OCEANIDA s. f. (mit.) nimfa a marii. (< fr. oceanide)

OCEANIDA, oceanide, s. f. nimfa a marii, in mitologia greaca. – Din fr. oceanide.

NEREIDA, nereide, s. f. Fiecare dintre cele cincizeci de nimfe ale marii in mitologia greaca, despre care se credea ca se iveau printre talazuri la chemarea corabierilor in primejdie pentru a le da ajutor. – Din lat. Nereides, fr. nereide.

NEREIDA s.f. 1. Fiecare dintre cele cincizeci de nimfe ale marii, care erau fiicele lui Nereu. 2. Animal fixat sau care se taraste pe fundul paraielor de munte. [Pron. -re-i-. / < fr. nereide, it. nereide, cf. lat., gr. nereis].

OCEANIDA s.f. (Mit.) nimfa a marii, la greci. [Pron. -cea-. / < fr. oceanide].

NEREIDA s. f. 1. (mit.) fiecare dintre cele cincizeci de nimfe ale marii. 2. animal, planta fixat(a) de fundul pietros al apelor si marilor. (< lat. Nereides, fr. nereide)

Alpheus, zeul apei cu acelasi nume, care izvora din Arcadia si se varsa in mare. Indragostit de nimfa Arethusa, Alpheus a urmarit-o pina in insula Ortygia, unde fugara a fost transformata de Artemis intr-un izvor.

Achelous 1. Cel mai mare riu al Greciei, situat in Aetolia. Izvora din muntii Pindului si se varsa in marea Ionica. 2. Zeul apei cu acelasi nume. Era fiul lui Oceanus si al lui Tethys si cel mai mare dintre alti trei mii de frati-riuri. Era de asemenea, considerat parintele sirenelor. Achelous a intrat in ciclul lui Heracles: metamorfozindu-se in taur, a luptat cu eroul pentru mina Deianirei, fiica lui Oeneus. A fost insa invins de Heracles, care i-a rupt, in lupta, un corn. Dupa unele versiuni, acest corn a fost transformat mai tirziu de catre naiade in Cornul Abundentei. Tot de figura lui Achelous este legata si existenta insulelor Echinade, situate in marea Ionica. Legenda spune ca patru nimfe aduceau sacrificii zeilor pe malul riului Achelous. Uitind sa-l invoce si pe zeul riului, acesta, minios, le-a metamorfozat in insule.

AFRODITA (in mitologia greaca), zeita dragostei si a frumusetii. Fiica a lui Zeus si a nimfei Dione sau, dupa alta versiune, nascuta din spuma marii, ca fiica a lui Uranus. Sotia lui Hefaistos; iubita de Ares, Dionysos, Hermes si Poseidon, dintre zei, iar dintre muritori de Adonis si Anchise, de la care l-a avut pe Enea. La romani se numea Venus.

CELLINI, Benvenuto (1500-1571), sculptor, orfevreu, gravor si scriitor italian. In plastica vadeste o mare virtuozitate tehnica si inclinare spre manierism (monumentele „Perseu”, „nimfa de la Fontainebleau” si lucrarea de orfrevarie „Solnita lui Francisc I”). Intr-o renumita autobiografie si-a povestit cu verva viata agitata („Viata lui Benvenuto Cellini, povestita de el insusi”).

Britomartis (supranumita si Dictynna) era o nimfa din Creta. Fiind indragita de Minos, ea s-a aruncat in mare ca sa scape de urmarirea lui, dar a fost prinsa intr-o plasa de catre un pescar, care a dus-o in Egina. Acolo a trait retrasa in salbaticia unui munte, pina cind zeii au luat-o in imparatia lor, facind-o nemuritoare.

Aesacus, fiul lui Priamus si al Arisbei. Avea darul profetiei: printre altele a prezis ca Paris va pricinui pieirea Troiei. Indurerat de pierderea nimfei Hesperia, pe care o iubea si care a murit muscata de un sarpe, Aesacus s-a aruncat in valurile marii. A fost transformat de Thetis in cormoran.

KALISTO (KALLISTO) 1. (In mitologia greaca) nimfa iubita de Zeus de la care a avut un fiu. Metamorfozata, din gelozie, de Hera in ursoaica, Zeus a transformat-o in constelatia Ursa mare. 2. Satelit al planetei Jupiter; c. 5.000 km dianmetru. Descoperit de G. Galilei in 1610.

BOCCACCIO, Giovanni (1313-1375), scriitor renascentist italian. Intemeietorul prozei artistice italiene. Comentator al lui Dante, prieten si admirator al lui Petrarca. Capodopera sa, „Decameronul”, culegere de o 100 de nuvele, savuros tablou de moravuri, prezinta, printr-o mare varietate de tipuri surprinse in ipostaze revelatorii, o adevarata „comedie umana”. A denuntat cu umor prejudecatile si excesele ascetismului medieval, opunindu-le idealul omului renascentist. Romanele sale, impletind ironia cu senzualitatea („Fiammetta”), prefigureaza proza psihologica moderna. Idilele pastorale („Poemul nimfelor de la Fiesole”, „Poemul nimfelor lui Ameto”) reinvie lumea mitologica, cu un proaspat simt al naturii. Lucrari de eruditie in limba latina.

Helice 1. Una dintre nimfele care l-au crescut pe Zeus. Ca sa o fereasca de razbunarea lui Cronus, care voia s-o pedepseasca pentru ca l-a ocrotit pe Zeus, acesta din urma a transformat-o pe Helice intr-o constelatie, numita Ursa mare. 2. Fiica lui Selinus si sotia lui Ion (v. si Ion).

Erichthonius, unul dintre primii regi ai cetatii Athenae. Era fiul lui Hephaestus (dupa o versiune cu Atthis, dupa o alta cu Gaea sau cu zeita Athena). Se spunea ca Athena, ca sa nu afle ceilalti zei de nasterea copilului, l-ar fi inchis pe Erichthonius intr-un cufar, pe care l-a dat, in mare taina, in pastrare fetelor lui Cecrops. Impinsa de curiozitate, una dintre fete a deschis cufarul, fapt pentru care si-a primit pedeapsa cuvenita (v. Aglauros). Mai tirziu Erichthonius a fost luat si crescut de insasi divina lui mama, in templul acesteia de pe Acropolis. Murind, Cecrops l-a lasat urmas la tron. Erichthonius s-a casatorit cu nimfa Praxithea si a avut un fiu, Pandion, care a domnit dupa el in cetatea Athenae.