TROPIC¹, tropice, s. n. 1. Fiecare dintre cele doua paralele situate la latitudinea de 23°27' nord sau sud de ecuatorul terestru, unde, in timpul celor doua solstitii, Soarele trece la zenitul locului. 2. (La pl.) Zona, regiune aflata in jurul celor doua tropice (1). ◊ Loc. adj. De tropice = din regiunea tropicala. – Din fr. tropique, lat. tropicus.

BUSOLA, busole, s. f. Instrument alcatuit dintr-un cadran si un ac magnetic mobil care, lasat liber, se asaza pe directia nord-sud. ◊ Expr. A-si pierde busola = a se zapaci, a-si pierde dreapta judecata, simtul masurii. ♦ Fig. Calauza, conducator. – Din fr. boussole.

MIAZAZI s. f. Punct c******l opus nordului; sud; amiaza; p. ext. parte a globului pamantesc, a unui continent, a unui oras etc. situata spre acest punct c******l. ♦ Lumea, popoarele din tarile, tinuturile etc. situate in (sau spre) sud. – Lat. mediam diem.

DECLINATIE, declinatii, s. f. 1. (Gram.; inv.) Declinare. 2. Unghiul format de ecuatorul ceresc cu raza vizuala care duce spre un astru sau spre un punct de pe cer. ◊ Declinatie magnetica = unghiul format de directia acului magnetic al busolei cu directia geografica nord-sud, datorita faptului ca polii magnetici nu corespund cu cei geografici. [Var.: declinatiune s. f.] – Din fr. declinaison, lat. declinatio, -onis.

nord ≠ sud

BUSOLA s. compas. (~ indica directia nord-sud.)

COMPAS ~uri n. 1) Instrument pentru trasarea cercurilor regulate de diferite marimi sau pentru masurarea distantelor pe desene. ~ de desen. ~ proportional. 2) Instrument de orientare, format dintr-o cutie cu un cadran, in mijlocul caruia se afla un ac magnetic, care indica directia nord-sud; busola. /<fr. compas, germ. Kompass

COMPAS s. n. 1. instrument din doua brate articulare, cu care se traseaza linii curbe si se masoara arcele de cerc. 2. instrument de navigatie la bordul (aero)navelor pentru materializarea directiei de referinta nord-sud si pentru determinarea directiei de deplasare. ◊ busola marina. 3. ~ giroscopic = girodirectional. (<fr. compas, germ. Kompass)

busola (busole), s. f. – Instrument alcatuit dintr-un cadran si un ac magnetic care se asaza pe directia nord-sud. – Mr. pusula. Fr. boussole. In mr., din tc. pusula (‹ ngr. μπούσουλα).

GISMENT s. n. 1. unghiul format de axa unei (aero)nave cu directia catre un post de radioemisiune. ◊ unghi facut de directie cu liniile nord-sud ale caroiajului unei harti. 2. dispozitia straturilor minerale in scoarta Pamantului. ◊ strat de minerale. (< fr. gisement)

BUSOLA, busole, s. f. Instrument alcatuit dintr-un ac magnetic care se poate roti in plan orizontal in jurul unui ax vertical montat in centrul unui cerc gradat, astfel incat se indreapta totdeauna in directia nord-sud, si care serveste la determinarea directiei nord. ◊ Expr. A-si pierde busola = a se zapaci. ♦ Fig. Calauza, conducator. – Fr. boussole (< it.).

REVERDY, Pierre (1889-1960), poet francez. Precursor al cubismului si suprarealismului. Fondator (1916) al revistei „nord-sud”. Poeme intr-un limbaj ermetic exprimand vocatia pentru solitudine si meditatie („Poeme in proza”, „Olanele acoperisului”, „Chitara adormita”, „Epavele cerului”). Culegeri de aforisme, note intime si meditatii („Manusa din par de cal”, „De-a valma”).

TRANSHUMANTA, transhumante, s. f. Migratie periodica a pastorilor si a turmelor (de oi), primavara de la ses la munte sau de la sud spre nord si toamna de la munte la ses sau de la nord spre sud, in vederea asigurarii hranei pentru animale. – Din fr. transhumance.

SIMUN s. n. Vant puternic, fierbinte si uscat, care bate in Sahara si in Arabia, de la sud la nord. – Din fr. simoun.

sud ≠ miazanoapte, nord,

POL¹ ~i m. 1) geogr. Fiecare dintre cele doua puncte situate la capetele (de nord si de sud) ale axei de rotatie a Pamantului. 2) Regiune situata in jurul acestor puncte. ~ul nord. ~ul sud. ◊ ~ ceresc fiecare dintre punctele de intersectie a axei Pamantului cu sfera cereasca. 3) Fiecare dintre capetele opuse ale unui magnet. 4) mat. Fiecare dintre cele doua puncte de intersectie a unei sfere cu diametrul ei. 5) fiz. Fiecare dintre extremitatile unui circuit electric, una cu sarcina pozitiva, iar cealalta cu sarcina negativa. 6) fig. Parte extrema, opusa a ceva. ~ii unei discutii. /<fr. pole, lat. polus

TROPIC s.n. Fiecare dintre cercurile imaginare de pe suprafata Pamantului situate la latitudinea de 23⁰ 27' nord si sud. ♦ (La pl.) Zona, regiune aflata in jurul celor doua tropice; zona tropicala. // adj. An tropic = interval de timp care se scurge intre doua treceri consecutive ale Soarelui prin acelasi punct al ecuatorului. [< fr. tropique, cf. gr. tropikos].

SIMUN s.n. Vant puternic, uscat si foarte cald, care bate in Sahara si in Arabia de la sud catre nord. [< fr. simoun, cf. ar. samun].

PROTOROMA'NA s. n. limba romana comuna vorbita intre sec. VI si XIII in nordul si sudul Dunarii. (< proto- + romana)

SIMUN s. n. vant puternic, uscat si foarte cald, care bate in Sahara, in Arabia si Egipt de la sud catre nord. (< fr. simoun)

ALMAS, Dumitru (1908-1995, n. Negresti, jud. Neamt), istoric si scriitor roman. Prov. univ. la Bucuresti. Lucrari privind Revolutia Franceza si Razboiul Civil din S.U.A. („Caderea Bastilie”, „nord contra sud”). Romane istorice.

alunec (sud), lunec (nord) si lurec (vechi), a -a v. intr. (lat. lubrico, -are, a face sa fie alunecos, lubric). Sint alunecos: gheata asta aluneca bine Merg fara pedeca [!] pe un loc alunecos: sania aluneca bine pe zapada, bucatele pe git. Imi perd [!] echilibru (si cad ori nu): caii aluneca pe gheata. Ma strecor pintre [!] ceva: banii mi-au alunecat pintre [!] degete. Fig. Cad, gresesc, comit un delict: acest om n' a alunecat nici-odata.

HAI PHONG [hai foŋ], oras in NE Vietnamului, in delta. fl. Hong Ha; 456 mii loc. (1989). Nod de comunicatii. Aeroport. Pr. port al tarii (export de cereale, carbune, fosforite etc.). Metalurgia cositorului; constr. navale, montaj auto, sticla, ciment, conserve de peste. Filatura de bumbac; ceramica. Punct terminus al c. f. dinspre Kunming (China). Intemeiat de francezi in 1846. A suferit importante distrugeri in timpul violentelor lupte intre francezi si Viet-minh (1946); alipit statului nord-vietnamez prin Acordurile de la Geneva (1954). Bombardat in repetate randuri de aviatia americana in timpul razboiului dintre nord si sud.

colateral, -a adj. (mlat. collateralis. V. lateral). Afara din linia directa (vorbind de rudenie): linie colaterala. Subst. Un colateral departat. Puncte colaterale, care-s intre punctele c*******e, ca nord-est, sud-vest.

SACAL, sacali, s. m. 1. Mamifer carnivor salbatic asemanator cu lupul, dar mai mic decat acesta, cu coada mai scurta si cu botul ascutit, care traieste in nordul Africii, in sudul Asiei si in sudul Europei si se hraneste cu animale mici si cu hoituri (Canis aureus). 2. Epitet pentru o persoana rapace, hrapareata, josnica. – Din fr. chacal.

COMANSI s. m. pl. Amerindieni din America de nord, care populau sudul Podisului Preriilor. – Din fr. Commanci.

SEMIT, -A, semiti, -te, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. Persoana care face parte din grupul de popoare, apropiate intre ele prin limba si prin aspect fizic, din sud-vestul Asiei, nordul si estul Africii, caruia ii apartin astazi arabii, sirienii, evreii etc. 2. Adj. Care apartine semitilor (1), privitor la semiti; semitic. – Din fr. semite.

BIDINEA s. (reg.) perie, (prin Transilv.) matura, (Transilv.) meseleu, (prin Munt.) premetea, (sudul Transilv. si nordul Olt.) spoitor.

ALIZEU s.n. Vant regulat care sufla tot timpul anului in regiunile tropicale, in emisfera boreala de la nord-est catre sud-vest si in emisfera australa de la sud-est catre nord-vest. [Pl. -ee. / < fr. alize, cf. it. aliseo].

BIPOLAR, -A, bipolari, -e, adj. Care are doi poli. ♦ (Despre masini electrice) Care are doi poli magnetici principali, unul nord si altul sud. – Dupa fr. bipolaire.

acolo si (pop.) acolu (sud) si acolo (nord) adv. de loc si de directiune (lat. eccu-illo, de unde s' a facut aculo, ca' n Mac., acolo, ca' n nord, si aclo, ca' n Mac. si Banat. Pe urma, dupa vbg. kolie, s' a facut acolo si colo, acolea si colea). In acel loc, in opoz. cu aci, aici, acolea, acilea: stau acolo, ma duc acolo. Se uziteaza si ca termin [!] care mareste ideia de dispret: ia un prost si el acolo! are si el 2-3 franci acolo, si se fuduleste! Intr' acolo (nord), in colo. Dintr' acolo, din colo. V. colo. – A lucra intr' acolo (germ. dahin arbeiten), barb. ardelenesc = „a lucra in acest scop, a lucra pentru”.

barabana f., pl. e (rus. baraban, tarabana, barabanscik, tarabangiu; rut. taraban, pol. tarabany). nord. Darabana. – In sud barabanci n., pl. e (d. rus. barabanscik, tarabangiu).

azvirl si -rlu (sud) si zv- (nord), a -i v. tr. (vsl. su-vruliti, sirb. vrljati, a azvirli; bg. hvruliam, pop. furliam, azvirl, vurl, vrul, violent. – El azvirle, sa azvirle si -rla. V. sfirla, virlan, zvirluga). Arunc (mai ales cu violenta): azvirl ceva la gunoi. Fig. Eu zvirl ochii (ChN. I, 251). V. intr. Acest baiat azvirle cu petre´n oameni. Izbesc cu copitele: caii azvirle din picioare, cu copitele.

azvirlitura (sud) si zv- (nord) f., pl. i. Rezultatu azvirlirii: o distanta de trei azvirlituri de bat.

CONTINENT (‹ fr., lat.) s. n. Vasta intindere de uscat inconjurata total sau aproape total de oceane sau de mari, cuprinzind si unele insule sau arhipelaguri vecine. In epoca geologica actuala exista sanse continente: Europa, Asia, America de nord si de sud, Africa, Antarctica, Australia si Oceania. Formeaza invelisul uscatului, totalizind 27% din supr. totala a Pamintului.

castravete (vest, sud) si crastavete (nord) m. (bg. krastavica, d. krastav, riios, krasta, riie. Intii s´a dat acest nume castravetilor celor mici si brobonati). V. crastaval). O planta cucurbitacee. Fructu ei, lungaret, din care se face salata sau care se mureaza (cucumis sativus). V. pepene.

C*********I, Muntii ~, cel mai lung lant muntos de pe glob (c. 18.000 km), situat de-a lungul tarmurilor vestice ale Americii de nord si de sud (Anzi), constituit din doua siruri paralele. Alt. max.: 6.193 m (vf. McKinley), in America de nord si 6.959 (vf. Aconcagua)., in America de sud. Latime max.: c. 1.600 km in America de nord si c. 900 km in America de sud. Supr. totala: c. 90 mii km². Formeaza cumpana de ape dintre oceanele Atlantic si Pacific. Circa 80 de vulcani activi. In depr. intramontane se afla deserturi si semideserturi intinse. Bine impaduriti. Expl. de min. de cupru, aur, argint, cositor, plumb, platina, salpetru, petrol si carbune.

caplaug (nord) si clapaug (sud), -a adj. (rus. kaplouhii, [uho, ureche]; rut. klapouhii, bg. klepouh, sirb. klapouh, klempav, klompav. V. clampanesc). Cu urechile blegi (plecate in jos): porc, cine [!], Jidan clapaug. Bleg, care cade in jos: urechi clapauge (Sadov. VR. 1911,1,15, si Cr.). V. flenc.

RAZBOIUL DE INDEPENDENTA A COLONIILOR SPANIOLE DIN AMERICA (1810-1826), razboi de eliberare purtat de coloniile spaniole din America impotriva metropolei. In cursul razboiului, care a evidentiat calitatile militare ale lui Simon Bolivar (conducatorul armatelor populare din nordul Americii de sud) si ale lui Jose de San Martin (conducatorul armatelor populare din sudul Americii de sud), intreg terit. Americii Latine (cu exceptia Cubei si Puerto Rico-ului) a fost eliberat de sub dominatia spaniola, constituindu-se actualele state latino-americane. Brazilia, care era colonie portugheza, n-a participat la acest razboi; ea si-a proclamat independenta in 1822.

chitonog (sud) si -anog (nord), -oaga adj. (d. pitonog si cotonog). Cu coada taiata: un cine [!] chitonog. S. n., pl. oage. Pitonog. Pl. Picioroange. V. berc.

circiumar m. Vest. Acela care tine circiuma, orindar. – In Mold. nord. crismar, in sud crismar. Fem. -areasa, pl. ese, si -arita, pl. e.

circiuma f., pl. i si e (vsl. krucima, bg. krucma, de unde si ung. korcsoma si korcsma, id.). Vest. Pravalie in care se vinde vin, rachiu s. a. – In Mold. nord crisma, in sud crisma; in Trans. crijma si crijma (Agrb. Int. 137, 140, 141 si 209).

colo (sud) si colo (nord) adv. (d. acolo, ca it. cola fata de pg. acola, sp. aculla, acolo). Acolo, nu aici. De colo pina colo, din acel loc pina´n acel loc. De colo colo, arata miscarea repetata: ce tot umblati de colo colo, mai baieti? Cind colo, arata surprinderea: Credeam ca-i aur. Cind colo, era argint! Credeam ca s´a suparat. Cind colo, mi-a si multamit [!], cit colo, arata aruncarea cu suparare: Mi-a dat un franc pe curcan, dar eu i l-am aruncat cit colo! A indraznit sa vie sa-mi ceara, dar eu l-am rapezit [!] cit colo! In colo, intr´acolo, in acea directiune: du-te´ncolo! (Du-te´ncolo! mai inseamna si „da-mi pace, lasa-ma in pace”). In alta privinta, alt-fel: om lenes, dar in colo bun. Vasile a imbatrinit, dar in colo tot vesel cum il stii, A da in colo, a arunca, a da d******i: ia da-l in colo pe individu cela! Mai in colo, mai pe urma, mai tirziu: mai in colo s´a facut hot. Din colo, dintr´acolo, din acea directiune: ma intorceam din colo. In coace si´n colo, V. coace si colea.

LAMANTIN (‹ fr.) (ZOOL.) Gen de mamifere din ordinul sirenienilor, asemanatoare cu foca, cu corpul fusiform, vederea slaba, labele anterioare lipsa, adultii putand atinge 2,5-3 m lungime si greutatea de 700 kg (Trichechus). Traiesc in fluvii si estuare (T. inunguis – Amazon, Orinoco; T. senegalensis – rauri din V Africii) si in zonele litorale tropicale din America de nord si de sud (T. manatus – Oc. Atlantic). Strict ierbivore, nu au dusmani naturali, dar in unele locuri sunt vanate pentru carnea, grasimea si pielea lor sau ucise de paletele barcilor cu motor; intalnite singure, in mici grupuri familiale sau in carduri de 15-20; au fost introduse in canale de navigatie pentru combaterea proliferarii vegetatiei subacvatice. Sunetele scoase de aceste mamifere au stat la baza legendei sirenelor.

copou m. (ung. kopo, de unde si ceh. kopoy, rut. kapuy). Est. Cine care adulmeca vinatu in padure, il scorneste si-l alunga chefnind pina-l aduce spre vinator. – Fig. Politist ager. – In nord capau; in sud copoi, pl. tot asa (de unde bg. kopoi). V. ogar si prepelicar.

SAMANISM s. n. Religie animista, primitiva, care are la baza credinta ca slujitorii cultului pot influenta spiritele bune sau rele printr-un ritual special, manifestat prin extaz religios, prin dansuri si prin formule magice, practicata de unele populatii din nordul si centrul Asiei, de diverse triburi de eschimosi si de indieni din America de nord, din America de sud, din Indonezia si din Africa. – Din fr. chamanisme.

RETOROMAN, -A, retoromani, -e, s. m. si f., adj. 1. S. m. si f. (La pl.) Populatie care traieste in sud-estul Elvetiei, in nord-estul Italiei si in unele regiuni ale Alpilor Dolomitici; (si la sg.) persoana care apartine acestei populatii. 2. Adj. Care apartine retoromanilor (1), privitor la retoromani. ♦ (Substantivat, f.) Limba romanica vorbita de retoromani (1), prezentand mari deosebiri dialectale; ladina. – Din fr. rheto-roman.

FLORICELE s. pl. (pop.) cocosei (pl.), cocosi (pl.), (prin nord-vestul Olt. si sudul Transilv.) puiculita. (Mananca ~.)

SEMIT² ~ta ( ~ti, ~te) m. si f. (in vechea clasificare etnografica) Persoana care face parte dintr-un grup de popoare, inrudite prin limba, din sud-vestul Asiei si nord-estul Africii (arabi, evrei, sirieni etc.). /<fr. semite

DROMADER s.m. Camila din nordul Africii si din sud-vestul Asiei cu o singura cocoasa, folosita la calarit si pentru transportat poveri. [< fr. dromadaire].

MISTRAL s.n. Vant puternic, rece si uscat, care sufla din nord-vest in Proventa (sudul Frantei) si din valea Ronului spre coasta Mediteranei. [< fr. mistral].

DRAVIDIAN, -A I. s. m. f. individ dintr-un grup de populatii negre din sudul Indiei. ♦ limbi ene = familie de limbi vorbite in sudul Indiei si in nordul Ceylonului. (< fr. dravidien)

DROMADER s. m. camila cu o singura cocoasa din nordul Africii si din sud-vestul Asiei, la calarit si transport. (< fr. dromadaire, lat. dromaderius)

RETOROMAN, -A adj., s. m. f. (locuitor) care apartine unei populatii din sud-estul Elvetiei si nord-estul Italiei si din unele regiuni ale Alpilor Dolomitici. ◊ (s. f.) limba romanica vorbita de retoromani, prezentand mari deosebiri dialectale (romansa si friulana). (< fr. rheto-roman, germ. rhetoromanisch)

SEMIT, -A I. s. m. f. (pl.) popoare din sud-vestul Asiei si nord-estul Africii care vorbesc limbi apropiate (arabii, evreii etc.); (sg.) persoana apartinand unuia din aceste popoare; II. adj. semitic. (< fr. semite)

ciolpan (sud) si ciorcan (nord) m. (cp. cu turc. colpa, stingaci). Copac uscat, osiac (rev. I. Crg. 4, 390). Isi cunoaste cioara ciolpanu, se zice despre un om cind trage la teapa [!] ori despre un copil cind se arata vrednic de tata-su. Fig. Iron. Om inalt si slab, cocirla. V. butuc, ciump, hasca.

RHODESIA, regiune in S partii centrale a Africii, pe terit. careia de afla azi statele Zimbabwe (in S) si Zambia (in N). Denumirea de R. i s-a atribuit dupa numele britanicului Cecil J. Rhodes. Administrata initial de Compania Britanica a Africii de sud, care a realizat castiguri fabuloase din exploatarea bogatelor zacaminte din aur, cupru, carbune etc., in 1911 s-a divizat in R. de nord si R. de sud. R. de sud a devenit colonie britanica in 1923, iar R. de nord – protectorat britanic in 1924. Intre 1953 si 1963, impreuna cu Nyassaland a facut parte din Federatia R. si Nyassaland. V. si Malawi.

brezaie f., pl. ai (d. breaz). Munt. Un personagiu ridicul de marime supranaturala la Craciun si Anu Nou. (Consista dintr’un om imbracat in mai multe culori si care are un cap de capra, de barza s.a. In Mold. sud. baba-turca, in nord capra, odinioara geamala). Fig. Iron. Femeie impopotonata. – In Munt. la munte si brazaie. V. paparuda.

cotiga (sud) si cotiuga (nord) f., pl. i (rut. kotiuga, cine [!], ca fr. chien, „cine” si „roaba”). Caruta pe doua roate (de dus gunoi s. a.). Partea din ainte [!] a plugului (in nord teleaga si teleguta), compusa din cele doua roate. Caruta de dus cinii prinsi pe strade [!] (numita si lada si droaga). Un fel de camion mai grosolan (caracterizat pin [!] doua grinzi lungi si groase), foarte obisnuit in Moldova, in al carei nord se numeste cotiugar.

1) cranga f., pl. angi (bg. granka, dim. d. grana, cranga. V. girneata). Mold. sud. Ramura, craca. – In nord creanga, pl. crengi.

ILUMINISM s. n. 1. Miscare ideologica si culturala, antifeudala, desfasurata in perioada pregatirii si infaptuirii revolutiilor din sec. XVII-XIX in tarile Europei, ale Americii de nord si ale Americii de sud si avand drept scop crearea unei societati „rationale”, prin raspandirea culturii, a „luminilor” in mase; luminism². 2. Conceptie religioasa care sustine existenta inspiratiilor directe de la divinitate. – Din fr. illuminisme.

LIGURI s. m. pl. Populatie straveche asezata in nord-vestul Italiei si in sud-estul Frantei si asimilata de celti si de romani. – Din fr. Ligures, it. ligure.

KARNAC s.n. Calitate de bumbac egiptean. (cf. fr. karnac < n. pr. Karnak = oras in sudul Egiptului, pe Nil, la nord de Luxor)

nord n. 1) (in opozitie cu sud) Punct c******l care se afla in directia stelei polare; miazanoapte. ◊ ~-vest punct c******l inter-mediar care indica directia intre nord si vest. ~-est punct c******l intermediar, care indica directia intre nord si est. De ~ nordic. 2) Par-te (a globului pamantesc, a unui continent, a unei tari etc.) care este situata in aceasta directie in raport cu restul teritoriului. ~ul tarii. 3) rar Vant care sufla din aceasta di-rectie; crivat. /<fr. nord, germ. nord

RETOROMAN¹ ~i m. Persoana care face parte din populatia de baza a regiunii alpine din sud-estul Elvetiei si din nord-estul Italiei. /<fr. rheto-roman

sud n. (in opozitie cu nord) 1) Punct c******l care indica directia Soarelui la amiaza; miazazi. ◊ sud-est punct c******l intermediar, care indica directia intre sud si est. sud-vest punct c******l intermediar, care indica directia intre sud si vest. De ~ sudic; austral. 2) Parte (a globului pamantesc, a unui continent, a unei tari etc.) care este situata in aceasta directie in raport cu restul teritoriului. Locuitori ai ~ului. /<fr. sud, it. sud

nemer s.n. (reg.) vant rece si puternic ce sufla in sud-estul Transilvaniei de la nord-est si est; crivat.

sud s. n. 1. punct c******l opus nordului; miazazi. 2. regiune de la sud (1). (< fr. sud)

cartof (vest) m., cartoafa (Munt., est, Mold. sud)., pl. e, si cartofa (nord) f., pl. e (rus. kartofeli, d. germ. kartoffel, care vine d. it. tartufolo, trufa mica, tartufo, trufa, om ipocrit. V. trufa si tartuf). O leguma solanee care produce niste tubercule comestibile foarte intrebuintate in bucatarie (solanum tuberosum). – Cartofii is originari din Chili (America de sud). Pe la 1532 au fost introdusi in Spania, apoi in restu Europei, iar in Romania pe la 1800. In alimentatiune n´au fost admisi de cit pe la sfirsitu seculului [!] 18, gratie sfortarilor agronomului Francez Parmentier, care a propagat cultura lor. Tuberculele lor contin multa fecula si alcool. Pin [!] cultura, exista astazi o multime de feluri de cartofi. Pe alocuri se numesc si barabule, bandraburce, bulughine, crumpene, picioci s. a.

sud s. n. 1. Punct c******l opus nordului, aflat in directia in care se indreapta Soarele la amiaza in emisfera nordica; miazazi, amiaza. ◊ Loc. adj. De sud = sudic. 2. Parte a globului pamantesc, a unui continent, a unei tari etc., asezata spre sud (1). ♦ Popoare, populatii care locuiesc in sud (2). – Din fr. sud.

jidan, -anca s. (rad. jid din Jidov si sufixu -an, ca in badaran; vsl. zidinu, zidu, und. Zsido, lat. Judaeus, vgr. Iudaios. V. jidov, iuda). Iudeu, Evreu, Semit originar din Palestina. Fig. Om fricos. Camatar feroce: camataru Shvlock al lui Shakespeare e tipu Jidanului. In Munt. est si Mold. sud se uziteaza femininu Jidoafca, in nord Jidauca. Jidan si Jidov is epitete pline de dispret. Si mai pline de dispret is Harhar, iucman, iuda, Parhal, Tarhon, Tirtan s.a. Jidanului ii place sa-i zici Evreu, sau Israelit. Rominu-i mai zice si cine. In 1911 erau in Europa 8,853,599 de jidani, dintre care in Rusia 5,211,805, in Germania 600,862, in foasta Austro-Ungarie 2,076,388, in Francia 100,000, in Italia 35,617, in Spania 2,500, in Romania veche 266,653 (in realitate trebuie sa fi fost aproape 500,000), in Turcia europee 106,978, in Portugalia 1,200, in Suedia 32,012, in Serbia 5,729, in Bulgaria 37,653, in Elvetia 12,366, in Grecia 8,350, in Danemarca 3,176, in Norvegia 641, in Belgia 15,000, in Anglia 237,860. Restu, pina la vre-o 14,000,000, traieste in America (Statele Unite si Argentina) si’n celelalte continente. V. cahal, francmason.

1) jidov, jidoafca (Mold. sud, Munt. est) si jidauca (nord.) s. (vsl. zidovuka; rus. zid, zidovka. V. jidan). Vechi. Azi mai rar si mai ironic. Jidan: strambe cai si rele la spurcatii jidovi pururi au fost si curse (Prohodu). Jidovu ratacitor, un personaj din legendele medievale numit si Ahasverus, blestemat de Hristos sa rataceasca pina la sfirsitu lumii fiindca nu l-a lasat sa se odihneasca pe prispa lui cind isi ducea crucea.

berbinta (sud) si barbinta si brabinta (nord) f., pl. e (ung. berbence si borbonce, butoias; rut. berbenicea). Putinica de pus brinza, lapte s.a. Prov. Cind e brinza, nu-i berbinta, cind ai una, n’ai alta, totdeauna iti lipseste ceva. Butoias (de vin, de rachiu). Mold. Vechi. Taxa pe care o platea cel ce vrea sa intre in breasla ciobotarilor.

cherchelesc (ma) v. refl. (cp. cu ung. kerkedni, kerkodni, kerkelni, a se fuduli, si cu ngr. hirkilizo, cint cucurigu). Fam. Ma ametesc, ma cam imbat. – Si chirchilesc, in nord si chiurchiulesc, in sud si chiurchiuluiesc. V. pilesc 2 si calesc.

RAZBOI DE SECESIUNE (1861-1865), denumirea Razboiului civil din S.U.A. purtat intre coalitia statelor din nord (abolitioniste) si a celor din sud (sustinatoare ale sclavagismului), care s-au desprins din „Uniune” si au format o confederatie. In urma alegerii ca presedinte a lui A. Lincoln, cunoscut pentru convingerile sale abolitioniste, statele din S tarii s-au rasculat (apr. 1861) cu scopul de a mentine sclavia. Dupa victoriile de la Gettysburg si Vicksburg, nordistii au silit pe rebeli sa capituleze la Appomattox. In urma razboiului, sclavajul (abolit inca de la 1 ian. 1863) a fost desfiintat de pe intreg terit. S.U.A.

AMUNDSEN [a:munsən] 1. Roald A. (1872-1928, n. Borge), explorator polar norvegian. Primul care a strabatut Pasajul de nord-Vest (din Ins. Groelanda pina in Alaska) si primul care a atins Polul sud (14 dec. 1911). A disparut in reg. Polului nord in timpul incercarilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”, condus de U. Nobile. 2. Marea ~, mare in partea meridionala a Oc. Pacific, in Antarctica, in dreptul Tarii Byrd, cu adincimi de peste 1.000 m, acoperita permanent de gheturi. 3. Golf al M. Beaufort (Oc. Inghetat) cuprins intre ins. Banks, Victoria si litoralul nordic canadian. Lungime: 445 km; latime: 213 km. Ad. max.: 285 m.

cange f., pl. cangi (turc. kanga, d. it. gancio, cirlig; ngr. kantza, bg. sirb. kanga). Prajina care are la un capat un cirlig si un virf de fer [!] (intrebuintata de luntrasi si de pompieri). Gheara de pasare: vulturu a luat mielu´n cangi. sud. Spelca, ac de cap. – Si cance (nord). V. ceac.

bulz m., pl. bulzi, ca solzi, si mai rar n., pl. uri, ca bot, boturi (mgerm. bulte, bulgare, dimb, ol. bult, gheb, ngerm. elv. bulz, bulgare. V. bulgare si cp. cu grunz fata de grunt). Bulgare, bot: bulzi de argint (Sadov. VR. 1920, 9, 364) un bulz de brinza, de plumb topit. Casu iesit din mulsoarea tuturor oilor si care se mai numeste si cocirtita (Primu bulz se imparte intre baci si simbrasii prezenti la stina). Gogolos (bot) de mamaliga (mare cit pumnu) umplut cu brinza (si numit si urs): scoteau din traistute bulzii de mamaliga cu brinza (Sadov. VR. 1912, 1, 32). – Si bult (nord Rev. I. Crg. 1, 73) si bolz (Mold. sud). V. balmos.

SECESIONIST, -A adj., s.m. si f. (Cel) care face secesiune; care rupe uniunea. ♦ Partizan al Confederatiei sudului in timpul razboiului civil din America de nord. [Pron. -si-o-. / < fr. secessionniste].

colomeica (colomeici), s. f. – Dans tipic din nordul Mold. Rut. kolomijka „ca in orasul Kolomija (sudul Poloniei)”.

SAHARIAN, -A I. adj., s. m. f. (locuitor) din Sahara. ♦ limbi ene = limbi negro-africane vorbite la nord si vest de lacul Ciad si in sudul desertului Libiei. II. s. f. haina usoara de panza, cu epoleti si maneci scurte. (< fr. saharien)

SECESIONIST, -A adj., s. m. f. (cel) care face secesiune. ◊ partizan al Confederatiei sudului in timpul razboiului civil din America de nord. (< fr. secessionniste)

TROPIC¹ I. s. n. fiecare dintre cele doua paralele de pe globul terestru la latitudinea de 2³s2⁷', nord (T ul Cancerului sau al Racului) si sud (T ul Capriconului). ◊ (pl.) zona, regiune situata in jurul celor doua tropice. II. adj. an ~ = interval de timp intre doua treceri consecutive ale Soarelui prin acelasi punct al ecuatorului. (< fr. tropique, lat. tropicus)

bagea f., pl. ele (turc. baga, horn, cubea). nord. (Suc. Bts.) Cubea (fereastra podulului). – Mai la sud (Iasi) bageaca si begeaca, f., pl. -eci.

chisaga f., pl. inuz. agi (sirb. kesega, un fel de oblet mai mare). Mold. sud. Albitura, cantitate de peste mic. – Si chisoaga (nord) si chesaca. V. plevusca.

budur n., pl. e (cp. cu ung. bodor, vagabond). sud. Stinca inaccesibila pe care haladuieste capra neagra. nord. (budura, f., pl. i). Loc departat si pustiu (coclauri).

sud s.n. 1. Unul dintre cele patru puncte c*******e principale, care se afla in partea opusa nordului; miazazi. 2. Parte a globului, a unui continent etc. asezata spre sud (1). [< fr. sud, cf. germ. suden].

acum (vest) si acuma (est) adv. (lat. eccu-modo, ca cum d. quo-modo. Eccu sau eccum e ild. ecce eum, iacata-l). In acest timp, in acest moment: acuma e fericit, dar alta data a suferit multe. Indata, imediat: acuma plec, plec acuma. Loc. adj. De acuma, actual: cel de acuma. De acum, de acum inainte sau de acum in colo, de azi inainte, pe timpu ramas, incepind din acest moment: de acuma m' am linistit. – Fam. si acu: acu-i acu, acu e momentu hotaritor sau critic; acus si acusa, in nord amu si amus, iar in vechime acmu si iacmu. In sud acusica (dupa vsl. -ka, ca' n bg. tuka, aci; rus. zdieka, aci; s. a.

bujla f., pl. e (vsl. bydlo, de unde si ceh. bydlo, sediu, locuinta. Cp. cu lodba, fata de lozba. Bern. 1, 112). Mold. Casuta, cocioaba, chitumie. – In nord si bujda, pl. e; dim. bujdeauca, pl. euci, in sud bojdeuca, pl. i; in Trans. bujdula, pl. e. V. buda.

BYRD [bə:d], Richard Evelyn (1888-1957), aviator si explorator polar american. A survolat pentru prima oara in lume Polul nord (1926). A condus patru expeditii in Antarctica. In prima expeditie (aviatica) din 1928-1930, survoleaza si Polul sud (1929) si fundeaza staiunea de cercetari Little America.

balie f., pl. balii si balii (rut. baliia, balie, germ. de jos balje, ciubar, d. fr. baille, care vine d. bretonu bal, ciubar). Est. Mare vas oval (in nord ratund) inalt de 30 c.m., compus din doage si intrebuintat la spalat rufele. – In sud si galetar, in Munt. baie. – V. albie, covata, copaie, troaca, crinta, buhada.

coropisnita f., pl. e (bg. konopistnica si -isnica, d. konop, cinepa. V. cinepa). sud. Un mare insect ortopter care traieste pin [!] gradini si scurma [!] pamintu (gryllotalpa vulgaris). – In nord chiftirita si conochiftirita (din bg. konopistnica si rom. chiftirita) si cocoana-chiftirita; in Trans. Maram. conopistirita (vsl. konopia, cinepa, si sturici, greier).

crontanesc (est) si rontai sau -iesc (vest si sud) v. intr. si tr. (d. cront, ront). Maninc facind cront-cront: crontanea niste posmagi. – In nord si hrojdesc.

APPOMATTOX [æpəmætəks], localit. in E S.U.A. (V******a); 1,3 mii loc. (1980). In timpul Razboiului de Secesiune armatele „nordului”, conduse de generalul W.S. Grant, au obtinut aici o victorie decisiva (9 apr. 1865), care a determinat capitularea trupelor „sudului”, comandate de generalul R.E. Lee.

badia m. gen. al lui, voc. badie (d. badea). Mold. nord. Epitet respectuos adresat in popor de fratele mai mic celui mai mare ori un copil unui flacau. – In sud bidia. V. nenea.

SARMATIAN s.n. (Geol.) Ultimul etaj al miocenului din sud-estul Europei. // adj. Care apartine acestui etaj. [Pron. -ti-an. / < fr. sarmatien, cf. Sarmatia – nume dat in antichitate regiunii de la nord de Marea Neagra].

burcut n., pl. uri (ung. borkut, care nu e compus din bor, vin si kut, izvor, ci vine d. rut. borkut si burkut, borviz, d. burkati, a clatina, a clocoti [ca apa cind izvoraste], burhati, a tisni, ruda cu bircii. V. bircii). Mold. sud. Butelie de un litru (fiindca apele minerale unguresti se aduceau in butelii care se intrebuintau foarte mult pe urma, ca si azi). Trans. nord. Maram. Borcut, borviz. V. clondir.

KAROO (KARROO), vasta reg. de podis semiarid in extremitatea de S a Africii, in Republica Africa de sud (prov. Cape), extinsa pe c. 259 mii km². Alcatuita predominant din sisturi argiloase si gresii. Precipitatii reduse (c. 400 mm anual). Cuprinde trei subdiviziuni: Karoo de nord (North Karoo) sau Karoo Superior, in bazinul inf. al fl. Orange, cu inaltimi intre 1.000 si 1.500 m; Karoo Central sau Marele Karoo (Great Karoo), extins pe 483 km lungime (de la V al E), in partea central-vestica a prov. Cape, cu inaltimi intre 610 si 2.134 m; Karoo de sud sau Micul Karoo (Little Karoo), situat de-a lungul tarmului de S al Africii, pe 322 km lungime, cu inaltimi intre 305 si 610 m.

bischie, bischie si bes- f. (turc. bicku, feresteu, cosor, ruda cu bνcak, rom. briceag. D. bycky vine sirb. bickija, si bg. -iia, feresteu). sud. Feresteu mare de tait grinzi in lat (de curmat), numit si caras si joagar (Cel care se misca vertical se numeste trisca). – In nord beschie si bestie. In Rn. si breschie.

cotobanesc (ma) v. refl. (vsl. kobacati, rut. dial. kacabati-sea, a face tumbe; sirb. kobacati se, a tropoi [!]; bsl. kobacati, a merge in brinci, a se catara, kobaciti se, a face tumbe, d. vsl. bacati, rus. bacati, a bate din palme, rut. bacikati, a izbi. Bern.). Est. sud. Fam. Ma trudesc prea mult pina sa reusesc (ma mocosesc, ma bosincesc, ma puchinesc, ma bunghinesc): m´am cotobanit un ceas pin´am gasit piperu´n camara. nord. Opun rezistenta, ma burzuluiesc: s´au pus de pricina si nu voiau sa dea cartea, au prins a se cotobani (Kir. Sez. 30, 202). – In sud ob. ma botocanesc.

HAMADRIAS s. m. 1. maimuta cinocefala din familia pavianilor, traind in cete in nord-estul Africii si in Pen. Arabica, la care masculul poarta o frumoasa mantie de blana argintie care ii acopera umerii. 2. naja de India. 3. fluture danaida din sud-estul Asiei. (< fr. hamadryas)

claie f., pl. ai (sirb. kladnja, claie mica, capita, nsl. klaja, nutret, d. vsl. klasti-kladon, a cladi). Mold. sud. Gramada de fin in forma definitiva (stog): cele mai mari clai erau abea ca niste boghece (Sov. 83). Munt. Gramada de fin in forama provizorie (capita). Mold. nord. Gramad [!] de 12 snopi: din polog snop, din snop claie, din claie odobaie si... la arie (Lit. pop.)! Claie peste gramada, unu peste altu, alandala, in dezordine. V. clit si vraf.

bichi n., pl. iuri (cp. cu ung. pige, id.). Mold. sud. O bucatica de lemn pe care baietii o pun vertical, si pe urma incearca s’o loveasca de departe cu mada (pe aiurea tot una cu turca 2). – In nord pichi, in Trans. bichie, f. In Tut. momirlan. V. beg.

2) cin (sud), ciun (Ban.) si cim (vechi) n., pl. uri (sirb. cun, vsl. clunu). Luntre dintr´un trunchi (monoxil) sau din scinduri intrebuintata la pescuit ori la vinat. – In nord ciobaca. V. oranita.

bongoase (oa dift.) n. sau f. pl. (cp. cu ung. bongeszet, cules ulterior de struguri sau de spice ramase, cu care ocaziune se spun „bongoase”). nord. Palavre, povesti, znoave, bazaconii, scamatorii, comedii: a sti multe bongoase. – Si bozgoane: umbla cu bozgoane ca’n telefon vorbeste diavolu (Neam. Rom. Pop. 6, 652). In Trans s.a. boscoane, in Mold. sud boscoade (poate dupa boscorodesc). V. gimboase.

NEANDERTHAL, vale in Germania (Renania de nord-Westfalia), in bazinul raului Dussel, afl. al Rinului. – Omul de ~, tip uman fosil, denumit astfel dupa craniul descoperit (1856) in valea N., resturilor fosile gasite in Europa, Africa de nord si Asia (Palestina). Anatomistul englez W. King, bazat pe descoperirile lui T.H. Huxley, introduce (1864) denmirea de H**o neanderthalensis. Omul de N. a fost contemporan cu H**o sapiens sapiens din Orientul Apropiat si H**o sapiens din Africa de sud si China. In Romania au fost descoperite resturi fosile in pestera de la Ohaba-Ponor.

LABUAN, insula apartinand Malaysiei (din 1963), situata in partea de S a Marii Chinei de sud, in G. Brunei, in apropierea tarmului de N al ins. Borneo; 92 km². Oras pr.: Victoria (porto franco). Clima calda si umeda. Paduri ecuatoriale. Cedata (1846) de sultanatul de Brunei Marii Britanii, ins. L. a fost (1946) inclusa in colonia britanica Borneo de nord (azi statul federal Sabah). Din 1984, a devenit unitate ad-tiva cu numele de Labuan Federal Territory.

baba f. pl. e (vsl. sirb. bg. rus. rut. baba, baba. V. baba, babita, batca). Femeie batrina. Iron. Babalic, mare grinda verticala in juru careia se’nvirteste moara de vint (steajar, pivot). La moara de apa, patru mari grinzi care sustin podu. Mold. Cozonac inalt si gros (neimpletit). Zilele babei, cele noua zile (in Mold. si doua-spre-zece) de la inceputu lui Martie, cind, de ordinar, e frig. Baba-gaia, puia-gaia (V. gaie). Baba-mija, jocu copilaresc numit mai des de-a mijitele ori de-a ascunsele. Baba oarba, un joc copilaresc in care unu se leaga la ochi si cauta sa-i prinda pe ceilalti. Baba-turca sau numai turca (pl. e si i), un fel de teatru popular la Craciun si Anu-Nou (in Mold. sud) care consista dintr’o procesiune de tipuri populare, ca taranu, Jidanu, Harapu, din irozi si mai ales dintr’un fel de monstru cu cap de capra ori barza inalt de vreo trei metri si dus de un om ascuns supt el. (In Mold. nord. turca si capra, in Ban. cerbutu. V. brezaie, paparuda).

COLUMBIA [cəlambiə] 1. Fl. in America de nord (in Canada occidentala si S.U.A.); 2.550 km. Izv. din M-tii Stincosi si se varsa in Oc. Pacific printr-un estuar. Navigabil pe ultimii 450 km. Trece prin Portland. Pe C. se afla marile hidrocentrale Grand Coulee (9.070 MW) si Bonneville. Se mai numeste Oregon. 2. Oras in E S.U.A., centru ad-tiv al statului Carolina de sud; 456,5 mii loc. (1988, cu suburbiile). Intreprinderi textile si chimice (mase plastice). Echipament electronic, sticla. Universitate. 3. Districtul ~, district federal in S.U.A., intre statele Maryland si V******a; 179 km²; 615 mii loc. (1989). Aici se gaseste orasul Washington, capitala federala a S.U.A.