un somon specific bazinului dunarean, urcand pe Tisa si Sava, dar si pana in raurile de munte romanesti, Bistrita, Viseu s.a., numit in it. salmone di Danubio, in germ. Donaulachs (= somon de Dunare).

RADIOTERAPIE (‹ fr. {i}) s. f. Utilizarea unor surse de radiatii in tratamentul medical (de ex. cazul tumorilor canceroase si al dermatozelor). Radiatiile ionizante (indeosebi razele X sau diferiti izotopi radioactivi) sunt folosite pentru distrugerea celulelor maligne. Tratamentul poate fi extern, cand se efectueaza dupa extirparea chirurgicala a tumorii sau cand aceasta nu poate fi operara; in anumite situatii sursele radioactive pot fi implantate in tumori. Deoarece radiatiile ele insele pot provoca cancer, nu sunt recomandate in cazul tumorilor benigne. Tratamentele prin r. sunt insotite de greata, caderea parului, pierderi in greutate, slabiciune. Pentru a reduce inflamatiile, radiatiile infrarosii si cele ultraviolete sunt aplicate cu lampi speciale. Se mai numeste radiologie terapeutica.

cometa f., pl. e (neol. din sec. 17, d. lat. cometa, care vine d. vgr. kometes, iar acesta d. kome, coama, par lung). Stea ratacitoare care descrie in prejuru [!] soarelui o lunga elipsa ori parabola si care e insotita de o coada luminoasa (si de aceia poporu o numeste stea cu coada). – Unii zic comet, pl. tot e. – E recunoscut astazi ca cometele tin de sistema noastra planetara si ca strabat spatiu in orbite foarte excentrice, al caror focar il ocupa soarele. Is multe al „caror mers si inturnare [!] poate fi calculata din ainte [!] cu oare-care aproximatiune. Cometa numita a lui Halley revine la fie-care 75 de ani; alta isi face revolutiunea in trei ani si jumatate, alta in sase si trei sferturi s. a. – Poporu, in ignoranta lui, atribue [!] cometelor oare-care influenta asupra lucrurilor de pe pamint, ceia ce e o pura superstitiune.

ROBOT (‹ fr.; {s} ceh. robota „munca”) s. m. Aparat automat al carui program contine un sistem complex de legaturi inverse (cu reactie) stabilite la anumite e*******i exterioare si care, ca urmare, este capabil de o serie de actiuni dirijate. El poate inlocui efortul uman, desi nu are, in cele mai multe cazuri, vreo asemanare cu omul sau sau un mod de functionare de tip uman. Termenul a fost preluat din piesa „R.U.R.” (1920) apartinand scriitorului ceh Karel Capek. In prezent se utilizeaza r. foarte performanti la fabricarea de automobile, asamblarea de avioane, realizarea de produse electronice sau executa unele lucrari in conditii periculoase pentru om. R. cu forma omeneasca sunt numiti androizi.

butuc m. (gep. buttuk, anglosaxon, buttuc, capatii, butuc; engl. buttok, crupa. D. rom. vine rut. butuk, id. Cp. cu bont 2). Bustean, trunchi (mai mare ori mai mic, retezat si fara ramuri). Restu trunchiului ramas la pamint. Bucata de lemn gros: a pune un butuc in foc (V. naclad). Mijlocu roatei, in care-s intepenite spitele si pin care trece osia. Bucata de trunchi pe care macelaru taie carnea ori pe care se despica lemne ori se bate ceva cu ciocanu (Cind e de fer se numeste nicovala). Diba, lemn gros in care prindeau odinioara picioarele criminalilor si si se intrebuinteaza si azi contra celor indaratnici. Fig. Om prost ori trindav: ce butuc si acest om! Butuc de vita, trunchi de vita: o vie cu o mie de butuci. A trage cuiva un butuc (Mold.), a-l insela, a-l pacali. A fi din butuci, a fi din neam prost. Adv. A dormi butuc, a dormi adinc, greu, bumben, bustean, tun. A lega butuc, a lega teapan asa in cit sa nu se mai poata misca.

A SPUNE spun 1. tranz. 1) A reda prin cuvinte; a exprima prin grai; a zice. ~ adevarul. ~ pe de rost. ◊ ~ drept a spune adevarul. Cine ar fi putut ~ cine ar fi putut sa creada. A nu ~ nici carc a nu scoate nici o vorba. ~ verde in fata (sau in ochi) a da adevarul pe fata, fara ocolisuri. A-i ~ cuiva inima a presimti. Dupa cum se ~ cu alte cuvinte. ~ povesti a comunica lucruri ireale. 2) (piese muzicale) A produce cu vocea sau cu un instrument; a zice; a canta; a interpreta. 3) (pe cineva cuiva) A prezenta ca vinovat de infaptuirea unor actiuni reprobabile tinute in taina, dand in vileag cu intentii rele; a pari; a denunta. 2. intranz. A purta numele; a se numi; a se chema. Cum iti ~? /<lat. exponere