ILIZIBIL ~a (~i, ~e) si adverbial (despre scris, texte) Care nu poate fi citit; greu de descifrat; necitet; indescifrabil. /<fr. illisible

ILIZIBIL, -A, ilizibili, -e, adj. (Livr.) Care nu se poate citi; necitet, indescifrabil. – Din fr. illisible.

CITET, -EATA, citeti, -e, adj. (Despre scrisul de mana, texte, manuscrise) Care se poate citi usor; deslusit, lizibil. – citi + suf. -et.

LECTURA, lecturi, s. f. Faptul de a citi¹; citit, citire. ◊ Sala de lectura = incapere amenajata pe langa o biblioteca, in care publicul poate citi carti, reviste etc. Lectura particulara = cartile citite de un elev in afara manualelor. – Din fr. lecture, lat. lectura.

NECITET, -EATA, neciteti, -te, adj. 1. Care nu se poate citi sau care se citeste cu greu; ilizibil, indescifrabil. – Ne- + citet.

CITET² ~eata (~eti, ~ete) (despre scris, texte etc.) Care se poate citi usor; lizibil. /a citi + suf. ~et

A DEVELOPA ~ez tranz. 1) (pelicule, placi, hartii fotografice) A trata cu un reactiv chimic special pentru a obtine imaginea; a revela. 2) (scrisori cifrate) A trata cu o solutie speciala pentru a putea citi. /<fr. developper

LECTURA ~i f. Ceea ce este citit; citire; citit. ◊ Sala de ~ incapere, special amenajata, in care se pot citi carti din diferite domenii. ~ particulara literatura citita de o persoana in afara materiei de invatamant. /<lat. lectura, fr. lecture

PUPITRU ~e n. 1) Masa mica avand partea de deasupra inclinata, la care se poate citi, scrie sau desena. 2) Suport pentru note muzicale. ◊ La ~ la conducerea unei orchestre in calitate de dirijor. 3) Suport pentru manuscrise, folosit de corectori. 4) : ~ de comanda panou pe care sunt instalate dispozitivele de comanda ale unui sistem tehnic; panou de comanda; tablou de comanda. /<fr. pupitre

LIZIBIL, -A adj. Care se poate citi (usor); citet. [< fr. lisible].

PALINDROM s.n. Cuvant, fraza sau vers care se poate citi in cele doua sensuri. ♦ Joc distractiv constand in gasirea unui cuvant sau a unei fraze care, citite direct si invers, sa aiba acelasi inteles. [< fr. palindrome, cf. gr. palin – din nou, dromos – alergare].

LIZIBIL, -A adj. care se poate citi (usor); citet. (< fr. lisible)

PALINDROM s. n. cuvant, fraza, vers care se poate citi in cele doua sensuri. ◊ joc distractiv constand in gasirea unui cuvant care, citit direct si invers, sa aiba acelasi inteles sau, in alt caz, sa aiba un alt sens. (< fr. palindrome, it. palindromo)

PALINDROM, palindromuri, s. n. Grup de cuvinte sau cuvant care poate fi citit de la stanga la dreapta si de la dreapta la stanga fara sa-si piarda sensul; p. ext. joc distractiv constand in gasirea unui cuvant care citit si normal si invers, sa aiba fie acelasi inteles, fie, in al doilea caz, sa dea un alt cuvant. – Din fr. palindrome.

LIZIBIL, -A, lizibili, -e, adj. Care poate fi citit (cu usurinta); citet. – Din fr. lisible.

LIZIBIL ~a (~i, ~e) (despre scris, texte manuscrise etc.) Care poate fi citit usor; citet. /<fr. lisible

PALINDROM n. 1) Cuvant care poate fi citit atat de la stanga la dreapta, cat si de la dreapta la stanga, sensul ramanand acelasi. 2) Joc distractiv constand in gasirea unui astfel de cuvant. <fr. palindrome

PUPITRU s.n. 1. Masa cu suprafata inclinata, pe care se poate scrie, citi etc. ♦ Cutie cu capac inclinat, care se asaza pe o catedra, pe o masa etc. spre a fi folosita la scris si citit. 2. Suport pentru note de care se servesc muzicantii. [< fr. pupitre, cf. lat. pulpitum – estrada].

PUPITRU s. n. 1. masa cu suprafata inclinata, pe care se poate scrie, citi etc. ◊ cutie cu capac inclinat, care se asaza pe o catedra, pe o masa. 2. suport pentru partiturile muzicale. ♦ la ~ = la conducerea unei orchestre, cu dirijor. ◊ ~ de comanda = tablou, instalatie pe care sunt montate comenzile pentru controlul si dirijarea unui proces tehnologic. (< fr. pupitre)

INDESCIFRABIL ~a (~i, ~e) si adverbial (despre texte scrise) Care nu poate fi descifrat; greu de citit; de nedescifrat; ilizibil; necitet. [Sil. -ci-fra-] /<fr. indechiffrable

ametesc v. tr. (orig. nest. Cp. cu lat. amittere, a trimete [!], a da drumu, a perde [!], si vgr. methyo, ma imbat. In Ban. si Hateg amet, ameti, amete, sa ameata. La Polizu amatesc. La Sincai, 2, 291, amotesc poate fi o gres. de citire ild. amagesc). Am ameteala: invirtindu-ma, am ametit. Ma cam imbat: bind vin, am ametit. Fig. Imi perd cumpatu: a ametit de atita onoare. V. tr. Cauzez ameteli (pr. si fig.): vinu, banii l-au ametit. V. refl. Ma cam imbat (pr. si fig.): m' am ametit de atita vin. – Si amitesc (Acad.).

A DESCIFRA ~ez tranz. 1) (mesaje, texte cifrate sau scrise intr-o limba straina) A transpune in limbaj natural pe baza unui cifru; a decoda; a decodifica. 2) (texte scrise intr-o limba straina) A face sa poata fi inteles; a deslusi. 3) (texte necitete) A citi in urma unui efort. 4) (planuri, harti) A interpreta, explicand semnele conven-tionale. 5) (partituri muzicale) A citi si a interpreta la prima vedere. 6) fig. (sensul unor lucruri obscure) A patrunde cu mintea; a intelege; a sesiza; a pricepe; a concepe. /des- + cifra

SOLOMONAR ~i m. pop. Persoana despre care se crede ca stie sa citeasca in stele, sa prevesteasca mersul vremii, care poate dezlantui sau curma unele fenomene ale naturii (furtuna, ploaie, grindina etc.). /Solomon n. pr. + suf. ~ar

SLAB¹ adv. 1) Fara putere; fara intensitate. A canta ~. A vedea ~. 2) Cu incetineala; incet. A citi ~. /<sl. slabu

LIBER², -A adj. 1. slobod; independent. 2. ~ profesionist = cel care exercita o profesiune in afara unui contract de munca. 3. neocupat, gol. 4. degajat, natural. ♦ (adv.) a vorbi ~ = a tine un discurs, o prelegere, fara a citi. 5. (despre gusturi, purtari, cuvinte) necuviincios, grosolan. 6. (despre timp) de care se poate dispune dupa voie. 7. desen ~ = desen (artistic) executat fara ajutorul unui instrument. 8. (mat.) termen ~ = expresie dintr-o ecuatie care nu contine necunoscute. (< lat. liber, fr. libre)

MUT muta (muti, mute) 1) si substantival (despre persoane) Care este lipsit de facultatea de a vorbi; care nu poate vorbi. ◊ Unde a dus surdul roata si ~ul iapa undeva departe, unde nu stie nimeni. 2) fig. Caruia nu-i place sa vorbeasca mult; tacut din fire. 3) Care este lipsit de sonoritate. Film ~. Scena muta. ◊ Litera muta litera scrisa care nu se citeste. 4) fig. poet. Care este absolut linistit; netulburat de nimeni. 5) (despre sentimente) Care nu poate fi exprimat prin cuvinte. /<lat. mutus

abracadabra interj. (mgr. abrasadabra, citit gresit abracadabra, cuv. ebraic). Un cuvint cabalistic caruia odinioara, in Francia, i se atribuia o putere vindecatoare.

SOARECE, soareci, s. m. Animal mic din ordinul rozatoarelor, de culoare cenusiu-inchis, cu botul ascutit si cu coada lunga si subtire (Mus musculus). ◊ Soarece de biblioteca = se spune despre o persoana care isi petrece cea mai mare parte a timpului prin biblioteci, citind si studiind. Soarece de birou = birocrat. ◊ Expr. A trai (sau a se iubi, a se avea) ca mata (sau ca pisica) cu soarecele, se spune despre doua persoane care nu se pot suferi, care se cearta intruna. I-au mas soarecii in pantece (sau burta), se spune despre un om foarte flamand. A se juca (cu cineva) ca mata (sau ca pisica) cu soarecele = a-si bate joc de cineva, tinandu-l intr-o situatie incerta. In gaura (sau in borta) de soarece = in cea mai ferita, mai d*****a ascunzatoare, in gaura de sarpe. ◊ Compus: Soarece de camp = mic rozator de camp care face mari stricaciuni in culturi (Apodemus agrarius); soarece de padure = animal rozator care traieste in padure (Apodemus sylvaticus). [Var.: soarec s. m.] – Lat. sorex, -icis.

DECAT adv., conj. I. Adv. 1. (Comparativ de inegalitate) Era mai mare decat mine. 2. (Restrictiv, in constructii negative) Numai. ♦ Expr. N-am (sau n-ai etc.) decat sa... = a) singurul lucru care imi (sau iti etc.) ramane de facut...; b) sunt (sau esti etc.) liber sa, daca vreau (sau vrei etc.) sa... N-ai (sau n-are) decat! = poti (sau poate) s-o faci (sau s-o faca), putin imi pasa! II. Conj. 1. (Introduce o propozitie circumstantiala comparativa de inegalitate) Mai mult banuia decat stia. 2. (Introduce o propozitie circumstantiala de exceptie) Nu facea altceva decat sa citeasca. 3. (Introduce o propozitie circumstantiala opozitionala cu nuanta comparativa) In loc sa... 4. (Pop.; adversativ) Insa, dar, numai ca. – De⁴ + cat.

cox n., pl. uri (germ. coaks, citit kox, d. engl. coak si coke, pl. cokes). Carbune de pamint din care s´au scos, pin [!] destilare, elementele gazoase (care se intrebuinteaza ca gaz de iluminat). Arde bine, da caldura foarte mare, nu face fum mult, dar se aprinde greu. – Se poate scrie si coks ori cocs.

A INGHITI inghit tranz. 1) (mancaruri, bauturi, medicamente etc.) A face sa treaca din gura in stomac. ◊ A nu ~ pe cineva a nu putea suferi pe cineva. ~ noduri a suporta ceva neplacut fara a putea riposta. A-si ~ lacrimile (sau plansul) a-si stapani plansul. 2) rar A manca in graba; a imbuca. 3) (aer, miresme etc.) A trage in piept; a inhala; a inspira. 4) (despre corpuri poroase) A trage in sine; a suge; a absorbi. 5) (despre ape, desisuri, intuneric etc.) A face sa nu se mai vada, captand in sine. 6) (carti, scrieri etc.) A citi foarte repede si cu mare interes. 7) (vorbe jignitoare) A suporta fara riposta. ◊ ~ galusca a suporta o neplacere fara a cracni. 8) (cuvinte, parti de vorbire, sunete) A omite la pronuntare (din cauza unui defect de vorbire). /<lat. ingluttire

A PORNI ~esc 1. intranz. 1) (despre mijloace de locomotie, obiecte care se pot deplasa, fiinte) A se pune in miscare; a incepe sa se miste, parasind locul initial; a pleca din locul in care se afla. Coloana ~it. 2) (despre masini, motoare etc.) A incepe sa functioneze. Trenul ~it. Ceasul ~it. 3) (despre actiuni, manifestari, fenomene ale naturii) A-si lua inceputul (de la ceva); a incepe; a pleca. 2. tranz. 1) A face sa se puna in miscare. ~ masina de spalat. 2) (actiuni) A realiza in partea initiala; a incepe. ~ mitingul. 3) (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A fi pe cale (de); a incepe; a prinde. ~ sa citeasca. 4) (fiinte) A aduce (in mod intentionat) intr-o stare de iritare, indemnand la actiuni dusmanoase; a atata; a provoca; a starni; a intarata; a incita; a instiga. 5) (persoane) A face sa manifeste o atitudine dusmanoasa (fata de cineva). /<sl. porinonti