CHINESTEZIE s.f. Totalitatea senzatiilor de miscare pe care ni le da corpul nostru. [Gen. -iei, scris si kinestezie. / < fr. kinesthesie, cf. gr. kinein – a se misca, aisthesis – senzatie].

AAlele='color:white;background:green'>niAN, -A, aalele='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni, -e, le="substantiv neutru">s. n., le="adjectiv">adj. 1. le="substantiv neutru">S. n. Primul etaj al jurasicului mediu sau ultimul etaj al jurasicului inferior. 2. le="adjectiv">Adj. Care apartine aalele='color:white;background:green'>nianului (1), privitor la aalele='color:white;background:green'>nian. [le="pronuntat">Pr.: a-a-le-le='color:white;background:green'>ni-an] – Din le="limba franceza">fr. aalele='color:white;background:green'>nien.

REALIle='color:white;background:green'>niA, realile='color:white;background:green'>niez, le="verb">vb. I. le="tranzitiv">Tranz. si le="reflexiv">refl. A (se) alile='color:white;background:green'>nia din nou. [le="pronuntat">Pr.: -re-a-li-le='color:white;background:green'>ni-a] – Re¹- + alile='color:white;background:green'>nia.

REALIle='color:white;background:green'>niERE, realile='color:white;background:green'>nieri, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Actiunea de a (se) realile='color:white;background:green'>nia si rezultatul ei. [le="pronuntat">Pr.: re-a-li-le='color:white;background:green'>ni-e-] – le="vezi; (urmat de un nume de limba) vechi">V. realile='color:white;background:green'>nia.

MILIeu, milieuri, le="substantiv neutru">s. n. Obiect din panza (brodata) sau din dantela, care se asaza (ca ornament) pe o mobila. [le="pronuntat">Pr.:-li-eu] – Din le="limba franceza">fr. milieu.

MIIleA, MIA, le="numeral ordinal">num. ord. (Cu valoare adjectivala sau substantivala; precedat de le="articol; articulat">art. „al”, „a”) Care se afla intre al noua sute nouazeci si noualea si al o mie unulea. [le="pronuntat">Pr.:mi-i-. – le="varianta">Var.: mielea le="numeral ordinal">num. ord.] – Mie + le + a.

MIISOARA, miisoare, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. (le="familiar">Fam.) Diminutiv al lui mie. [le="pronuntat">Pr.: mi-i-] – Mie + le="sufix">suf. -isoara.

NOUAleA, NOUA le="numeral ordinal">num. ord. (Precedat de le="articol; articulat">art. „al”, „a”; de obicei cu valoare adjectivala) Care se afla intre al optulea si al zecelea. ◊ le="expresie">Expr. A fi in al noualea cer = a fi in culmea fericirii. Pe planul al noualea, se spune despre ceva considerat neimportant, lasat la o parte. – Noua + le + a.

NEALIle='color:white;background:green'>niAT, -A, nealile='color:white;background:green'>niati, -te, le="adjectiv">adj. (Despre tari, state, miscari) Care duce o politica de nealile='color:white;background:green'>niere. [le="pronuntat">Pr.: ne-a-li-le='color:white;background:green'>ni-at] – Ne- + alile='color:white;background:green'>niat. le="confer">Cf. le="limba franceza">fr. non-aligne.

NEALIle='color:white;background:green'>niERE, nealile='color:white;background:green'>nieri, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Neconformare la lile='color:white;background:green'>nia politica a unui partid sau la politica unui stat. [le="pronuntat">Pr.: ne-a-li-le='color:white;background:green'>ni-e-re] – Ne- + alile='color:white;background:green'>niere. le="confer">Cf. le="limba franceza">fr. non-alignement.

NEPRIelle='color:white;background:green'>niC, -A, neprielle='color:white;background:green'>nici, -ce, le="adjectiv">adj. Care nu este prielle='color:white;background:green'>nic, favorabil pentru cineva sau pentru ceva; nefavorabil; le="prin extensiune">p. ext. potrivle='color:white;background:green'>nic, ostil. [le="pronuntat">Pr.: -pri-el-] – Ne- + prielle='color:white;background:green'>nic.

NEPUTINTA, neputinte, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. 1. Faptul de a nu avea forta, posibilitatea, capacitatea, libertatea de a realiza ceva, de a actiona; incapacitate; imposibilitate. ◊ le="locutiune adjectivala si adverbiala">Loc. adj. si adv. Cu neputinta = a) imposibil; irealizabil; b) (in mod) imaginar, ireal. 2. Lipsa de putere fizica, de forta, de energie; slabiciune, nevolle='color:white;background:green'>nicie; le="prin specializare">spec. stare proasta, suferinta provocata de boala sau de batranete; le="prin extensiune">p. ext. (mai ales la le="plural">pl.) batranete; boala; infirmitate. ◊ le="expresie">Expr. (le="familiar">Fam.) A-l trece (pe cineva) neputinta = a se scapa pe el. – Ne- + putinta.

CHIP s., adv. 1. s. v. fata. 2. s. v. fizionomie. 3. s. v. portret. 4. s. v. efigie. 5. s. v. vedere. 6. s. imagine, (rar) inchipuire. (~ul lui imi revine mereu in minte.) 7. s. v. spectru. 8. s. v. persoana. 9. s. v. aspect. 10. s. fason, fel, model, (inv. si reg.) moda. (Facut dupa ~ul...) 11. s. v. sens. 12. s. v. specie. 13. s. v. mod,. 14. adv. (la pl. art.) cica, (prin Transilv.) maramchipu. (~urile, s-ar fi dus pana la el.)

MAESTRU s. 1. (pop. si fam.) mester. (~ul Sadoveanu.) 2. (livr.) magistru. (le='color:white;background:green'>el ne-a fost ~.) 3. v. as. 4. maistru.

PREVEle='color:white;background:green'>niRE s. 1. avertizare, informare, instiintare, (inv.) prevestire. (~ cuiva asupra controlului de maine.) 2. v. evitare. 3. solicitudine, (inv.) preventie. (~ lui ne-a impresionat.)

SOLICITUDINE s. 1. amabilitate, atentie, bunavointa, prietele='color:white;background:green'>nie. (Ne-a aratat multa ~.) 2. prevele='color:white;background:green'>nire, (inv.) preventie. (~ lui ne-a impre-sionat.)

halile='color:white;background:green'>eutica s. f. (sil. -li-le='color:white;background:green'>eu-), g.-d. art. halile='color:white;background:green'>euticii

milile='color:white;background:green'>eu s. n. (sil. -li-le='color:white;background:green'>eu), art. milile='color:white;background:green'>eul; pl. milile='color:white;background:green'>euri

DOMle='color:white;background:green'>niE ~i f. 1) Functia de domn; conducere a tarii de un domn. A vele='color:white;background:green'>ni la ~. ◊ A(-i) lua (cuiva) ~a a lipsi pe cineva de functia de domn. 2) Exercitare a acestei functii. 3) art. (in componenta locutiule='color:white;background:green'>nilor pronominale de reverenta) Domle='color:white;background:green'>nia-ta, domle='color:white;background:green'>nia-lui, domle='color:white;background:green'>nia-sa, domle='color:white;background:green'>nia-voastra, domle='color:white;background:green'>nia-lor. [Art. domle='color:white;background:green'>nia; G.-D. domle='color:white;background:green'>niei; Sil. -le='color:white;background:green'>ni-ei] /domn + suf. ~ie

MILIle='color:white;background:green'>eu ~le='color:white;background:green'>euri n. Obiect (de podoaba) din panza (brodata) sau din dantle='color:white;background:green'>ela, care se asaza pe o mobila. [Sil. -li-le='color:white;background:green'>eu] /<fr. milile='color:white;background:green'>eu

NEALIle='color:white;background:green'>niAT ~ta (~ti, ~te): Stat ~ stat care promoveaza o politica de nealile='color:white;background:green'>niere. [Sil. ne-a-li-le='color:white;background:green'>ni-at] /ne- + alile='color:white;background:green'>niat

NEALIle='color:white;background:green'>niERE f. (negativ de la alile='color:white;background:green'>niere): Politica de ~ principiu al politicii externe a unui stat potrivit caruia acesta nu adera la blocuri sau grupari militare. [Sil. ne-a-li-le='color:white;background:green'>ni-e-re] /ne- + alile='color:white;background:green'>niere

AL NOUAleA a ~a num. ord. Care ocupa locul indicat de numarul noua in ordinea numararii; care vine dupa al optulea. Pagina a noua. ◊ A fi (sau a se crede) in ~ (sau al saptelea) cer (a fi) in culmea fericirii; a fi nespus de fericit. /noua + le + a

A OBLIGA oblig tranz. 1) (persoane) A pune cu forta (sa faca ceva); a sili; a forta; a constrange; a impune. 2) (despre indatoriri de ordin juridic sau moral) A face sa fie dator; a indatora. legea ~a. Nobletea lor ne ~a. [Sil. -bli-] /<lat. obligare, fr. obliger

A SUBLIle='color:white;background:green'>niA ~ez tranz. 1) A evidentia printr-o lile='color:white;background:green'>nie sau mai multe lile='color:white;background:green'>nii trase dedesubt. ~ un cuvant. 2) fig. A scoate in evidenta in mod deosebit; a accentua. ~ importanta unui evele='color:white;background:green'>niment. [Sil. sub-li-le='color:white;background:green'>ni-a] /sub- + a lile='color:white;background:green'>nia

UNDE² conj. 1) (exprima un raport locativ) In locul in care; incotro. S-a porle='color:white;background:green'>nit acolo unde stia ca este asteptata. 2) (exprima un raport determinativ) Abia de mai cunoscu casa unde a copilarit. 3) (exprima un raport completiv) el ne va arata unde sa ne oprim. /<lat. unde

MILADY s.f. Titlu care se da in Anglia femeilor din familiile nobile. [Pron. mi-le-di. / < engl. milady].

NEALIle='color:white;background:green'>niERE s.f. Pozitia politica a unui mare numar de state din diferite regiule='color:white;background:green'>ni ale lumii care nu participa la grupari politice, militare, iau insa atitudine pentru pace si isi aduc contributia la dezvoltarea cooperarii internationale; neangajare, neutralitate activa. [Pron. ne-a-li-le='color:white;background:green'>ni-e-. / < ne- + alile='color:white;background:green'>niere, dupa fr. non-alignement].

RADIOALIle='color:white;background:green'>niAMENT s.n. Dispozitiv electromagnetic care permite unui navigator sa fie ghidat de-a lungul unui ax. [Pron. -di-o-a-li-le='color:white;background:green'>ni-a-. / cf. fr. radioalignement].

REEXAMINARE s.f. Actiunea de a reexamina si rezultatul ei; noua examinare. [< reexamina].

MILIeu s.n. Obiect (rotund) de panza sau de dantela care se asaza pe o masa sau pe o alta mobila ca ornament. [Pron. -li-eu. / < fr. milieu (de table)].

REORGAle='color:white;background:green'>niZARE s.f. Actiunea de a reorgale='color:white;background:green'>niza si rezultatul ei; noua orgale='color:white;background:green'>nizare. [< reorgale='color:white;background:green'>niza].

corneeana (roca) (-ne-ea-) s. f., g.-d. art. corneenei (-ne-e-); pl. corneene

io – Formula care preceda, in documentele si inscrisurile oficiale, numele domle='color:white;background:green'>nitorilor Tarii Romanesti, si apoi ai Moldovei. le="neogrec, neogreaca">Ngr. ἴω, le="confer">cf. le="slav(a)">sl. io, in documentele muntenesti (le="secolul">sec. XIV). Originea sa nu este precizata cu claritate; se pare ca este vorba de o abreviere de la ’Iωάννης. In le="roman(a)">rom. trebuie sa se fi confundat cu io, pronuntare vulgara a lui eu, le="pronume, pronominal">pron. le="persoana, personal">pers. de le="persoana, personal">pers. I le="singular">sing. Fara circulatie reala.

ASTRONOMIE (‹ le="limba franceza; francez">fr., le="limba latina; latinesc; (precedat de o cifra) latitudine">lat.) le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Stiinta care se ocupa cu studiul astrilor, al miscarii si evolutiei lor, al structurii si compozitiei etc., precum si cu studiul sistemelor de astri, al galaxiilor si al Ule='color:white;background:green'>niversului. Observatii sistematice asupra cerului au fost facute din le="milele='color:white;background:green'>niu">milen. 3 le="inainte de Hristos">i. Hr. in China, India, Egipt. Babilole='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>nii sint cei care au delimitat constelatiile. Prin le="secolul, secolele">sec. 6 le="inainte de Hristos">i. Hr. grecii studiau miscarea astrilor, forma cerului si a Pamintului; de la ei le='color:white;background:green'>ni s-au pastrat denumirile stelelor si ale constelatiilor. In europa, a. incepe sa se dezvolte abia in le="secolul, secolele">sec. 16, dupa ce Coperle='color:white;background:green'>nic a fundamentat sistemul heliocentric. In le="secolul, secolele">sec. urmator se pun bazele a. moderne, indeosebi, prin contributiile lui Galilei, Kepler si Newton. le="vezi">V. si cosmogole='color:white;background:green'>nie, cosmografie, cosmologie.

AAlele='color:white;background:green'>niAN, -A, aalele='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni, -e, s.n., adj. 1. s.n. Jurasicul mediu caracterizat prin cinci zone cu amole='color:white;background:green'>niti si lamelibranhiatul Trigole='color:white;background:green'>nia navis. 2. adj. Care apartine aalele='color:white;background:green'>nianului (1), privitor la aalele='color:white;background:green'>nian. [Pr.: a-a-le-le='color:white;background:green'>ni-an] – Din fr. aalele='color:white;background:green'>nien.

AIDOMA le="adverb">adv. 1. La fel, asemenea, exact, intocmai. Arata... o scrisoare de amele='color:white;background:green'>nintare aidoma celeilalte (DUMITRIU). 2. Aievea, intr-adevar. Tot ce auzim din gura ei, le='color:white;background:green'>ni se pare ca vedem aidoma (VLAHUTA). – Din a³ + le="limba slava veche">v. sl. vidomu „vizibil”.

1) am, avut, a avea v. tr. (lat. habere, a avea, iar rom. am e contras din avem, ca' n am avut le='color:white;background:green'>eu sau noi. – Am, ai, are, avem, aveti, au; aveam, avui; am avut le='color:white;background:green'>eu, am avut noi; avusesem; voi avea; voi fi avut; sa am, sa ai, sa aiba si aiva, sa avem, sa aveti, sa aiba si aiva; as avea; ai, aiba, aveti, aiba; a avea, avere; avut). Posed: am avere, merit onoare. Simt: am curaj, gust de vorba (dar mi-e frica, mi-e sete, mi-e pofta). Obtin: cu un franc ai o gaina, vei avea un premiu. Am dimensiunea de: Etna are peste trei mii de metri. Trebuie (cu inf. subj. ori supinu): am a scrie, am sa scriu, am de scris. Cost, am pretu de (Pop.): aceasta [!] carte are un franc (mai des si mai lamurit costa un franc). V. refl. Is in rle='color:white;background:green'>elatiune: ma am bine cu le='color:white;background:green'>el. Ma refer: A se are la B, ca C la D. V. ajutator care serveste la formarea perfectului (am zis) ori a viitorului (am sa zic). A avea, a fi: n' are cine sa ma ajute (nu e cine sa ma ajute).

aradui si -iesc, a -i v. tr. (ung. eredle='color:white;background:green'>ni). Trans. Maram. Pornesc: iute la mine il araduieste (Sez. 35,111). Incep: au araduit a vele='color:white;background:green'>ni. V. refl. Ma pornesc, plec. V. indulesc.

arvonesc (est) si -unesc (vest) v. tr. (ngr. arravole='color:white;background:green'>nizo, aor. ole='color:white;background:green'>nisa). Dau arvona ca sa fiu sigur de un lucru: a arvole='color:white;background:green'>ni o casa (pe care apoi o voi lua cu chirie ori o voi cumpara), a arvole='color:white;background:green'>ni le='color:white;background:green'>niste lucratori (dindu-le un acont), a arvole='color:white;background:green'>ni o birja (primind tu ceva de la birjar ca asigurare ca se va prezenta la timp). V. refl. Ma angajez, promit altuia si el mie. – Si aravonesc, aravonesc, aravole='color:white;background:green'>nisesc (Dos.) si arvunez (Pan).

corespund, -uns, a -unde v. intr. (mlat. cor-respondere. V. raspund). Intretin o corespondenta: corespund cu cineva pin [!] scrisori. (Fals corespondez). Comule='color:white;background:green'>nic, is in comule='color:white;background:green'>nicatiune: aceste camere corespund intre ele; Ma potrivesc: unghiuri corespondente, gindurile voastre corespund.

BOSle='color:white;background:green'>niAC, -A, bosle='color:white;background:green'>niaci, -ce, le="substantiv masculin">s. m. si le="femile='color:white;background:green'>nin">f., le="adjectiv">adj. 1. le="substantiv masculin">S. m. si le="femile='color:white;background:green'>nin">f. Persoana care face parte din populatia de baza a Bosle='color:white;background:green'>niei si Hertegovinei sau este originara de acolo. 2. le="adjectiv">Adj. Care apartine Bosle='color:white;background:green'>niei si Hertegovinei sau populatiei lor, privitor la Bosle='color:white;background:green'>nia si Hertegovina sau la populatia lor. [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-ac] – Din le="limba franceza">fr. bosle='color:white;background:green'>niaque.

BRE le="interjectie">interj. 1. (le="familiar">Fam.) Cuvant cu care atragem atentia cuiva ca ne adresam lui. 2. (De obicei repetat) Cuvant care exprima mirare. – Din le="limba turca">tc. bre.

CADMIERE, cadmieri, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Actiunea de a cadmia si rezultatul ei. [le="pronuntat">Pr.: -mi-e] – le="vezi; (urmat de un nume de limba) vechi">V. cadmia.

CADERE, caderi, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Faptul de a cadea. 1. Deplasare, miscare de sus in jos a unui lucru, coborare spre pamant sub efectul gravitatiei. ◊ Cadere de apa = diferenta de le='color:white;background:green'>nivel intre doua puncte ale unui curs de apa; (le="concretizat">concr.) masa de apa care cade de la o oarecare inaltime; cascada, cataracta. ♦ Lasare in jos a unui lucru care continua sa fie in parte sustinut. ♦ Deplasare a unui organ din pozitia sa normala. Caderea muschilor. ** Diferenta dintre valorile pe care le ia o marime in doua puncte diferite. Cadere de potential. ** (le="medicina">Med.; in sintagma) Cadere de tensiune = coborare a tensiule='color:white;background:green'>nii arteriale sub limita normala. 2. Desprindere a unei parti componente dintr-un orgale='color:white;background:green'>nism. 3. Rasturnare a unui corp; surpare. 4. le="figurat">Fig. Ocupare, cucerire. Caderea Cartaginei. 5. le="figurat">Fig. Insucces, nereusita. 6. Competenta, drept. Nu e in caderea lui sa ma judece. 7. Nereusita, esec. – le="vezi; (urmat de un nume de limba) vechi">V. cadea.

CENOMAle='color:white;background:green'>niAN, -A, cenomale='color:white;background:green'>niale='color:white;background:green'>ni, -e, le="substantiv neutru">s. n., le="adjectiv">adj. 1. le="substantiv neutru">S. n. Al doilea etaj al cretacicului mediu, considerat si primul etaj al cretacicului superior, caracterizat prin amole='color:white;background:green'>niti, lamelibranhiate, echile='color:white;background:green'>nide etc. 2. le="adjectiv">Adj. Care apartine cenomale='color:white;background:green'>nianului (1), care se refera la el. [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-an] – Din le="limba franceza">fr. cenomale='color:white;background:green'>nien.

IACA¹ le="interjectie">interj. 1. Ia! iata! uite! vezi! ♦ Asculta! Iaca ce-mi zicea el. 2. Deodata, pe neasteptate. 3. Exprima mirare, contrarietate, protest. [le="varianta">Var.: iaca; iacata le="interjectie">interj.] – Ia + ca.

NAPOleOle='color:white;background:green'>niAN, -A, napoleole='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni, -e, le="adjectiv">adj. Care apartine lui Napoleon I sau epocii sale, privitor la Napoleon I sau la epoca sa. [le="pronuntat">Pr.: -le-o-le='color:white;background:green'>ni-an] – Din le="limba franceza">fr. napoleole='color:white;background:green'>nien.

PAREMIOLOGIC, -A, paremiologici, -ce, le="adjectiv">adj. Care tine de proverbe sau de studiul lor, privitor la proverbe sau la studiul lor. [le="pronuntat">Pr.: -mi-o-] – Din le="limba franceza">fr. paremiologique.

ANEANTIZARE, aneantizari, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Actiunea de a aneantiza si rezultatul ei. [le="pronuntat">Pr.: -ne-an-] – le="vezi; (urmat de un nume de limba) vechi">V. aneantiza.

ANTIPOLIOMIelITIC, -A, antipoliomielitici, -ce, le="adjectiv">adj. Care este folosit impotriva poliomielitei. [le="pronuntat">Pr.: -li-o-mi-e-] – Din le="limba franceza">fr. antipoliomyelitique.

VINDERel, vinderei, le="substantiv masculin">s. m. (le="orle='color:white;background:green'>nitologie">Orle='color:white;background:green'>nit.; le="regional">reg.) Vindereu. – Vinder[eu] + le="sufix">suf. -el.

POLIOMIelITA, poliomielite, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Boala infectioasa epidemica sau contagioasa provocata de un virus specific, care produce leziule='color:white;background:green'>ni anatomice in substanta cenusie a maduvei spinarii, atingand celulele nervoase motorii, si care se male='color:white;background:green'>nifesta prin febra, tulburari digestive, somnolenta si dureri in muschii membrelor, urmate de paralizii localizate de obicei la membrele inferioare; paralizie infantila. [le="pronuntat">Pr.: -li-o-mi-e-] – Din le="limba franceza">fr. poliomyelite.

POLIOMIelITIC, -A, poliomielitici, -ce, le="adjectiv">adj. Care tine de poliomielita, relativ la poliomielita; le="prin specializare">spec. care este folosit impotriva poliomielitei. Vaccin poliomielitic. [le="pronuntat">Pr.: -li-o-mi-e-] – Din le="limba franceza">fr. poliomyelitique.

PREMIERE, premieri, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Actiunea de a premia si rezultatul ei. [le="pronuntat">Pr.: -mi-e-] – le="vezi; (urmat de un nume de limba) vechi">V. premia.

LIle='color:white;background:green'>niERE, lile='color:white;background:green'>nieri, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Actiunea de a lile='color:white;background:green'>nia si rezultatul ei. [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-e-] – le="vezi; (urmat de un nume de limba) vechi">V. lile='color:white;background:green'>nia.

MICEle='color:white;background:green'>niAN, -A, micele='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni, -e, le="adjectiv">adj. Care apartine orasului grec Micene si civilizatiei lui, privitor la Micene si la civilizatia lui. [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-an] – Din le="limba franceza">fr. mycele='color:white;background:green'>nien.

MIle='color:white;background:green'>niATURIZARE, mile='color:white;background:green'>niaturizari, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Actiunea de a mile='color:white;background:green'>niaturiza si rezultatul ei. [le="pronuntat">Pr.:-le='color:white;background:green'>ni-a-] – le="vezi; (urmat de un nume de limba) vechi">V. mile='color:white;background:green'>niaturiza.

MIOPIE, miopii, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Defect al vederii care se male='color:white;background:green'>nifesta prin imposibilitatea de a distinge clar obiectele situate la o distanta mai mare; miopism. ♦ le="figurat">Fig. Incapacitate de a vedea lucrurile in toata complexitatea lor. [le="pronuntat">Pr.: mi-o-] – Din le="limba franceza">fr. myopie.

ZOROCLIE, zoroclii, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. (le="Muntele='color:white;background:green'>nia">Munt., le="Oltele='color:white;background:green'>nia">Olt.) Camasa barbateasca facuta din panza groasa; cataveica, scurteica. ◊ Se stergea cu maneca zorocliei. ◊ Dar le='color:white;background:green'>nici ea nu-mi place mie, ca se poarta-n zoroclie. (din le="sarb(a)">sb. *zaroklja [in loc de roklja] = scurteica) [si DLRLC]

NEAFILIAT, -A, neafiliati, -te, le="adjectiv">adj. Care nu este afiliat unei orgale='color:white;background:green'>nizatii, institutii etc. [le="pronuntat">Pr.: ne-a-fi-li-at] – Ne- + afiliat (dupa le="limba franceza">fr. non-affilie).

NEAGRESIUNE, neagresiule='color:white;background:green'>ni, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Principiu fundamental de drept international care condamna folosirea agresiule='color:white;background:green'>nii in relatiile interstatale. ◊ Pact de neagresiune = pact prin care doua sau mai multe state se obliga sa nu intreprinda le='color:white;background:green'>nici o actiune armata intre ele. [le="pronuntat">Pr.: ne-a-gre-si-u-ne] – Ne- + agresiune (dupa le="limba franceza">fr. non-agression).

NECONCILIABIL, -A, neconciliabili, -e, le="adjectiv">adj. (Despre idei, conceptii etc.) Care nu poate fi conciliat; de neimpacat, ireconciliabil. [le="pronuntat">Pr.: -li-a-] – Ne- + conciliabil.

NERECONCILIABIL, -A, nereconciliabili, -e, le="adjectiv">adj. (le="livresc">Livr.) Care nu se poate pune de acord, concilia, impaca, care este de neimpacat; ireconciliabil. [le="pronuntat">Pr.: -li-a-] – Ne- + reconciliabil.

COCA³ le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. (In graiul copiilor sau ca termen dezmierdator cu care ne adresam lor) Copil mic. – Creatie infantila. le="confer">Cf. le="(limba) sarba, croata">scr. koka, le="limba italiana">it. cucco.

TANZAle='color:white;background:green'>niAN, -A, tanzale='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni, -e, le="substantiv masculin">s. m. si le="femile='color:white;background:green'>nin">f., le="adjectiv">adj. 1. le="substantiv masculin">S. m. si le="femile='color:white;background:green'>nin">f. Persoana care face parte din populatia de baza a Tanzale='color:white;background:green'>niei sau este originara de acolo. 2. le="adjectiv">Adj. Care apartine Tanzale='color:white;background:green'>niei sau populatiei ei, privitor la Tanzale='color:white;background:green'>nia sau la populatia ei. [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-an] – Din le="limba franceza">fr. tanzale='color:white;background:green'>nien.

REMAle='color:white;background:green'>niERE, remale='color:white;background:green'>nieri, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Actiunea de a remale='color:white;background:green'>nia si rezultatul ei. [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-e-] – le="vezi; (urmat de un nume de limba) vechi">V. remale='color:white;background:green'>nia.

DEPARTE le="adverb">adv. 1. (Cu sens local) La mare distanta. ◊ le="locutiune prepozitionala">Loc. prep. Departe de... = la mare distanta de... ◊ le="expresie">Expr. Departe de mine gandul = le='color:white;background:green'>nici nu ma gandesc... Pana departe = pe o distanta mare. Pe departe = pe ocolite, nu de-a dreptul; indirect. le='color:white;background:green'>nici pe departe = le='color:white;background:green'>nici macar putin; deloc. ♦ Intr-un loc indepartat; in departare. A plecat departe. ◊ le="expresie">Expr. Mai departe = dincolo de...; in continuare, inainte. De departe = de la mare distanta, din departare. Ruda de departe = persoana apartinand unei ramuri indepartate a familiei cuiva. 2. (Cu sens temporal) Intr-un moment departat de timpul prezent (in trecut sau in viitor). ◊ le="expresie">Expr. Mai departe, exprima continuarea unei actiule='color:white;background:green'>ni sau dainuirea in timp a unei situatii. Nu mai departe = a) (in legatura cu un adverb de timp) nu a trecut sau nu va trece mai mult timp decat..., nu mai tarziu decat... Nu mai departe de ieri; b) (rar, intarind un pronume personal) nu altul, chiar cu (tu, el etc.). eu, nu mai departe, te-am vazut. – De⁴ + parte.

SFINTI, sfintesc, le="verb">vb. IV. 1. le="tranzitiv">Tranz. (le="termen bisericesc">Bis.) A trece pe cineva in randul sfintilor; a sanctifica. 2. le="tranzitiv">Tranz. (le="termen bisericesc">Bis.) A trage harul divin asupra unor obiecte prin rostire de rugaciule='color:white;background:green'>ni; a face ca acele obiecte sa dobandeasca un caracter sacru. 3. le="tranzitiv">Tranz. A tarnosi (o biserica). 4. le="tranzitiv">Tranz. (le="popular">Pop.) A hirotole='color:white;background:green'>nisi un preot. 5. le="tranzitiv">Tranz. A cinsti, a respecta, a venera, a slavi. 6. le="reflexiv">Refl. (le="regional">Reg.) A face ce vrea. Nu se sfinteste el cu mine. – Din le="limba slava (veche)">sl. sventiti.

ALTMINTERI conj., adv. 1. conj. altfle='color:white;background:green'>el, (reg.) dar. (Sa vina aici, ~ ma duc le='color:white;background:green'>eu la le='color:white;background:green'>el.) 2. adv. v. altfle='color:white;background:green'>el.

CA adv., prep., conj. 1. adv. decat. (E mai in varsta ~ le='color:white;background:green'>el.) 2. adv., prep. cat. (E inalt ~ bradul.) 3. cat, cum, precum. (Noi ~ si ei...) 4. adv. drept. (Socoteste-te ~ absent.) 5. conj. prep. de, drept, pentru, spre. (~ incercare.) 6. prep. drept, (inv. si reg.) spre. (Cere ~ rasplata ...)

CEARTA s. 1. v. neintelegere. 2. discutie, vorba, zarva, (pop.) galceava, sfada. (Multa ~ s-a facut intre ei pentru mine.) 3. admonestare, admonestatie, certare, dojana, dojele='color:white;background:green'>nire, imputare, morala, mustrare, observatie, repros (pop. si fam.) besteleala, mustruluiala, ocara, (inv. si reg.) infruntare, probozeala, (reg.) probaza, probozele='color:white;background:green'>nie, (prin Mold.) banat, (Mold.) smotru, (inv.) dascalie, imputaciune, invatatura, preobrazitura, probozire, rapste, remonstrare, zabrac, (fam. fig.) sapuneala, scuturatura. (~ pe care a primit-o l-a potolit.)

CAT conj., adv., prep., s. I. 1. conj. ca, cum, precum. (Noi ~ si ei ...) 2. adv., prep. ca, precum. (E inalt ~ bradul.) 3. adv. (pop.) precat. (~ imi dau seama ...) 4. conj. oricat. (~ era le='color:white;background:green'>el de retinut, tot ...) 5. conj. ci, ce, cum. (~ as mai rade!) 6. adv. v. ce. II. s. (MAT.) (inv.) catuitor, cuprinzator, cvotient, petrecator. (~ al unei impartiri.)

CUM adv., conj., interj. 1. adv. ce, cat. (~ as mai rade!) 2. conj. (temporal) cand. (Frunza-n codru ~ invie.) 3. conj. (cauzal) cand, deoarece, fiindca, intrucat. (~ stim ca vine, sunt emotionat.) 4. conj. (modal) (pop.) care. (Se inalta un palat ~ nu mai exista.) 5. conj. (comparativ) ca, cat, precum. (Noi ~ si ei.) 6. interj. (interogativ) ce? poftim? (fam. si pop.) ha? (~? N-am auzit.)

cle='color:white;background:green'>eliotomie s. f. (sil. -li-o, -mi-e), pl. cle='color:white;background:green'>eliotomii

napoleole='color:white;background:green'>nian adj. m. (sil. -le-o-le='color:white;background:green'>ni-an), pl. napoleole='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni; f. sg. napoleole='color:white;background:green'>niana, pl. napoleole='color:white;background:green'>niene

neafiliat adj. m. (sil. ne-a-, -li-at), pl. neafiliati; f. sg. neafiliata, pl. neafiliate

neohegeliale='color:white;background:green'>nism s. n. (sil. ne-o-, -li-a-) [-ge- pron. germ. -ghe-]

poliomile='color:white;background:green'>elita s. f. (sil. -li-o-mi-e-), pl. poliomile='color:white;background:green'>elite

poliomile='color:white;background:green'>elitic adj. m. (sil. -li-o-mi-e-), pl. poliomile='color:white;background:green'>elitici; f. sg. poliomile='color:white;background:green'>elitica, pl. poliomile='color:white;background:green'>elitice

A INNOI ~iesc 1. tranz. 1) A face sa se innoiasca. 2) A amenaja cu obiecte noi, schimbandu-le pe cele vechi. ~ camera. ~ o vitrina. 3) A incepe din nou; a reincepe; a relua. ~ tratativele. 4) (documente) A face sa fie valabil pe un termen nou. 2. intranz. rar A creste din nou. /in + nou

POLIOMIelITA f. Boala contagioasa provocata de o infectie virotica care se male='color:white;background:green'>nifesta prin lezarea substantei cenusii a maduvei spinarii. [Sil. -li-o-mi-e-] /<fr. polyomyelite

POLIOMIle='color:white;background:green'>elITIC ~ca (~ci, ~ce) 1) Care tine de poliomile='color:white;background:green'>elita; propriu poliomile='color:white;background:green'>elitei. 3) si substantival Care sufera de poliomile='color:white;background:green'>elita. [Sil. -li-o-mi-e-] /<fr. polyomyle='color:white;background:green'>elitique

ANTIPOLIOMIelITIC, -A adj. Care previne si imule='color:white;background:green'>nizeaza la poliomielita. [Pron. -li-o-mi-e-. / < fr. antipoliomyelitique].

BIZON s.m. Ale='color:white;background:green'>nimal salbatic, asemanator unui bou salbatic, astazi pe cale de disparitie. V. bour, zimbru. // s.n. Pielea acestui ale='color:white;background:green'>nimal tabacita; imitatie a ei. [Pl. -le='color:white;background:green'>ni, (s.n.) -nuri. / < fr. bison].

IDONeu, -EE adj. (Liv.) Care are calitatile cerute si necesare pentru ceva. ♦ Adecvat, convenabil, potrivit. [Pron. -eu, pl. -ei, -ee. / cf. it. idoneo, lat. idoneus].

NEANTIZARE s.f. (Liv.) Actiunea de a (se) neantiza si rezultatul ei. [Pron. ne-an-. / < neantiza].

Reule='color:white;background:green'>niUNE s.f. 1. Adunare, intrule='color:white;background:green'>nire. ♦ (Sport) Competitie. 2. (Mat.) Operatie care ataseaza la doua multimi date multimea elementelor ce apartin cel putin uneia dintre ele. [Pron. -le='color:white;background:green'>ni-u-. / cf. fr. reule='color:white;background:green'>nion, it. riule='color:white;background:green'>nione].

BERSALIER s.m. Soldat din armata italiana, corespunzator vanatorilor de la noi. [Pron. -li-er. / < it. bersagliere].

CADMIERE s.f. Actiunea de a cadmia si rezultatul ei. [Pron. -mi-e-. / dupa fr. cadmiage].

CARDAN s.n. Sistem de suspensie sau de articulatie care permite uneia dintre partile lui sa-si pastreze o anumita pozitie sau directie indiferent de miscarile suportului ei. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. cardan, cf. Cardan – matematician italian].

MANDRIN s.n. 1. Piesa ascutita folosita la gaurirea tablei metalice; dorn, priboi. ♦ Unealta pentru largirea sau formarea gaurilor din piese tubulare sau inelare. ♦ Dispozitiv pentru fixarea pieselor de prelucrat sau a uneltelor. 2. Sarma care se asaza inauntrul instrumentelor gaunoase (ace, trocare etc.) pentru a impiedica astuparea lor. [Pl. -ne, -nuri, var. mandrina s.f. / < fr. mandrin].

faula (-le), le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. – (le="Transilvale='color:white;background:green'>nia">Trans. de Vest) Mod de a fi, aspect, aparenta. – le="varianta">Var. faula. le="latin(a)">Lat. fābula „istorie”, le="confer">cf. subula › sula, stabulum › staul; schimbarea de accent ca in audio › aud. Cuvintul nu a fost studiat, si circula putin; insa pare a insemna, mai curind decit „aspect fizic”, ceva in sensul de „dispozitie, tinuta”. le="confer">Cf. citatul lui Frincu-Candrea, in DAR; ian spune-mi faula lui. Tiktin si DAR dau cuvintul drept necunoscut. Este dublet de la fabula. le="confer">Cf. le="italian(a)">it. fola „priveste” (Battisti, III, 1676).

mandea le="pronume, pronominal">pron. – eu, eu insumi. Tig. mande (Graur 166; Juilland 167), care este dativul lui me „eu”; le="confer">cf. le="tiganesc, tiganeasca">tig. le="spale='color:white;background:green'>niol(a)">sp. man mende „eu” (Besses 104; Claveria, NRFH, III, 267; Claveria 165). Cuvint de argou.

ne- – Prefix care adauga cuvintelor simple un sens negativ sau privativ. le="slav(a)">Sl. ne. Corespunde lui in- romale='color:white;background:green'>nic; se ataseaza la aproape toate categoriile de cuvinte, inclusiv la neologisme: neatent ‹ atent, necontrolat ‹ controlat (in acest caz aproape totdeauna le="adjectiv, adjectival">adj.). In le="compus, compunere">comp. ne mai insemna „le='color:white;background:green'>niciodata”: ne mai auzit. le="confer">Cf. Rosetti, III, 69.

zoroclie (-ii), le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. – Jacheta, veston. le="sarb(a)">Sb. *zaroklja, in loc de roklja „jacheta”. Cuvint folosit in le="Muntele='color:white;background:green'>nia">Munt. si le="Oltele='color:white;background:green'>nia">Olt. Nu apare in dictionare, dar le="confer">cf. Teleor.: se stergea cu mineca zorocliei, sau le="popular">pop. le="Oltele='color:white;background:green'>nia">Olt.: dar le='color:white;background:green'>nici ea nu-mi place mie, ca se poarta ’n zoroclie.

AURAR, aurari, le="substantiv masculin">s. m. 1. Mester care lucreaza in aur. 2. Cel care scoate aur din mine sau il culege din rauri. [le="pronuntat">Pr.: a-u-] – Din aur + le="sufix">suf. -ar.

BRE le="interjectie">interj. 1. (le="familiar">Fam.) Cuvant cu care atragem atentia cuiva ca ne adresam lui. 2. Cuvant care exprima mirare. – le="limba turca">Tc. bre.

CADMIERE, cadmieri, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Actiunea de a cadmia si rezultatul ei. [le="pronuntat">Pr.: -mi-e]

armez v. tr. (lat. armare). Dau arme, echipez cu arme. V. refl. Pun mina pe arme, ma echipez cu ele. Fig. Ma intaresc, imi fac curaj: a te arma cu rabdare. – Si inarmez. Vechi si intrazmez.

IQUITOS [ikitos], oras in NE Peru-lui, pe cursul superior al Amazonului, la le="circa">c. 3.700 km de varsarea acestuia; 274,8 mii le="(dupa cifre) locuitori; (inaintea unei ule='color:white;background:green'>nitati frazeologice) locutiune">loc. (1993). Port pentru nave maritime. Centru comercial (bumbac, tutun, orez, cauciuc). le="industrie; industrial">Ind. textila si a le="prelucrare">prelucr. lemnului. Export de petrol, bumbac, tutun si cauciuc. Rafinarie de petrol. Ule='color:white;background:green'>niversitate. Turism. Fundat in 1864.

ca si¹ (precum si) le="locutiune adverbiala">loc. adv. (ma adresez lui ~ ei)

Epigole='color:white;background:green'>ni, nume purtat de Aegialeus, Amphilochus, Diomedes, euryalus, Promachus, Sthenelus si Thersander. Ei erau urmasii directi ai celor sapte eroi care au participat la prima expeditie orgale='color:white;background:green'>nizata impotriva cetatii Thebae (v. si Adrastus 1.). Zece ale='color:white;background:green'>ni mai tirziu, pentru a razbuna moartea parintilor lor, epigole='color:white;background:green'>nii, sub conducerea lui Alemaeon (v. si Alemaeon), au orgale='color:white;background:green'>nizat, la rindul lor, o noua expeditie. Ea s-a soldat cu infringerea cetatii Thebae, care a fost pradata si distrusa. Dintre epigole='color:white;background:green'>ni, singur Aegialeus a pierit in lupta.

darat si (vechi) deret adv. si prep. cu gen. (lat. de-retro=retro, inapoi; it. [in] dietro, neap. [n]dereto, pv. [de]reire, fr. derriere). Vest. Rar est. Inapoi (numai in ule='color:white;background:green'>nire cu in si din, scris obisnuit ind- si dind-, dar e mai exact separat): care poarta cirma din darat (Vlah. Rom. Pit. 240), la usa din daratu careia raspunde un glas (CL. 1924, 194), cararea din daratu vilei (Ule='color:white;background:green'>niv. 19-8-32; 1, 3), el vine din darat se duce in darat, sta in daratu casei, in daratu meu. A da in darat (v. intr.), a te retrage, a face regres, a decadea, a degenera, (v. tr.) a restitui, a inapoia. A te da in darat (v. refl.), a te da inapoi, a te retrage. – In Trans. si in darapt.

BACAle='color:white;background:green'>niOARA, bacale='color:white;background:green'>nioare, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Diminutiv al lui bacale='color:white;background:green'>nie (1). [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-oa-] – Bacale='color:white;background:green'>nie + le="sufix">suf. -ioara.

HelIOTEHle='color:white;background:green'>niCIAN, -A, heliotehle='color:white;background:green'>niciele='color:white;background:green'>ni, -e, le="substantiv masculin">s. m. si le="femile='color:white;background:green'>nin">f. Specialist in heliotehle='color:white;background:green'>nica (1). [le="pronuntat">Pr.: -li-o-teh-le='color:white;background:green'>ni-ci-an] – Helio- + tehle='color:white;background:green'>nician.

HEMIOPIE, hemiopii, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. (le="medicina">Med.) Afectiune a vederii datorita careia bolnavul percepe numai o parte a obiectelor pe care le priveste. [le="pronuntat">Pr.: -mi-o-] – Din le="limba franceza">fr. hemiopie.

INSUMI, INSAMI, le="pronume">pron. de intarire. 1. (Pe langa un substantiv sau un pronume) Chiar, tocmai. 2. (le="invechit">Inv.) eu (sau tu, el etc.) singur, personal, fara ajutorul altuia. [Forme gramaticale; le="persoana">pers. 2 le="singular">sg. insuti, insati, le="persoana">pers. 3 le="singular">sg. insusi, insasi, le="persoana">pers. 1 le="plural">pl. insine, insene, le="persoana">pers. 2 le="plural">pl. insiva, inseva, le="persoana">pers. 3 le="plural">pl. insisi, insesi] – Ins(ul) + -mi, -ti, -si.

PALle='color:white;background:green'>niOARA, palle='color:white;background:green'>nioare, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Diminutiv al lui palle='color:white;background:green'>nie. [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-oa-] – Palle='color:white;background:green'>nie + le="sufix">suf. -ioara.

FUle='color:white;background:green'>niOARA, fule='color:white;background:green'>nioare, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. (Rar) Diminutiv al lui fule='color:white;background:green'>nie. [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-oa-] – Fule='color:white;background:green'>nie + le="sufix">suf. -ioara.

NEOGOTIC, -A, neogotici, -ce, le="adjectiv">adj., le="substantiv neutru">s. n. (Stil in arhitectura si arta) care reevalueaza goticul si prelucreaza formal elementele lui decorative. [le="pronuntat">Pr.: ne-o-] – Din le="limba franceza">fr. neo-gothique.

NEOHEGelIAle='color:white;background:green'>niSM le="substantiv neutru">s. n. Curent fiiozofic contemporan aparut in Anglia in a doua jumatate a le="secolul">sec. XIX, care dezvolta studiul filozofiei lui Hegel. Sau: care preia anumite elemente ale filozofiei lui Hegel. [le="pronuntat">Pr.: ne-o-he-ghe-li-a-] – Din le="limba franceza">fr. neo-hegeliale='color:white;background:green'>nisme.

SINGUR, -A, singuri, -e, le="adjectiv">adj. 1. (Despre oamele='color:white;background:green'>ni) Care nu este insotit de le='color:white;background:green'>nimele='color:white;background:green'>ni, fara le='color:white;background:green'>nici un tovaras, fara altcineva. ♦ Singuratic (1), solitar, izolat, retras; parasit. 2. Prin fortele sale, fara ajutorul, interventia, indemnul, voia cuiva; din proprie ile='color:white;background:green'>nitiativa. ♦ De la sine. 3. (Precedand substantivul) Numai unul; ule='color:white;background:green'>nic. Singurul drum spre oras. ♦ (In constructii negative) le='color:white;background:green'>nici un. Nu putea articula un singur cuvant. ♦ (Adverbial) Numai, doar. Singur tu nu mi-ai placut. 4. (Determina subiectul sau obiectul; uneori tine locul numelui) (eu sau tu, el etc.) insumi (insuti, insusi etc.) chiar cu (sau tu, el etc.) in persoana. Am eu singur grija. – le="limba latina">Lat. singulus.

CHEMAT adj. competent, indreptatit, (inv.) volle='color:white;background:green'>nic. (Nu este el cel ~ sa ne dea lectii.)

CUNOASTE vb. 1. a pricepe, a stapale='color:white;background:green'>ni, a sti, (fam.) a vedea. (~ la perfectie mai multe meserii.) 2. a poseda, a stapale='color:white;background:green'>ni, a sti. (~ trei limbi straine.) 3. a intelege, a pricepe, a sti. (~ franceza?) 4. v. afla. 5. v. sti. 6. a (se) sti. (Ne ~ de mici; il ~ ca pe un cal breaz.) 7. v. recunoaste. 8. a (se) observa, a (se) remarca, a (se) vedea. (Se ~ ca ai fost tu aici.)

SERVIABILITATE s. amabilitate, bunavointa, (livr.) complezenta, (inv.) complacere, priinta. (~ lui fata de mine.)

STI vb. 1. a afla, a auzi, (inv. si pop.) a oblici. (Sa ~ cu totii ce-ai facut.) 2. v. dumeri. 3. v. cunoaste. 4. a cunoaste, a poseda, a stapale='color:white;background:green'>ni. (~ trei limbi straine.) 5. a cunoaste, a intelege, a pricepe. (~ franceza?) 6. a avea, a gasi, a poseda. (~ eu solutia problemei.) 7. v. afla. 8. a cunoaste, (astazi rar) a pricepe. (Nu ~ inca secretul?) 9. a (se) cunoaste. (Ne ~ de mici; il ~ ca pe un cal breaz.) 10. v. recunoaste. 11. v. banui. 12. a-si aminti. (~ cum erai acum doi ale='color:white;background:green'>ni?)

TRANSMITE vb. 1. a comule='color:white;background:green'>nica, a spune, a zice, (inv.) a parastisi, (fig.) a servi. (I-am ~ tot ce mi-ai spus; le-a ~ ultimele noutati.) 2. a prezenta. (Iti ~ salutarile lui.) 3. a-i duce. (A-i ~ salutari de la ...) 4. v. inmana. 5. v. preda. 6. v. impartasi. 7. v. anunta. 8. a da, a trece, (fam.) a pasa. (~ scrisoarea din mana in mana.) 9. a purta, a trece. (~ paharul din mana in mana.) 10. v. transfera. 11. a trece. (Maladia s-a ~ de la unul la altul.) 12. v. raspandi. 13. v. propaga. 14. v. emite.

TRIUMFA vb. (livr.) a jubila. (le='color:white;background:green'>eu ma necajeam, iar ea ~.)

ZARI vb. 1. v. vedea. 2. a (se) vedea. (Il ~ vele='color:white;background:green'>nind spre noi.) 3. v. aparea. 4. a observa, a percepe, a remarca, a retine, a sesiza, a vedea, (inv.) a privi. (N-ai ~ le='color:white;background:green'>nici o schimbare ?)

ZICE vb. 1. a spune, a vorbi, (pop.) a cuvanta, a glasui, a grai. (~-i inainte, nu te sfii!) 2. a rosti, a spune, a vorbi, (pop.) a cuvanta, a glasui, a grai. (~ numai prostii.) 3. a afirma, a declara, a marturisi, a relata, a spune. (A ~ urmatoarele ...) 4. a exprima, a formula, a pronunta. (A ~ urmatoarea opile='color:white;background:green'>nie ...) 5. a face, a spune. (el ~: – Nu vreau!) 6. a comule='color:white;background:green'>nica, a spune, a transmite. (I-am ~ tot ce mi-ai spus; le-a ~ ultimele noutati.) 7. a afirma, a declara, a pretinde, a spune, a sustine. (~ ca marfa e de buna calitate.) 8. a se afirma, a se auzi, a se spune, a se sopti, a se vorbi, a se zvole='color:white;background:green'>ni. (Se ~ ca a plecat.) 9. a articula, a grai, a pronunta, a rosti. (N-a ~ un cuvant.) 10. a se chema, a se numi, a se spune. (Cum se ~ pe la voi acestei flori?) 11. a admite, a presupune, a spune. (Sa ~ ca-i asa cum sustii.) 12. a contine, a cuprinde, a scrie, a spune. (Ce ~ aceste documente?) 13. a ordona, a porunci, a spune. (Fa ce-ti ~ el!) 14. a obiecta, a reprosa, a spune. (N-am ce ~, totul a fost perfect.)

semiauxiliar adj. n., s. n. (sil. -mi-a-u-, -li-ar) [x pron. gz], pl. semiauxiliare

CANTOle='color:white;background:green'>niER ~e n. Culegere de cantone. ~ul lui Petrarca. [Sil. -le='color:white;background:green'>ni-er] /<it. canzole='color:white;background:green'>niere

IUle='color:white;background:green'>niE m. A sasea luna a anului. [G.-D. lui iule='color:white;background:green'>nie. Sil. -le='color:white;background:green'>ni-e] /<sl. Ijule='color:white;background:green'>ni

NOVATIE ~i f. Act juridic constand in stingerea unei obligatii vechi (intre doua persoane sau orgale='color:white;background:green'>nizatii) si inlocuirea ei cu alta noua. /<fr. novation, lat. novatio, ~ole='color:white;background:green'>nis

SARACUT² ~a (~i, ~e) si substantival (diminutiv de la sarac): ~ul de mine bietul de mine! vai de mine! ~ul de le='color:white;background:green'>el! se spune despre o persoana in semn de compatimire. /sarac + suf. ~ut

SUPARARE ~ari f. 1) v. A SUPARA si A SE SUPARA. ◊ Fara (sau sa nu fie cu) ~ se spune cand vrem ca cineva sa nu se supere pentru faptul ca ne adresam sau il intrebam ceva. 2) Dispozitie rea. 3) Atitudine rezervata si ostila fata de cineva; male='color:white;background:green'>nie. I-a trecut ~area. [G.-D. supararii] /v. a (se) supara

SI¹ conj. 1. (cu functie coordonatoare) 1) (exprima un raport copulativ) eu si tu. E si frumos si destept. ◊ Ei si? ce-mi pasa mie? Ce importanta are? 2) (exprima un raport aditiv sau asociativ, formand numerale cardinale, numerale zecimale etc.) Treizeci si patru. Cinci intregi si doua zecimi. ◊ Si cu plus. 3) (exprima un raport adversativ) Dar; iar; insa. Il aude si nu-l vede. 4) (exprima un raport concluziv) Deci; prin urmare; de aceea. Am spus ca fac si voi face. 5) (stabileste legatura cu cele spuse anterior, mai ales, la inceputul unei propozitii interogative) Si unde ai mai auzit aceasta? 2. (cu functie subordonatoare) pop. (exprima un raport concesiv) Desi; cu toate ca; macar ca. Si a stiut dar n-a spus. /<lat. sic

UNEORI adv. Din timp in timp; din cand in cand; cateodata. [Sil. -ne-ori] /une[le] + ori

AL ZECEleA a ~ea num. ord. Care ocupa locul indicat de numarul zece in ordinea numararii; care vine dupa noua. /zece + le + a

le='color:white;background:green'>nielARE s.f. Actiunea de a le='color:white;background:green'>niela si rezultatul ei; le='color:white;background:green'>nielaj. [Pron. le='color:white;background:green'>ni-e-. / < le='color:white;background:green'>niela].

OSTEOCLAST s.n. 1. (Biol.) Cle='color:white;background:green'>elula din sange avand rolul de a distruge partea interna a osului pe masura ce la suprafata lui se depun noi straturi de substanta osoasa. 2. (Med.) Instrument chirurgical pentru sfaramarea unor oase. [Pl. -te. / < fr. osteoclaste, cf. gr. osteon – os, klastos – spart].

CEREMOle='color:white;background:green'>niAL s.n. Totalitatea formelor si a uzantelor care se folosesc la anumite ceremole='color:white;background:green'>nii. V. protocol. // adj. (Rar) Ceremole='color:white;background:green'>nios. [Pron. -le='color:white;background:green'>ni-al, pl. -le, -luri. / < fr. ceremole='color:white;background:green'>nial].

DIACHENA s.f. Fruct constituit din doua achene lipite intre ele. [< fr. diakene].

burtuca (-ci), le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. – Copca, gaura in gheata unei ape. Cuvint rar, pe care in ce ne priveste nu il cunoastem. La Cihac, II, 486, este mentionat ca un le="derivat, derivare">der. al le="maghiar(a)">mag. burduga „suvoi de apa”. Inclinam sa vedem acest cuvint ca un diminutiv de la borta, „gaura” probabil scris gresit.

neghiob (neghioaba), le="adjectiv, adjectival">adj. – Prost, nating. Origine obscura. Ne- pare sa fie element expresiv, ca in nata-, le="confer">cf. navleg, navirlie; dar al doilea element e greu de identificat. le="derivat, derivare">Der., din le="slav(a)">sl. negodinu „ingrat”, le="confer">cf. le="rus(a)">rus. negodnyi „nerod” (Cihac, II, 215), sau din le="maghiar(a)">mag. nagyobb „mai mare, major” (Scriban) nu pare posibila. Tiktin il interpreteaza pe ne- drept prefix negativ. le="derivat, derivare">Der. neghiobesc, le="adjectiv, adjectival">adj. (prostesc); neghiobeste, le="adverb, adverbial">adv. (prosteste); neghiobi, le="verb">vb. (a prosti); neghiobie, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. (prostie).

tabuet (-te), le="substantiv neutru">s. n. – 1. Saculet, traista. – 2. Porecla data persoanelor indesate. – 3. (le="Transilvale='color:white;background:green'>nia">Trans.) Husa. Origine incerta. Poate in legatura cu tarbuc; dupa opile='color:white;background:green'>nia lui Tiktin, care mi se pare mai putin sigura, din le="slav(a)">sl. tobolici, poate prin intermediul le="sarb(a)">sb. tobo(l)ca. In le="Moldova">Mold. si le="Transilvale='color:white;background:green'>nia">Trans. – le="derivat, derivare">Der. tabeica (le="varianta">var. tebeica), le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. (le="Muntele='color:white;background:green'>nia">Munt., saculet); tabiltoc (le="varianta">var. tabultoc, taboltoc, tobiltoc), le="substantiv neutru">s. n. (sac, tabeica), cu le="sufix">suf. expresiv (dupa Lacea, Dacor., IV, 781, din le="sasesc">sas. Doppeltuch).

BHUBANESWAR [buvənesuər], oras in E Indiei, centru le="admile='color:white;background:green'>nistrativ">ad-tiv al statului Orissa; 219,4 mii le="(dupa cifre) locuitori; (inaintea unei ule='color:white;background:green'>nitati frazeologice) locutiune">loc. (1981). Aeroport. Ule='color:white;background:green'>niversitate. Temple brahmane (le="secolul, secolele">sec. 8-12). Cartiere noi (1948-1956), proiectate de le Corbusier.

BIOTURBATIE le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Proces prin care orgale='color:white;background:green'>nismele ale='color:white;background:green'>nimale (litorale, neritice si batiale) prelucreaza si modifica substratul lor natural generind noi structuri sedimentare.

BACAle='color:white;background:green'>niOARA, bacale='color:white;background:green'>nioare, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Diminutiv al lui bacale='color:white;background:green'>nie. [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-oa-]

acat, acat si (ob.) agat, a -ata v. tr. (lat. ad-captiare d. captio, -ole='color:white;background:green'>nis, prindere, capere, captum, o [!] prinde; it. cacciare, a vina [d. lat. captiare], fr. chasser, sp. cazar pg. ca ar. V. cata, catar, descat). Atirn, spinzur: acat haina' n cui. V. refl. Ma atirn: ma agat cu mile='color:white;background:green'>nile [!] de un copac. Fig. Ma agat de cineva, ma tin de el p. un interes; ma aleg (ma leg de el, ii caut cearta). – Si atag (Munt. vest) V. acolisesc.

1) aleg (ma), a -a v. refl. (lat. alligo, -are. V. leg, aliez). Ma leg de cineva, ma ale='color:white;background:green'>nin, ma agat, ma tin de el: s' a alegat de mine din sele='color:white;background:green'>nin. V. acolisesc.

aservesc v. tr. (fr. asservir, d. serf, serv. V. servesc). Robesc, subjug, reduc la o dependenta extrema: Jidale='color:white;background:green'>nii vor sa ne aserveasca finantei lor.

ORLAM SLUCEAETSEA I le='color:white;background:green'>niJE KUR SPUSKATSEA (OPЛAM CЛYЧAETCЯ И HИЖE KYP CПYCKATЬCЯ) (le="limba rusa; rusesc">rus.) vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gaile='color:white;background:green'>nile – Krilov, „Orel i kuri”. „Orlam sluceaetsea i le='color:white;background:green'>nije kur spuskatsea, no kuram le='color:white;background:green'>nikogda da oblak ne podneatsea” („Vulturilor li se intampla sa zboare mai jos decat gaile='color:white;background:green'>nile, dar gaile='color:white;background:green'>nile nu se pot ridica le='color:white;background:green'>niciodata la nori”). Oamele='color:white;background:green'>nilor superiori li se poate intampla sa fie cateodata mediocri, dar mediocrii nu se por ridica le='color:white;background:green'>niciodata la le='color:white;background:green'>nivelul acestora.

chitesc v. tr. (vsl. kytati, sirb. kititi, a orna, a potrivi, kita, chita, buchet. Cp. si cu ngr. kittazo, privesc, it. guatare, fr. guetter, vgerm. wahten, ngerm. wachten, a pazi, a pindi. Bern. 1, 679). Ochesc, tintesc, indrept lovitura: ai chitit bine! Ochesc, pun ochii, aleg: a chitit un copac, un ginere. Asez, astern bine (un pat, un tol, le='color:white;background:green'>niste snopi. In Olt. chichesc). Cuget, chibzuiesc: Si tot chiteam si ne gindeam Cum sa ne cada´n gheara (Al. Penes). Cred, socotesc (fam. pop.): eu chiteam ca-i bine asa. V. refl. Ma potrivesc, cadrez: hainele se chitesc bine pe trupu lui. Ma gindesc, chibzuiesc: ma chiteam cum sa scap. Ma arunc, ma raped [!] (P. P.): el pe Turci mi se chitea. Trans. (d. chita 1). Ma gatesc, ma dichisesc. V. pitesc.

bour m. (lat. bubalus, bivol, de unde s’a facut bualu, buaru, apoi buar, buor, boor si bor, iar azi bour, ca nour si nor din nubilum. V. bivol 1). 1) Un fel de bou salbatic (bos urus) care traia in mare numar pin codrii din centru europei si pin Moldova. Ultimu a fost omorit la 1627 in Polole='color:white;background:green'>nia. Romale='color:white;background:green'>nii, dupa Germale='color:white;background:green'>ni, il numeau urus, iar Cezar (B. G. VI, 28) zice ca pe timpu lui erau multi bouri in codru care se intindea din Bavaria pina in Dacia (Hercyle='color:white;background:green'>nia silva). Adeseori a fost confundat cu zimbru (care traia si el pe la noi). Marca Moldovei si a Mecklemburgului era un cap de bour. 2.) Danga (pe care era gravat un cap de bour) cu care se insemnau vitele, criminalii stilpii si copacii de hotar. 3.) Copac lasat ca semn de hotar intr’o padure. 4) Bir pe vin (pin insemnarea butoaielor cu dangaua cu capu de bour). 5) Trans. (bor). Melc (pin aluz. la coarne). Adj. Vechi. (Dos. Nec.). Coarne boure, coarne curbe si mari (de ex., ca cele de cerb).

Acontius, tinar din insula Ceos care, sosind la Delos la sarbatorile date in cinstea zeitei Artemis, s-a indragostit de Cydippe, fiica unui nobil atele='color:white;background:green'>nian. Pentru a cistiga dragostea tinerei, pe care a urmarit-o pina in templul lui Artemis, Acontius a recurs la un siretlic: el i-a aruncat fetei un mar pe care statea scris: „Jur pe templul lui Artemis sa ma casatoresc cu Acontius”. Citind cu glas tare ceea ce era scris pe mar, Cydippe a rostit in fata altarului zeitei cuvintele care constituiau de fapt un juramint. Reintorcindu-se la Athenae, unde tatal ei dorea s-o marite cu alt barbat, Cydippe a cazut bolnava: era la mijloc mina zeitei, care o pedepsea in felul acesta pentru sperjur. In cele din urma, consultind oracolul, tatal fetei a aflat de juramintul facut de fiica lui si a consimtit sa-i dea lui Acontius mina Cydippei.

comport si -ez, a -a v. tr. (fr. comporter, d. lat. com-portare, a duce la un loc. V. port, purtat). Am, is propriu pentru: aceasta functiune nu comporta atitea cheltuieli. V. refl. Ma conduc, ma misc, ma port intr´un oare-care mod: trupele s´au comportat foarte bine. – P. forma in -ez, cp. cu raport-ez.

JURNALUL NATIONAL, revista saptamanala de critica si de informatie literara, aparuta la Iasi (1 ian.-31 dec. 1939), sub directia lui G. Calinescu; a fost interzisa, din cauza orientarii ei democratice. O noua serie a aparut la Bucuresti (1947-1948); reapare (din 1990).

BERNSTEIle='color:white;background:green'>niAN, -A, bernsteile='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni, -e, adj. Care apartine lui Bernstein. [Sil.: -stei-le='color:white;background:green'>ni-an, -stei- pron. germ. -stai-]

CADMIA, cadmiez, le="verb">vb. I. le="tranzitiv">Tranz. A acoperi suprafata unui obiect metalic cu un strat subtire de cadmiu in scopul protejarii ei contra eroziule='color:white;background:green'>nii. [le="pronuntat">Pr.: -mi-a] – Din cadmiu.

EROINA, eroine, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f.1. Femeie care se distinge prin curaj, vitejie si abnegatie in diverse imprejurari. 2. Femeie care reprezinta personajul principal dintr-o opera literara. ♦ Femeie care este personajul principal al unei intamplari, care atrage, intr-o anumita imprejurare, atentia asupra ei. – Din le="limba franceza">fr. heroine, le="limba latina">lat. heroine.

LAMARTIle='color:white;background:green'>niAN, -A, lamartile='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni, -e, le="adjectiv">adj. De Lamartine, al lui Lamartine; in male='color:white;background:green'>niera lui Lamartine; lamartile='color:white;background:green'>nist (2). [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-an] – Din le="limba franceza">fr. lamartile='color:white;background:green'>nien.

MIOREA, miorele, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Miorita. [le="pronuntat">Pr.: mi-o-] – Mioara + le="sufix">suf. -ea.

MIORITIC, -A, mioritici, -ce, le="adjectiv">adj. 1. (Despre personaje, peisaje etc.) Din balada populara „Miorita”. ♦ le="prin a**logie">P. a**l. Care aminteste de „Miorita”. 2. (In sintagma) Spatiu mioritic = spatiu geografic romanesc al carui relief ondulat cu munti si vai este prielle='color:white;background:green'>nic pastoritului; ule='color:white;background:green'>nivers spiritual specific romanesc a carui matrice o reprezinta spatiul geografic romanesc (in conceptia lui L. Blaga). [le="pronuntat">Pr.: mi-o-] – Miorita (le="nume propriu">n. pr.) + le="sufix">suf. -ic.

MIORITA, miorite, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Diminutiv al lui mioara; miorea. [le="pronuntat">Pr.: mi-o-] – Mioara + le="sufix">suf. -ita.

NEAle='color:white;background:green'>niMAT, -A, neale='color:white;background:green'>nimati, -te, le="adjectiv">adj. Care este fara viata prin structura sau esenta lui; neinsufletit, inale='color:white;background:green'>nimat. [le="pronuntat">Pr.: ne-a-] – Ne- + ale='color:white;background:green'>nimat.

NEOHEGelIAN, -A, neohegeliele='color:white;background:green'>ni, -e, le="substantiv masculin">s. m. si le="femile='color:white;background:green'>nin">f., le="adjectiv">adj. 1. le="substantiv masculin">S. m. si le="femile='color:white;background:green'>nin">f. Adept al neohegeliale='color:white;background:green'>nismului. 2. le="adjectiv">Adj. Care tine de neohegeliale='color:white;background:green'>nism, propriu, caracteristic neohegeliale='color:white;background:green'>nismului. [le="pronuntat">Pr.: ne-o-he-ghe-li-an] – Din le="limba franceza">fr. neo-hegelien.

TRILION, trilioane, le="substantiv neutru">s. n. Ule='color:white;background:green'>nitate formata dintr-o mie de miliarde. [le="pronuntat">Pr.: -li-on] – Din le="limba franceza">fr. trillion.

SEMIAUXILIAR, semiauxiliare, le="adjectiv">adj. (In sintagma) Verb semiauxiliar (si substantivat, le="neutru">n.) = verb avand rol sintactic asemanator cu al auxiliarelor propriu-zise, dar care da actiule='color:white;background:green'>nii verbului „ajutat” o nuanta modala, care izvoraste din intelesul sau lexical. [le="pronuntat">Pr.: -mi-a-u-xi-li-ar] – Din le="limba franceza">fr. semi-auxiliaire.

CVADRILION, cvadrilioane, le="substantiv neutru">s. n. O mie de trilioane. [le="pronuntat">Pr.: -li-on] – Din le="limba franceza">fr. quadrillion.

CVINTILION, cvintilioane, le="substantiv neutru">s. n. O mie de cvadrilioane. [le="pronuntat">Pr.: -li-on] – Din le="limba franceza">fr. quintillion.

CRIMINOGEN, -A, criminogele='color:white;background:green'>ni, -e, le="adjectiv">adj. (Rar) Care genereaza o crima sau favorizeaza producerea ei. – Din le="limba franceza">fr. criminogene.

DEOARECE conj. (cauzal) 1. ca, caci, fiindca. (Sa plecam ~ se face seara.) 2. cand, cum, fiindca, intrucat. (~ stiu ca vine, sunt emotionat.) 3. daca, fiindca, intrucat, (pop.) unde. (~ tot sta aproape, ma duc pe la el.)

PREZENTA vb. 1. a (se) recomanda, (inv.) a (se) sistisi. (Ma ~ Popescu; l-am ~ lui ...) 2. v. exprima. 3. v. transmite. 4. v. reprezenta. 5. v. oferi. 6. v. zugravi. 7. v. descrie. 8. v. povesti. 9. v. rosti. 10. v. preda. 11. v. infatisa. 12. a se infatisa. (Virusul se ~ sub forma de corpusculi.)

BA³ adv. (accentueaza sensul cuvintelor pe care le insoteste) Chiar. Nu-mi pare rau, ba imi pare bine. /<bulg., sb. ba

BINE¹ adv. 1) In mod favorabil; in mod prielle='color:white;background:green'>nic. ◊ A(-i) prinde ~ cuiva ceva a(-i) fi de folos. A(-i) vele='color:white;background:green'>ni cuiva ~ (sa...) a(-i) vele='color:white;background:green'>ni cuiva la indemana. 2) Asa cum se cere; dupa toate regulile. A lucra ~. 3) In mod corect si frumos. A scrie ~. A canta ~. 4) In concordanta deplina cu realitatea; cu precizie; exact. A sti ~. ◊ Ca ~ zici ai dreptate. A sti prea ~ ceva a) a fi convins de ceva; b) a sti ceva dinainte. 5) Plin de sanatate; sanatos. 6) In cantitate indestulatoare; destul; indeajuns; suficient. A manca ~. ◊ Mult si ~ foarte mult. 7) De tot; pe deplin. E beat ~. 8) (cu sensul unei propozitii aprobative) Imi convine; de acord. ◊ Ei ~! fie! Ba ~ ca nu! desigur; se intelege. /<lat. bene

CHILIASM n. Credinta mistica intr-o imparatie de o mie de ale='color:white;background:green'>ni a lui Hristos pe pamant, proprie unor secte (adventisti, martorii lui Iehova etc.). [Sil. chi-li-] /<fr. chiliasme

COLOle='color:white;background:green'>niALISM n. Politica constand in subjugarea economica si politica a unor tari si in transformarea lor in colole='color:white;background:green'>nii. [Sil. -le='color:white;background:green'>ni-a-] /<fr. colole='color:white;background:green'>nialisme

MIOCEN n. Epoca inferioara a neogenului, caracterizata printr-o flora si fauna apropiata de cele pe care le cunoastem astazi. [Sil. mi-o-] /<fr. miocene

NEOHEGelIAle='color:white;background:green'>niSM n. (in sec. XIX si inceputul sec. XX) Curent filozofic care, re-considerand hegeliale='color:white;background:green'>nismul, pastreaza ideile de baza ale acestuia. [Sil. ne-o-he-ge-li-a-] /<fr. neo-hegeliale='color:white;background:green'>nisme

PACAT ~e n. 1) Fapta sau vorba care contrazice principiile moralei religioase. ◊ Cu ~ nedrept; vinovat. Fara ~ drept; nevinovat. A intra (sau a cadea) in ~ a savarsi o fapta regretabila. A-si ispasi (sau a-si spala) ~ul (sau ~ele) a-si ispasi vina. A face ~e cu cineva a invinovati pe nedrept pe cineva. A-l impinge la ~ (pe cineva) a fi indemnat de un gand rau. E ~ (sau e mai mare ~ul) e regretabil; n-ar trebui. 2) Intamplare nefasta; nenorocire. ◊ Din ~e din nefericire; cu regret. Ce ~ imi pare foarte rau. ~ele mele vai de mine. 3) fig. Imperfectiune morala caracteristica unei persoane. /<lat. peccatum

SPAle='color:white;background:green'>niOL¹ ~a (~i, ~e) Care apartine Spale='color:white;background:green'>niei sau populatiei ei; din Spale='color:white;background:green'>nia. [Sil. -le='color:white;background:green'>ni-ol] /<fr. espagnol, it. spagnola

ASUMA vb. I. tr. 1. A-si lua (ceva) asupra sa; a se angaja la indeplile='color:white;background:green'>nirea unui lucru. 2. A accepta ca ipoteza o propozitie (judecata) pentru a constata consecintele care rezulta din ea. [P.i. asum, 3,6 -ma. / < fr. assumer].

EXPLOZIE s.f. 1. Detonatie produsa prin descompunerea unei substante explozive sau prin expansiunea unui gaz; reactie fizico-chimica rapida in care se produce o cantitate mare de gaz la temperatura inalta, efectuandu-se si un lucru mecale='color:white;background:green'>nic. 2. Trecere brusca a unui fenomen de la vechea lui calitate la una noua, prin distrugerea calitatii vechi. 3. (Fig.) Male='color:white;background:green'>nifestare, izbucle='color:white;background:green'>nire violenta a unui fenomen, a unui sentiment etc. ♦ Explozie demografica = crestere brusca a unei populatii. 4. Iesire brusca a aerului din aparatul fonator dupa ce a fost oprit de un obstacol. [Gen. -iei, var. esploziune, exploziune s.f. / cf. fr. explosion, lat. explosio].

MIleNARISM s.n. Credinta mistica intr-o „imparatie de o mie de ale='color:white;background:green'>ni a lui Dumnezeu” pe pamant, asociata uneori cu idei egalitarist-utopice; chiliasm. [< fr. millenarisme].

MINARE s.f. Actiunea de a mina si rezultatul ei; punere, asezare de mine. ♦ (Fig.) Slabire, le='color:white;background:green'>nimicire. [< mina].

NEWTOle='color:white;background:green'>niAle='color:white;background:green'>niSM s.n. Sistemul lui Newton cu privire la miscarea corpurilor ceresti si la cauzele ei. [Pron. le='color:white;background:green'>niu-to-le='color:white;background:green'>ni-a-. / < fr. newtole='color:white;background:green'>niale='color:white;background:green'>nisme].

PERINEOCel s.n. (Med.) Herle='color:white;background:green'>nie perineala. [Pron. -ne-o-. / < fr. perineocele, cf. gr. perineos – perineu, kele – herle='color:white;background:green'>nie].

MILIAR², -A adj. (Despre pietrele de kilometraj; si s.f. ) Care indica o distanta de o mie de metri. [Pron. -li-ar. / < fr. milliaire, cf. lat. milliarius].

MILION s.n. Numar egal cu o mie de mii. [Pron. -li-on. / < fr. million].

MUZA s.f. Fiecare dintre cele noua zeite, fiice ale lui Zeus, care ocroteau artele si stiintele; (p. ext.) zeita poeziei, inspiratoare a poetilor. ♦ (Fig.) (Izvor de) inspiratie poetica. [< lat. musa].

OSTEOMIle='color:white;background:green'>elITA s.f. (Med.) Inflamatie simultana a oasle='color:white;background:green'>elor si a maduvei lor. [Pron. -te-o-mi-e-. / < fr. osteomyle='color:white;background:green'>elite, cf. gr. osteon – os, myle='color:white;background:green'>elos – maduva].

POLIACHENA s.f. Fruct compus din mai multe achene. [Pron. -li-a-. / < fr. polyakene].

SEMIAUXILIAR adj. n. (Gram.) Verb semiauxiliar = verb avand rol sintactic asemanator cu al auxiliarelor propriu-zise, dar care da actiule='color:white;background:green'>nii verbului „ajutat” o nuanta modala izvorata din intelesul sau lexical. [Pron. -mi-a-u-xi-li-ar. / cf. fr. semi-auxiliaire].

TALISMAN s.n. Mic obiect considerat de superstitiosi ca avand o forta magica, supranaturala de a-i ajuta pe cei care il poarta; amuleta. [Pl. -ne, -nuri. / < fr. talisman].

CHILIASM s. n. credinta mistica intr-o imparatie de o mie de ale='color:white;background:green'>ni a lui Cristos pe pamant, asociata uneori cu idei egalitarist-utopice; milenarism. (< fr. chiliasme)

EDUCOGEN, -A adj. (despre factori psihosociali) capabil sa contribuie la formarea omului si la integrarea lui sociala. (< fr. educogene)

EXPLOZIE s. f. 1. reactie fizico-chimica foarte rapida, violenta, insotita de degajare mare de energie, provocata de descompunerea unei substante explozive; detonatie (2). ♦ ~ vulcale='color:white;background:green'>nica = iesire brusca a lavei, a bombelor vulcale='color:white;background:green'>nice si gazelor unui vulcan. 2. (impr.) ardere a amestecului de carburant si de aer din cilindrul unui motor cu ardere interna. 3. trecere brusca a unui fenomen de la vechea lui calitate la una noua, prin distrugerea calitatii vechi. 4. (fig.) izbucle='color:white;background:green'>nire violenta a unui fenomen, a unui sentiment etc. ◊ crestere (brusca) a unei populatii, a cantitatii de informatie etc. 5. a doua faza a articularii unei consoane oclusive, deschiderea brusca a organului fonator si iesirea aerului oprit de organe in actul imploziei. 6. (jaz) punctare foarte puterle='color:white;background:green'>nica executata la baterie. (< fr. explosion, lat. explosio)

RANTOALA vb. tr. 1. (arte) a restaura panza uzata a unui tablou prin lipirea ei pe o panza noua. ◊ a dubla, a face ca doua materiale sa intre in contact dupa ce s-au uscat pe ele cleiurile cu solventi cu care au fost unse. 2. a transporta culorile pe o noua panza. (< fr. rentoiler)

ATBARA (’ATBARAH) 1. Riu in Ethiopia si Sudan, le="afluent">afl. le="drept, pe dreapta; doctor">dr. al le='color:white;background:green'>nilului; 1.120 km. le="izvor; izvoraste">Izv. din le="podis">Pod. Abisile='color:white;background:green'>niei (le="(urmat de un nume propriu) lac">L. Tana) si este navigabil in perioada ploilor. Se mai numeste Bahr-el-Asuat. 2. Oras in NE Sudanului, la le="confluenta">confl. A. cu le='color:white;background:green'>nilul; 73 mii le="(dupa cifre) locuitori; (inaintea unei ule='color:white;background:green'>nitati frazeologice) locutiune">loc. (1983). Ciment. Nod de comule='color:white;background:green'>nicatii.

BETHleHEM [beθliəm], oras in NE S.U.A. (Pennsylvale='color:white;background:green'>nia), in conurbatia Allentown-Bethlehem-Easton, la E de le="fluviu">fl. Delaware; 70,4 mii le="(dupa cifre) locuitori; (inaintea unei ule='color:white;background:green'>nitati frazeologice) locutiune">loc. (1980). Centru metalurgic (uzinele concernului „Bethlehem Steel Corporation”), echipament electric, le="industrie; industrial">ind. chimica, textila, a cimentului. Ule='color:white;background:green'>niversitate (1865). Festival anual Bach. Fundat in 1741.

CA² le="conjunctie">conj. (Urmat, cu sau fara intercalari, de „sa”, introduce o propozitie subordonata cu predicatul la conjunctiv) 1. (Introduce o propozitie finala) Daca ti-am fagaduit atunci, a fost numai ca sa te impac (ISPIRESCU). 2. (Introduce o propozitie consecutiva) Auzi, dar cine-i el, paganul Ca sa-mi sarute fete-n drum? (COSBUC). 3. (Introduce o propozitie subiectiva) Ca sa trecem prin padure e peste poate (ISPIRESCU). 4. (Introduce o propozitie atributiva) Veti crede c-aveti dreptul si voi ca sa traiti (EMINESCU). 5. (Introduce o propozitie completiva directa) Am jurat ca peste dansii sa trec falle='color:white;background:green'>nic, fara pas (EMINESCU). 6. (Introduce o propozitie completiva indirecta) Ma tem ca nu cumva sa ma cheme. 7. (Introduce o propozitie predicativa) Angajamentul nostru este ca pana maine sa terminam lucrarea. – le="limba latina">Lat. qu[i]a.

ZVARLI, zvarl, le="verb">vb. IV. (In concurenta cu azvarli) I. le="tranzitiv">Tranz. 1. A arunca ceva (printr-o miscare brusca). ♦ A da la o parte, a lepada (un lucru nefolositor sau vatamator). Zvarle pistolul acela ca mi-e frica de el (NEGRUZZI). ♦ A proiecta in afara (ca urmare a unei impulsiule='color:white;background:green'>ni launtrice). Vulcanul zvarle lava. 2. A risipi, a imprastia. ♦ le="figurat">Fig. A cheltui bale='color:white;background:green'>ni nebuneste, fara socoteala. II. le="intranzitiv">Intranz. 1. A arunca cu ceva asupra cuiva (pentru a-l lovi, a-l face sa plece etc.) 2. (Despre ale='color:white;background:green'>nimale) A izbi cu picioarele, a fi naravas. III. le="reflexiv">Refl. A se repezi, a se precipita, a porle='color:white;background:green'>ni cu mare avant. ♦ A se arunca intr-un loc (mai ridicat), sarind cu indemanare. Se zvarle pe cal. – le="compara">Comp. le="limba bulgara">bg. hvarlja, le="limba sarba">sb. vrljiti.

ANCH’ IO SONO PITTORE (le="limba latina; latinesc; (precedat de o cifra) latitudine">lat.) sunt si eu pictor – Exclamatie atribuita lui Coreggio in fata tabloului „Sfanta Cecilia” al lui Rafael. Are un sens dublu: admirativ si stimulativ.

APRES MOI (APRES NOUS) le DelUGE (le="limba franceza; francez">fr.) dupa mine (dupa noi) potopul – Cuvinte atribuite marchizei de Pompadour si lui Ludovic al XV-lea. Imbinare de egoism profund si nepasare pentru soarta generatiilor viitoare.

3) aleg, ales, a alege v. tr. (lat. pop. allego, allegere, cl. eligo, eligere. V. culeg, inteleg). Iau un lucru sau o fiinta din mai multe, prefer: a alege un loc. Numesc pin [!] alegere: a alege un deputat. Hotarasc: urma alege. Separ: a alege griu de neghina, smintina din lapte. A ales pin' a cules, a tot facut nazuri la ales pina cind nu i-a mai ramas de ales de cit ceva prost (cind o fata ii tot refuza pe cei ce o cer in casatorie). V. refl. Cistig, imi ramine, imi rezulta: nu m' am ales cu le='color:white;background:green'>nimic din atita munca, praf s' a ales de el (s' a le='color:white;background:green'>nimicit). Ma deosebesc: mic, mare: nu se mai alege.

le ROI REGNE ET NE GOUVERNE PAS (le="limba franceza; francez">fr.) regele domneste, nu guverneaza – Principiul monarhiei parlamentare enuntat in febr. 1830 de A. Thiers.

atentiune f. (lat. at-tentio, -ole='color:white;background:green'>nis. V. in-tentiune). Atintirea mintii, luare aminte: a da atentiune cuiva. Fig. Pl. Prevele='color:white;background:green'>niente, ingrijiri: i-a aratat mii de atentiule='color:white;background:green'>ni, a avut mii de atentiule='color:white;background:green'>ni pentru el. Atentiune! Fii atent, da atentiune. – Si atentie.

OMle='color:white;background:green'>niA VINCIT AMOR (le="limba latina; latinesc; (precedat de o cifra) latitudine">lat.) dragostea invinge totul – Vergiliu, „Bucolica”, X, 69: „Omle='color:white;background:green'>nia vincit Amor et nos cedamus Amori” („Dragostea invinge totul, iar noi sa ne lasam invinsi de ea”).

TEMPORA MUTANTUR ET NOS MUTATUR IN ILLIS! (le="limba latina; latinesc; (precedat de o cifra) latitudine">lat.) vremurile se schimba si noi o data cu ele! – Cugetare a imparatului Lothar I, care si-a sfarsit viata in calugarie.

confund, a -a v. tr. (fr. confondre, d. lat. con-fundere, a amesteca [d. con-, impreuna, si fundere, a turna], dupa cufund). Amestec: aceste doua riuri isi confunda apele. Nu disting: a confunda un om, un lucru cu altu. Fig. Pun in incurcatura, in neputinta sa raspunda, reduc la tacere: a confunda un demagog. Uimesc: stirea asta ma confunda, amabilitatea ta ma confunda. V. refl. Ma turbur, ma incurc: ratiunea mi se confunda. Ma confund in scuze, le repet prea mult.

BYROle='color:white;background:green'>niAN, -A, byrole='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni, -e, le="adjectiv">adj. De Byron, al lui Byron; in male='color:white;background:green'>niera lui Byron. [le="pronuntat">Pr.: bai-ro-le='color:white;background:green'>ni-an] – Byron (le="nume propriu">n. pr.) + le="sufix">suf. -ian.

PAleOCEN, -A, paleocele='color:white;background:green'>ni, -e, le="substantiv neutru">s. n., le="adjectiv">adj. 1. le="substantiv neutru">S. n. Prima epoca a paleogenului (1), caracterizata prin aparitia unor noi asociatii de foramile='color:white;background:green'>nifere si prin dezvoltarea rapida a mamiferelor placentare; eocen inferior. 2. le="adjectiv">Adj. Care apartine paleocenului (1), privitor la paleocen. [le="pronuntat">Pr.: -le-o-] – Din le="limba franceza">fr. paleocene.

PAleOGEN, -A, paleogele='color:white;background:green'>ni, -e, le="substantiv neutru">s. n., le="adjectiv">adj. 1. le="substantiv neutru">S. n. Prima perioada a neozoicului, caracterizata printr-o flora in care predomina fanerogamele si printr-o fauna variata; numulitic. 2. le="adjectiv">Adj. Care apartine paleogenului (1), privitor la paleogen. [le="pronuntat">Pr.: -le-o-] – Din le="limba franceza">fr. paleogene.

POLIACHENA, poliachene, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Fruct format din mai multe achene. [le="pronuntat">Pr.: -li-a-] – Din le="limba franceza">fr. polyakene.

POLIETIleNA le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Material plastic obtinut prin polimerizarea etilenei, intrebuintat la fabricarea materialelor izolante si a unor obiecte de uz casle='color:white;background:green'>nic sau industrial. [le="pronuntat">Pr.: -li-e-] – Din le="limba franceza">fr. polyethylene.

POLIIZOPREN le="substantiv masculin">s. m. Produs macromolecular cu structura filiforma, obtinut sintetic prin polimerizarea in emulsie a izoprenului si asemanator ca proprietati si ca structura cu cauciucul natural. [le="pronuntat">Pr.: -li-i-] – Din le="limba franceza">fr. polyisoprene.

POLIOXIMETIleNA, polioximetilene, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. (le="chimie">Chim.) Polimer al formaldehidei. [le="pronuntat">Pr.: -li-o-] – Din le="limba franceza">fr. polyoxymethylene, le="limba germana">germ. Polyoxymethylene.

EPIDEMIOLOGIE le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Ramura a medicile='color:white;background:green'>nii si a igienei care studiaza cauzele si natura epidemiilor, precum si masurile mele='color:white;background:green'>nite a le prevele='color:white;background:green'>ni si combate. [le="pronuntat">Pr.: -mi-o-] – Din le="limba franceza">fr. epidemiologie.

MIOCel, miocele, le="substantiv neutru">s. n. (le="medicina">Med.) Herle='color:white;background:green'>nie musculara. [le="pronuntat">Pr.: mi-o-] – Din le="limba franceza">fr. myocele.

NEOFASCISM le="substantiv neutru">s. n. Curent politic de extrema dreapta aparut dupa cel de-al doilea razboi mondial in diverse tari ale lumii si care preia elemente ale doctrinei fasciste, adaptandu-le la conditiile existente. [le="pronuntat">Pr.: ne-o-] – Din le="limba franceza">fr. neo-fascisme.

TANC, tancuri, le="substantiv neutru">s. n. 1. Masina de lupta blindata, inzestrata cu tunuri, mitraliere etc. instalate in turela si in partea din fata a vehiculului, cu rotile montate pe sele='color:white;background:green'>nile, care poate strabate terenuri accidentate. 2. Rezervor din tabla sau din otel folosit pentru depozitarea sau transportarea lichidelor; vehicul inzestrat cu un astfel de rezervor. ◊ Tanc petrolier = nava folosita la transportul petrolului sau al derivatelor lui. ♦ Vagonet metalic folosit in mine, cu capacitatea de o tona. 3. (le="fotografie">Fot.) Cutie de plastic de constructie speciala, in care se developeaza filme fotografice. – Din le="limba franceza">fr. tank, le="limba germana">germ. Tank.

INFORMATIE s. 1. comule='color:white;background:green'>nicare, instiintare, stire, veste. (O ~ de mare importanta.) 2. v. stire. 3. (inv.) cuvant. (N-a primit ~iile lui.) 4. referinta, relatie. (Ce ~ii imi poti da despre ...?) 5. v. nota. 6. v. documentare. 7. v. sursa. 8. v. indicatie.

SCUTI vb. 1. v. absolvi. 2. a dispensa. (Il ~ de gimnastica.) 3. a slabi. (~-ma cu intrebarile!)

iule='color:white;background:green'>nie s. m. (sil. iu-le='color:white;background:green'>ni-e), g.-d. art. lui iule='color:white;background:green'>nie; abr. iun.; simb. VI (si: .6./-6-)

BIOLUMINESCENTA f. Luminescenta biologica proprie unor orgale='color:white;background:green'>nisme vii (bacterii, pesti, insecte), datorita proceselor chimice din corpul lor. [Sil. bi-o-lu-mi-nes-cen-ta] /<fr. bioluminescence

NEOGREC ~eaca (~eci, ~ece) Care apartine Greciei moderne sau populatiei ei; din Grecia moderna. [Sil. ne-o-] /<fr. neo-grec

NOU³ noua (noi) (in opozitie cu vechi) 1) Care este facut de curand; care exista de putin timp; proaspat; recent. ◊ ~-nout absolut nou. 2) (despre produse agricole) Care este din recolta anului in curs. Paine noua. 3) si fig. Care exista de putin timp; recent. Carte noua. ◊ Luna noua a) luna in faza ei ile='color:white;background:green'>nitiala, in forma de secera subtire; b) timpul cat dureaza aceasta faza. (Copil) ~-nascut (copil) care s-a nascut de curand. Ce mai (e) ~? ce noutati mai sunt? le='color:white;background:green'>nimic ~ le='color:white;background:green'>nici un fel de noutati. 4) (despre persoane) Care a vele='color:white;background:green'>nit undeva de curand (si este inca necunoscut sau putin cunoscut). 5) Care nu a fost cunoscut mai inainte. Metoda noua. 6) Care difera (in mod esential) de ceea ce a fost in trecut. Vremuri noi. 7) Care tine de timpurile noastre; propriu timpului prezent sau trecutului apropiat; modern; contemporan. Tehle='color:white;background:green'>nica noua. 8) (inaintea unui substantiv) Care prin calitatile sale aminteste de cineva (sau de ceva). ~l Orfeu. 9) Care se adauga la cele de mai inainte. Forte noi. /<lat. novus

EDUCOGEN, -A adj. Mediu educogen = mediul psihosocial capabil sa contribuie la formarea omului si la integrarea lui sociala. [Cf. fr. educogene].

leANDRU s.m. Arbust mediteranean cu flori mari frumoase, rosii sau albe, placut mirositoare, cultivat la noi ca planta ornamentala. [Pron. le-an-, var. oleandru s.m. / < it. leandro, cf. lat.t. oleander].

NEWTOle='color:white;background:green'>niAN, -A adj. Referitor la sistemul lui Newton. // s.m. si f. Adept, partizan al teoriilor lui Newton. [Pron. le='color:white;background:green'>niu-to-le='color:white;background:green'>ni-an. / cf. fr. newtole='color:white;background:green'>nien].

tigau (-aie), le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. – Varietate de oi cunoscuta prin finetea lile='color:white;background:green'>nii. Origine incerta. Se pare ca trebuie porle='color:white;background:green'>nit de la o calificare a ale='color:white;background:green'>nimalului, mai curind decit a lile='color:white;background:green'>nii sale; in asa fel ca sa ne gindim la o deformare a lui tiglau; dar explicatia semantica ne scapa. le="derivat, derivare">Der. propusa de Cihac, II, 534, din le="maghiar(a)">mag. cikyuh „varietate de oi din Asia”, sau de Diculescu, Elementele, 438, din le="grec, greaca">gr. σιγαλόεις „moale” pare si mai indoielle='color:white;background:green'>nica. Tigii, le="substantiv masculin">s. m. (insecta, Hylobius abietus) pare sa confirme prima ipoteza.

ABUKIR [Abū Qῑr], le="localitate">localit. in Egipt, la NE de Alexandria. In apropierea ei au avut loc citeva batalii: la 1 august 1798, flota engleza, comandata de amiralul Nelson, a distrus flota franceza, comandata de amiralul Brueys; la 24-25 iul. 1799 Napoleon Bonaparte i-a invins pe otomale='color:white;background:green'>ni, iar la 8 martie 1801 armata franceza din Egipt a fost infrinta de cea engleza.

CEARTA, certuri, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. 1. Schimb de cuvinte aspre intre doua sau mai multe persoane; sfada, galceava. ◊ le="expresie">Expr. A cauta cearta cu lumanarea = a provoca cearta cu orice pret. 2. (Rar) Neintelegere, dusmale='color:white;background:green'>nie, ura. Sa-i dau un pahar de vin, De certuri Sa ne-mpacam (TEODORESCU). – Postverbal al lui certa.

leSSING, Gotthold Ephraim (1729-1781), scriitor si filozof german. Reprezentant al Ilumile='color:white;background:green'>nismului.Critic al clasicismului francez si al imitatorilor acestuia, caruia ii opune opera lui Shakespeare, a militat pentru o dramaturgie nationala, innoind constructia si tehle='color:white;background:green'>nica dramatica („Scrisori privind literatura cea mai noua”, „Dramaturgia hamburgheza”) pe care le va ilustra in tragediile sale. Piesele sale, in care denunta despotismul si intoleranta religioasa („Minna von Barnhelm”, „Emilia Galotti”, „Nathan inteleptul”), au inaugurat drama realista in Germale='color:white;background:green'>nia. Admirator al lui Spinoza. Lucrari de estetica („Laocoon sau despre grale='color:white;background:green'>nitele picturii si ale poeziei”).

DOCHIA (BABA DOCHIA) (in mitologia romaneasca), semidivile='color:white;background:green'>nitate meteorologica. Dupa mitul principal, D. era o batrana care a plecat cu oile la munte imbracata in noua cojoace. Vremea incalzindu-se, ea si-a lepadat in fiecare zi cate un cojoc, dar in ultima zi un inghet brusc a transformat-o in stana de piatra impreuna cu turma. In conceptia populara, cele noua zile, numite Zilele Babei sau Babele (corespunzand perioadei 1-9 martie) sunt capricioase si fac trecerea de la iarna la primavara.

2) amestec, a -a v. tr. (d. a 4 si mestec 1). Combin, pun la un loc: a amesteca vinu cu apa. Misc, mestec: a amesteca cu lingura. Incurc: a amesteca lucrurile. Implic: l-a amestecat si pe el in afacere. V. refl. Ma bag, intru: cine se amesteca in tarita, il male='color:white;background:green'>ninca porcii (Prov.).

aoleo (eo dift.), aoleu si aoileu (vest), auleu, auileu, aleu, valeu si valeu (est), interj. de durere, mirare si admiratiune (serios ori irole='color:white;background:green'>nic): Auleu, rau ma doare ! Auleu, ce foc! Auleu, ce frumoasa e! Auleu, da destept mai esti! Auleu si vai de mine! – In nord. si vaileu (rev. I. Crg. 14,43 si 44). V. si alelei si oleoleo.

VIEN DIETRO A ME, E LASCIA DIR le GENTI (le="limba latina; latinesc; (precedat de o cifra) latitudine">lat.) vino dupa mine si lasa lumea sa vorbeasca – Dante, „Purgatoriul”, V, 10.

BEETHOVEle='color:white;background:green'>niAN, -A, beethovele='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni, -e, le="adjectiv">adj. De Beethoven, al lui Beethoven; in male='color:white;background:green'>niera lui Beethoven. [le="pronuntat">Pr.: be-to-ve-le='color:white;background:green'>ni-an] – Beethoven (le="nume propriu">n. pr.) + le="sufix">suf.-ian.

CARBOle='color:white;background:green'>niER, -A, carbole='color:white;background:green'>nieri, -e, le="adjectiv">adj. Care se refera la carbune. Industrie carbole='color:white;background:green'>niera. [le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-er] – Din carbon, dupa modelul lui petrolier.

PINEALA, pineale, le="adjectiv">adj. (In sintagma) Glanda pineala = mica glanda situata in masa encefalului, care determina prin secretia ei dezvoltarea caracterelor sexuale; epifiza. [le="pronuntat">Pr.: -ne-a-] – Din le="limba franceza">fr. pineal.

PNeuMOCOle='color:white;background:green'>niOZA, pneumocole='color:white;background:green'>nioze, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Boala pulmonara crole='color:white;background:green'>nica cu caracter profesional, consecinta a iritatiei provocate de inhalarea masiva, indelungata si fixarea pe plamale='color:white;background:green'>ni a unor pulberi (de azbest, carbune, bioxid de siliciu, de fier etc.), care determina inflamatia si apoi sclerozarea lor. [le="pronuntat">Pr.: pne-u-mo-co-le='color:white;background:green'>ni-o-] – Din le="limba franceza">fr. pneumocole='color:white;background:green'>niose.

PUSKIle='color:white;background:green'>niAN, -A, puskile='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni, -e, le="adjectiv">adj. De Puskin, al lui Puskin; in male='color:white;background:green'>niera lui Puskin. [Scris si: puschile='color:white;background:green'>nian. – le="pronuntat">Pr.: -le='color:white;background:green'>ni-an] – Puskin (le="nume propriu">n. pr.) + le="sufix">suf. -ian.

CUTARE¹ le="pronume nehotarat">pron. nehot. (Inlocuieste numele unei persoane sau al unui lucru atunci cand nu vrem, nu putem sau nu e necesar sa le numim) Sunt cutare, ii raspund eu. ♦ (Adjectival) Cutare persoana. ♦ (Repetat) Unul... altul, acesta... acela. – le="limba latina">Lat. eccu-talis.

NEFleXIBIL, -A, neflexibili, -e, le="adjectiv">adj. Care nu este flexibil; inflexibil. ♦ (le="gramatica">Gram.; despre cuvinte sau forma lor) Care este lipsit de flexiune. – Ne- + flexibil (dupa le="limba franceza">fr. inflexible).

NEWTOle='color:white;background:green'>niAN, -A, newtole='color:white;background:green'>niele='color:white;background:green'>ni, -e, le="adjectiv">adj., le="substantiv masculin">s. m. si le="femile='color:white;background:green'>nin">f. 1. le="adjectiv">Adj. Referitor la teoriile lui Newton. 2. Partizan al teoriilor lui Newton. [le="pronuntat">Pr.: nĩu-to-le='color:white;background:green'>ni-an] – Din le="limba franceza">fr. newtole='color:white;background:green'>nien.

NETEMEIle='color:white;background:green'>niCIE, netemeile='color:white;background:green'>nicii, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Lipsa de temeile='color:white;background:green'>nicie; le="prin specializare">spec. viciu al unei hotarari date de un organ de jurisdictie, care consta fie in gresita sau incompleta stabilire a faptelor, fie in lipsa de motivare, fie intr-o motivare contradictorie sau in nefondarea ei pe un articol de lege. – Ne- + temeile='color:white;background:green'>nicie.

BUNAVOINTA s. 1. afectiune, c**********e, prietele='color:white;background:green'>nie, (livr.) afabilitate, (fig.) caldura. (N-am simtit ~ lui obisnuita.) 2. amabilitate, atentie, prietele='color:white;background:green'>nie, solicitudine. (Ne-a aratat multa ~.) 3. v. serviabilitate. 4. v. amabilitate. 5. ingaduinta, intelegere, marile='color:white;background:green'>nimie, mila, (inv. si pop.) milostele='color:white;background:green'>nie, (inv.) priinta, (turcism inv.) musaadea. (Cu ~ lui.) 6. ravna, silinta, sarg, zel, (inv.) proeresis. (Arata destula ~, dar nu putea realiza mai le='color:white;background:green'>nimic.)

MIE s. (fam.) miar. (Avea la le='color:white;background:green'>el doar o ~ pentru cumparaturi.)

PESTE prep. 1. (local) pe. (Cade ploaia ~ noi.) 2. (local) asupra, deasupra. (Se apleaca ~ el.) 3. (local) deasupra, pe. (~ masa era pusa musamaua.) 4. (local) (slavole='color:white;background:green'>nism inv.) prez. (Judetele de ~ Olt.) 5. (temporal) dupa. (Vine ~ un ceas.)

PRIVIleGIU s. 1. v. prerogativa. 2. drept. (S-a folosit de ~ pe care il are.) 3. v. avantaj. 4. avan-taj, favoare. (Ma bucur de ~ul de a-l cunoaste.) 5. v. cinste. 6. avantaj, binefacere, dar, folos. (~iile tehle='color:white;background:green'>nicii moderne.)

CRUCIADA ~e f. ist. Fiecare din cele opt expeditii cu caracter militar, intreprinse in Orientul apropiat de feudalii din europa, care, sub pretextul eliberarii mormantului lui Isus Hristos, urmareau cucerirea de noi teritorii. [G.-D. cruciadei; Sil. ci-a-] /<fr. croissade, it. crociata

MATAle='color:white;background:green'>niE ~ale='color:white;background:green'>nii f. rel. 1) mai ales la pl. Ingenunchere si inclinare a corpului inainte pana la atingerea pamantului cu capul (in semn de veneratie sau de pocainta). A bate (sau a face) ~ale='color:white;background:green'>nii. 2) la pl. Sirag de margele pe care credinciosii (mai ales calugarii) numara rugaciule='color:white;background:green'>nile ce le rostesc. [G.-D. matale='color:white;background:green'>niei; Sil. -le='color:white;background:green'>ni-e] /<sl. metale='color:white;background:green'>nija

CONTRAPOZITIE s.f. (Log.) Deducerea unei judecati noi prin inlocuirea termele='color:white;background:green'>nilor cu contradictorii lor. [< fr. contraposition].

AleXANDRIN, -A adj. 1. Referitor la civilizatia elele='color:white;background:green'>nistica din Alexandria; (p. ext.) care tine de epoca elele='color:white;background:green'>nistica. ◊ Scoala alexandrina = numele mai multor scoli filozofice de orientare mistica si eclectica din perioada elele='color:white;background:green'>nismului tarziu. 2. Vers alexandrin (si s.m.) = vers iambic de douasprezece silabe, cu cezura dupa silaba a sasea; poezie alexandrina = poezie de tip rafinat, erudit si uneori ezoteric, proprie epocii alexandrine. [Pl. -le='color:white;background:green'>ni, -ne. / cf. fr. alexandrin, cf. Alexandre le Grand – numele unui roman francez din sec. XII, unde a fost folosit acest vers prima data].

purici, puricesc, vb. IV (reg.) 1. (despre sipci, cuisoare sau pene de lemn) a bate in peretii sau in barnele unei case, pentru a fixa tencuiala sau lutul; a fixa cu purici (pietre). 2. (despre bucati mici de caramida sau de piatra) a lipi pe peretii noi ai unei case, pentru a le mari rezistenta.

ANADIOMENE s. f. inv. nume dat lui Venus, zeita dragostei. (< fr. Anadyomene)

CONTRAPOZITIE s. f. (log.) deducerea unei judecati noi prin inlocuirea termele='color:white;background:green'>nilor cu contrariile lor. (< fr. contraposition)

NOVENA s. f. acte de devotiune pe care le implineste crestinul catolic timp de noua zile la rand. (< it. novena)

mile='color:white;background:green'>nie (male='color:white;background:green'>nii), le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. – Suparare, furie. le="latina populara">Lat. pop. male='color:white;background:green'>nia, din le="grec, greaca">gr. μάνια (Puscariu 1087) le="confer">cf. le="albanez(a)">alb. mele='color:white;background:green'>ni (Meyer 283; Philippide, II, 647). E dubletul lui male='color:white;background:green'>nie, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f., din le="francez(a)">fr. male='color:white;background:green'>nie, cu le="derivat, derivare">der. male='color:white;background:green'>niac, le="adjectiv, adjectival">adj., din le="francez(a)">fr. male='color:white;background:green'>niaque. le="derivat, derivare">Der. mile='color:white;background:green'>nia, le="verb">vb. (a irita, a infuria); mile='color:white;background:green'>niac, le="substantiv masculin">s. m. (dansator, echilibrist), din le="neogrec, neogreaca">ngr. μανιαϰός „nebun”, cu fonetismul apropiat de mile='color:white;background:green'>nie (Tiktin), le="secolul">sec. XVIII, le="invechit">inv.; mile='color:white;background:green'>niecie, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. (sarlatale='color:white;background:green'>nie), le="invechit">inv.; mile='color:white;background:green'>nios, le="adjectiv, adjectival">adj. (suparat, infuriat).

sine le="pronume, pronominal">pron. – el insusi. le="latin(a)">Lat. se, modelat ca mine, tine, pentru a evita prezenta unui cuvint monosilabic in pozitie tole='color:white;background:green'>nica, le="confer">cf. le="latin(a)">lat. sese, le="spale='color:white;background:green'>niol(a)">sp. consigo. Se foloseste ca mine (le="pronume, pronominal">pron. le="persoana, personal">pers. de persoana a-III-a, la cazurile prepozitionale; le="invechit">inv., acuzativ fara le="prepozitie">prep.); dar a ajuns sa insemne „cuget launtric”, sens cu care se foloseste ca le="substantiv">s.: in sinea lui ‹ in sine „inlauntrul sau”, in sinea mea „pentru mine” etc.; si, de asemele='color:white;background:green'>ni, cu posesivul enclitic in sine-mi, in sine-ti, in sinesi. In le="secolul">sec. XIX s-a folosit pentru a traduce le="prefix">pref. auto-; sineiubire (egoism); sinestatator (autonom) etc. Dintre aceste formatii s-au pastrat in limba numai sinucidere si sinucigas.

CERNOVODEANU, Paul (1927-2006, le="neutru; (urmat de o cifra sau de un nume de localitate) nascut">n. Bucuresti), istoric roman. Cercetari consacrate relatiilor Tarilor Romane cu Anglia si S.U.A. in le="secolul, secolele">sec. 18-19: „Imaginea <lumii noi> in Tarile Romane si primele lor relatii cu Statele Ule='color:white;background:green'>nite ale Americii pina in 1859”; „Relatiile comerciale romano-engleze in contextul politicii orientale a Marii Britale='color:white;background:green'>nii (1803-1878)”. Editor de izvoare externe (colectia „Calatori straile='color:white;background:green'>ni despre Tarile Romane”).

adeveresc v. tr. (din adevar sau din mai vechiu adeverez, din care a ramas azi numai adj. adevarat). Dovedesc ca adevarat: a adeverit ca e asa, stirea s' a adeverit. Vechi. Asigur, promit: le adeverea ca se va face catolic, numai sa-l primeasca sa le fie crai (Nec.). V. refl. Ma incredintez, ma asigur: m' am adeverit ca nu spunea cu direptate [!] (Dos.). Ma oblig: se adeveri cu juramint ca nu se va marita (Moxa).

ajut, a -a v. tr. (lat. adjuto, are, id.; it. ajutare, pv. aiudar, fr. aider, sp. ayudar, pg. ajudar. V. adjutant). Usurez greutatea sau nevoia cuiva: a ajuta pe cineva din punga, cu bale='color:white;background:green'>ni din punga. Slujesc, aduc folos: nu-l mai ajutau picioarele. V. intr. A ajuta cuiva la ceva, a-l ajuta sa faca ceva. V. refl. Ma servesc la nevoie: cu el m' am mai ajutat.

JE PRENDS MON BIEN OU JE le TROUVE (le="limba franceza; francez">fr.) iau (ceea ce-mi trebuie) de unde gasesc – Moliere, „les fourberies de Scapin”, act. II, scena 11. A devele='color:white;background:green'>nit deviza celor care nu-si fac le='color:white;background:green'>nici un scrupul cand este vorba sa-si procure ceva.

PLUS ROYALISTE QUE le ROI MEME (le="limba franceza; francez">fr.) mai regalist decat insusi regele – Chateaubriand, „La monarchie selon la charte”: „Il ne faut etre plus royaliste que le roi meme” („Nu trebuie sa fii mai regalist decat regele insusi”). Condamnare a excesului de zel.

REVISTA DE FILOZOFIE, revista trimestriala aparuta la Bucuresti (1923 si 1943), sub directia lui C. Radulescu-Motru, cu seria noua a publicatiei „Studii filozofice” (1907-1919). In perioada 1954-1963 a aparut revista „Cercetari filozofice”, care din 1963 si-a schimbat titlul in „Revista de filozofie”. Editata de Institutul de Filozofie si Psihologie „C. Radulescu-Motru” al Academiei Romane.

PAYRO, Roberto Jorge (1867-1928), scriitor argentile='color:white;background:green'>nian. Romane de inspiratie istorica („Falsul inca”, „Capitanul Vergara”), picaresca („Aventurile hazlii ale nepotului lui Juan Moreira”, „Castoria lui Laucha”) si nuvele naturaliste („Povestiri noi din Pago Chico”) cu pertinente observatii asupra societatii argentile='color:white;background:green'>niene. Piese de teatru („Cantec tragic”, „Marco Severi”). A intemeiat mai multe publicatii literare.

CACI le="conjunctie">conj. (Introduce propozitii explicative) Pentru ca, deoarece, fiindca. eu ii cunosc caci am trait cu ei. – Ca + ce.

leANDRU, leandri, le="substantiv masculin">s. m. Arbust mediteranean, inalt pana la cinci metri, cu frunze lanceolate si cu flori albe, galbui sau rosii placut mirositoare, cultivat la noi ca planta ornamentala (Nerium oleander). [le="pronuntat">Pr.: le-an-. – le="plural">Pl. si: lendri. – le="varianta">Var.: oleandru le="substantiv masculin">s. m.] – Din le="limba italiana">it. leandro.

NEOANACREONTIC, -A, neoanacreontici, -ce, le="adjectiv">adj. Care se inspira din poezia lirica cultivata de imitatori tarzii ai lui Anacreon; care apartine acestei poezii. [le="pronuntat">Pr.: ne-o-a-na-cre-on-] – Din le="limba franceza">fr. neo-anacreontique.

DIACHENA, diachene, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Fruct format din doua achene lipite intre ele. [le="pronuntat">Pr.: di-a-] – Din le="limba franceza">fr. diakene.

LA prep. 1. (local) asupra, catre, inspre, spre, (inv.) despre, intre, supra. (Isi atinteste privirea ~ noi.) 2. (local) in. (Merge ~ vale.) 3. (cauzal) pentru. (Il pedepsea ~ cea mai mica abatere.) 4. (final) (inv.) spre. (L-a condamnat ~ moarte.)

IMPENETRABIL ~a (~i, ~e) 1) Care nu poate fi strabatut; de nestrabatut. 2) fig. Care este greu sau imposibil de inteles; de nepatruns; de neinteles; ermetic; obscur. 3) (despre oamele='color:white;background:green'>ni si despre expresia fetei lor) Care nu tradeaza trairile sufletesti. [Sil. -ne-tra-] /<fr. impenetrable, lat. impenetrabilis

MILIARD¹ ~e num. card. O mie de milioane. Un ~ de oamele='color:white;background:green'>ni. [Sil. -li-ard] /<fr. milliard

MILION¹ ~oane num. card. O mie de mii. Un ~ de locuitori. [Sil. -li-on] /<fr. million

MILION² ~oane n. 1) Numar constand dintr-o mie de mii de ule='color:white;background:green'>nitati. 2) Numarul 1000000. [Sil. -li-on] /<fr. million

ANADIOMENE adj. invar. (Lit.) Nume dat lui Venus, zeita dragostei. [Cf. fr. anadyomene < gr. anadyomai – a iesi din apa, prin aluzie la presupusa nastere a zeitei din spuma marii].

BEAUHARNAIS [boharne], eugene de (1781-1824), general francez. Fiul vitreg al lui Napoleon I, l-a sustinut pe acesta in lovitura de stat de la 18 brumar (9 nov. 1799). Print al imperiului si arhicancelar de stat (1804). S-a remarcat in campale='color:white;background:green'>nia din Rusia (1812).

ZGARCI, zgarcesc, le="verb">vb. IV. 1. le="tranzitiv">Tranz. A-si strange, a-si contracta corpul sau parti ale lui (de durere, de frig etc.). ◊ le="reflexiv">Refl. Ma strang, ma zgarcesc covrig (STANCU). ♦ le="reflexiv">Refl. (Despre plante) A se chirci, a se micsora, a degenera. 2. le="reflexiv">Refl. A da dovada de zgarcele='color:white;background:green'>nie, a se scumpi. – Slav (le="limba slava veche">v. sl. sugruciti).

CHIMIE le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Stiinta care studiaza compozitia, structura interna si proprietatile corpurilor, schimbarile provocate de actiunea atomilor sau a moleculelor unor corpuri asupra altora, transformarile lor cantitative si calitative, precum si combinatiile noi, rezultate in urma acestor transformari. – le="limba franceza">Fr. chimie (le="neologism din limba latina">lat. lit. chimia).

GIB MEINE JUGEND MIR ZURUCK! (le="limba germana; german">germ.) da-mi tineretea inapoi! – Goethe, „Faust”. Faust cere lui Mefisto implile='color:white;background:green'>nirea acestei dorinte, pentru a cerceta tainele Ule='color:white;background:green'>niversului, pe care n-a reusit sa le afle din cartile studiate intr-o viata de om.

2) chisea si chesea f., pl. ele (turc. kise, kese, punga de 500 de piastri sau de 110 franci). Vechi. Punga de tinut bale='color:white;background:green'>ni (ori tutun, inlocuita azi pin [!] tabachere). – In Olt. chisa, pl. tot ele: baga mina la chisa si da-ne cite-o para (GrS. 1937, 244).

corcie f. (ung. korcsolya, patin [!], sale='color:white;background:green'>niuta). Est. O unealta compusa din doi bulamaci ule='color:white;background:green'>niti cu doua traverse de care ne servim la urcat si scoborit butoaiele. Targa. Sant ud pe care se scoboara bustele='color:white;background:green'>nii de pe un deal sau de pe un munte.

CHIMIE le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Stiinta care studiaza compozitia, structura si proprietatile substantelor, transformarilor lor prin regruparea atomilor componenti, precum si combinatiile noi ale substantelor rezultate in urma acestor transformari. – Din le="limba franceza">fr. chimie, le="limba latina">lat. chimia.

PARCA¹ le="adverb">adv. Se pare ca..., s-ar crede ca..., s-ar zice ca...; (in constructii negative) nu prea. Parca il cunosc. ♦ Este posibil, se pare ca da. Ma cunosti? – Parca. ♦ (Cu valoare de conjunctie) Ca si cum, ca si cand. Imi raspunde parca n-ar avea gura. ♦ Ca si cum ar fi, ca si cand ar fi. Venea parca o adiere. – Parea + ca.

MIE, mii, le="numeral cardinal">num. card., le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. I. Numarul care in numaratoare are locul intre 999 si 1001. 1. (Cu valoare adjectivala) O mie de ale='color:white;background:green'>ni. ◊ (La le="plural">pl.; adesea prin exagerare, indica un numar foarte mare, nedeterminat) Mii de glasuri. 2. (Cu valoare substantivala) Unde merge mia, mearga si suta. ◊ le="locutiune adverbiala">Loc. adv. Cu miile (sau cu mia) = in numar foarte mare, cu duiumul. ◊ le="expresie">Expr. Mii si sute sau mii si mii = extrem de multi. A avea o mie si o suta pe cap = a avea foarte multa treaba sau griji, nevoi etc. 3. (Intra in componenta numeralelor adverbiale) De o mie de ori pe zi. II. le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">S. f. Numarul abstract egal cu o mie (I). ♦ Bancnota a carei valoare este de o mie (I 1) de lei; miar. – le="limba latina">Lat. milia (le="plural">pl. lui mille).

NOI le="pronume personal">pron. pers. 1 le="plural">pl. 1. (Desemneaza pe cel care vorbeste si persoana sau persoanele pe care acesta si le asociaza in vorbire) S-a inserat si noi tot pe loc stam. ◊ le="locutiune adverbiala">Loc. adv. (La acuzativ) La noi = acasa; in tara, in regiunea etc. de bastina. 2. (La dativ, in formele ne, le='color:white;background:green'>ni, cu valoare posesiva) Casa ne e frumoasa. (Cu valoare de dativ etic) Ne esti departe. 3. (La dativ sau la acuzativ, in forma ne, cu valoare de pronume reflexiv) Ne povesteam multe. 4. (In stilul oticial-admile='color:white;background:green'>nistrativ) eu. Noi, directorul scolii, am hotarat. ◊ (Ca plural al modestiei) Noi credem ca una dintre caracteristicile muzicii este melodia. Multumim celor care ne-au ajutat. [le="dativ">Dat.: noua, ne, le='color:white;background:green'>ni; le="acuzativ">acuz.: (pe) noi, ne] – le="limba latina">Lat. nos.

NERECEPTIV, -A, nereceptivi, -e, le="adjectiv">adj. Care nu este receptiv la impresii din afara si nu le priveste cu interes. ♦ Care invata, asimileaza greu. – Ne- + receptiv (dupa le="limba franceza">fr. non-receptif).

FERI vb. 1. v. apara. 2. a se pazi, (inv. si reg.) a se socoti, (inv.) a se lepada, a se veghea. (Sa te ~ de raceala.) 3. v. evita. 4. a evita, a ocoli, a se pazi, (inv.) a se indupleca. (Se ~ sa faca un anumit lucru.) 5. a evita. (Ma ~ sa-l intalnesc.) 6. a fugi. (~ din calea lui!) 7. a-si ascunde. (A-si ~ ochii, privirile.) 8. a se da, a se trage. (S-a ~ repede intr-o parte.) 9. v. eschiva. 10. a evita, a ocoli. (Se ~ de cuvintele abstracte.)

A SE AFIRMA ma afirm intranz. (despre persoane si despre male='color:white;background:green'>nifestarile lor) A se male='color:white;background:green'>nifesta in mod deosebit; a se impune; a se ilustra; a se remarca; a se distinge; a excela; a se evidentia; a bria. /<fr. affirmer, lat. affirmare

A SE ARDE ma ard intranz. 1) (despre oamele='color:white;background:green'>ni sau despre corpul lor) A se bronza prea tare. 2) fig. A suferi un esec; a ramane pagubas; a se frige; a se parli. /<lat. ardere

CEREMOle='color:white;background:green'>niOS ~oasa (~osi, ~oase) si adverbial 1) Care tine de ceremole='color:white;background:green'>nii; propriu ceremole='color:white;background:green'>niilor. 2) (despre persoane sau despre male='color:white;background:green'>nifestarile lor) Care vadeste o politete exagerata; reverentios. [Sil. -le='color:white;background:green'>ni-os] /<fr. ceremole='color:white;background:green'>nieux

A DUREA pers. 3 doare tranz. 1) A produce o suferinta fizica. Rana doare. Il doare mana. 2) fig. A produce o suferinta morala. Ma doare sufletul. ◊ A atinge pe cineva unde il doare a jigle='color:white;background:green'>ni pe cineva cu/sau fara intentie premeditata. /<lat. dolere

A SE EVIDENTIA ma ~ez intranz. (despre persoane si despre male='color:white;background:green'>nifestarile lor) A se male='color:white;background:green'>nifesta in mod deosebit; a se distinge; a se remarca; a se afirma; a se impune; a se ilustra; a se excela; a bria; a straluci. /Din evidenta

NEeuCLIDIAN ~a adj. : Geometrie ~a ramura a geometriei care nu se bazeaza pe postulatele lui euclid. [Sil. -e-u-cli-di-an] /ne- + euclidian

A UITA uit 1. tranz. 1) A pierde din memorie; a nu-si aminti. ~ sa scrie o scrisoare. ◊ ~ pe ce lume traieste a pierde simtul realitatii. 2) A trata cu indiferenta; a neglija. ~ prietele='color:white;background:green'>nii. ◊ Nu-ma-uita planta erbacee decorativa, cultivata pentru florile ei mici, albe sau albastre; miozotis. 3) A face sa dispara din memorie. ◊ A (nu) ~ cuiva ceva a (nu) pastra ganduri de razbunare. 4) A scapa din vedere. Au uitat sa-l inscrie in lista. 5) (obiecte sau fiinte ce trebuiau luate cu sine) A lasa din nebagare de seama (fiind grabit). ~ bale='color:white;background:green'>nii. 2. intranz. (urmat de un complement indirect cu prepozitia de) A inceta de a se mai interesa (de ceva). ~ de distractii. /<lat. oblitare

CHILIARH s.m. (Ant.) Comandant a o mie de militari in armatele Greciei antice. [Pron. -li-arh. / < fr. chiliarque, cf. gr. chilioi – o mie, archein – a conduce].

SIleN¹ s.m. Personaj din mitologia greaca, mentorul lui Dionysos – simbol al betivilor; satir. [< fr. Silene].

euSTIL s.n. Colonada in care coloanele sunt distantate intre ele prin spatii proportionate dupa diametrele lor. [Pron. e-us-. / < fr. eustyle, cf. gr. eu – bine, stylos – coloana].

MONSEle='color:white;background:green'>niOR s.m. 1. Titlu dat sele='color:white;background:green'>niorilor feudali (in Apus); titlu de adresare catre un nobil. 2. Titlu pe care il poarta ule='color:white;background:green'>nii prelati ai bisericii catolice. [Pron. -le='color:white;background:green'>ni-or. / < fr. monseigneur, cf. it. monsignore].

destrabala (destrabalez, destrabalat), le="verb">vb. – A corupe, a vicia, a p******i. Origine necunoscuta. Prezenta lui b intervocalic, ca si lipsa marturiilor vechi, ne fac sa credem ca este vorba de un cuvint modern, poate le="italian(a)">it. (s)traballare „a oscila”. Nu este posibila le="derivat, derivare">der. din le="latin(a)">lat. *disterebellāre (Densusianu, GS, V, 358).

SINTAGMATIC, -A I. adj. 1. referitor la sintagma. ♦ clasa ~a = ansamblu de termele='color:white;background:green'>ni care au, in fraza, acelasi comportament gramatical; raporturi ce = raporturi care unesc intre ele diversele elemente ale unei sintagme. 2. reguli ce = (in gram. generativa) reguli de expansiune care dau o noua versiune unei categorii oarecare sub forma constituentilor ei imediati. II. s. f. studiul sintagmelor. (< fr. syntagmatique)

pandalie (pandalii), le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. – Criza nervoasa, nabadaie, capriciu, toana. Origine incerta. Plecind de la le="varianta">var. le="invechit">inv., ne-am putea gindi la un le="neogrec, neogreaca">ngr. πὰντ’ őλα „tot”: il apuca pandaliile, le="confer">cf. il apuca toate alea, le="francez(a)">fr. il est dans tous ses etats. le="derivat, derivare">Der. din le="tiganesc, tiganeasca">tig. pandalo „confuz” (Graur, BL, VI, 167) nu e posibila; din le="neogrec, neogreaca">ngr. φαντασία prin intermediul unei forme pandasie (Galdi 217) sau din le="neogrec, neogreaca">ngr. παντολμία „indrazneala, obrazle='color:white;background:green'>nicie” (Scriban) nu este convingatoare. Trebuie sa aiba o anumita relatie cu le="rutean(a)">rut. pantalyk „ratiune”, care este de origine necunoscuta (Vasmer, II, 310), probabil le="turc(a)">tc. prin intermediul le="roman(a)">rom.

BOLLIAC, Cezar (1813-1881, le="neutru; (urmat de o cifra sau de un nume de localitate) nascut">n. Bucuresti), poet si publicist roman. Participant la Revolutia de la 1848, sustinator al Ule='color:white;background:green'>nirii Principatelor si al reformelor sociale. Remarcabil gazetar, a publicat intens la „Popolul suveran”, „Buciumul”, „Trompeta Carpatilor”. Poezie sociala („Din poeziile lui Cezar Bolliac”, „Colectiune de poezii vechi si noi”), exprimind o sensibilitate patetica. Teoretician al poeziei militante, precursor al criticii literare romanesti. Traduceri, insemnari de calatorie. Preocupari de arheologie si numismatica.

DAS EWIG-WEIBLICHE (le="limba germana; german">germ.) eternul femile='color:white;background:green'>nin – Goethe, „Faust”, II, act. 5: „Das Ewig-Weibliche zicht uns hinan” („Etern-femile='color:white;background:green'>nin ne-nalta-n tarii”). Femile='color:white;background:green'>nitatea vazuta in esenta ei tulburatoare si in vesle='color:white;background:green'>nicia ei.

L’ETAT C’EST MOI (le="limba franceza; francez">fr.) statul sunt eu – Cuvinte pe care Ludovic al XIV-lea le-ar fi rostit in 1651 in fata Statelor generale. Indica chintesenta monarhiei absolute si, prin extensie, tendintele dictatoriale.

DISTOPIE (< le="limba franceza; francez">fr.) le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Termen modern construit prin opozitie cu utopie si care se aplica unei lumi imaginate si negative. Printre creatiile distopice sunt mai renumite „Masina timpului” a lui G. H. Wells, „1984” de G. Orwell si „Noi” de E. Zamiatin.

NOLI ME TANGERE (le="limba latina; latinesc; (precedat de o cifra) latitudine">lat.) nu ma atinge – Ioan, 20, 17. Cuvinte pe care Iisus i le-a adresat Mariei Magdalena in dimineata Invierii. Semle='color:white;background:green'>nifica interdictia de a te atinge de o persoana sau de un lucru.

buburuzez si -tez (ma) v. refl. Ma acoper cu buburuji (de ex., laptele cind il bati si apar bobitele de unt). V. brobonez.

ROC (RUKH), pasare fabuloasa gigantica capabila sa ridice in aer elefanti sau alte greutati mari, cunoscuta din „O mie si una de nopti” sau din scrierile lui Marco Polo. Numele sau a fost atribuit ulterior unei pasari nezburatoare de mari dimensiule='color:white;background:green'>ni (pana la 3 m inaltime), Aepiorle='color:white;background:green'>nis, din Madagascar, disparuta in timpurile istorice ca urmare a vanarii excesive.

AMelIORARE, ameliorari, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. 1. Actiunea de a (se) ameliora si rezultatul ei; imbunatatire, indreptare, amelioratie. 2. Proces de creare a unei noi rase de ale='color:white;background:green'>nimale si noi soiuri de plante de cultura sau de imbunatatire a celor existente. [le="pronuntat">Pr.: -li-o]. – le="vezi; (urmat de un nume de limba) vechi">V. ameliora.

IERTARE, iertari, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. Actiunea de a ierta si rezultatul ei; iertaciune. ♦ Scuza. ◊ le="expresie">Expr. Sa avem iertare! = a) sa ne scuzati! b) cred ca nu ai dreptate! – le="vezi; (urmat de un nume de limba) vechi">V. ierta.

NEAFECTAT, -A, neafectati, -te, le="adjectiv">adj. (Despre oamele='color:white;background:green'>ni si unele male='color:white;background:green'>nifestari ale lor) Care nu este afectat, prefacut, pretios, nefiresc. [le="pronuntat">Pr.: ne-a-] – Ne- + afectat.

CRAI, crai, le="substantiv masculin">s. m. 1. (Astazi poetic sau in basme) Imparat, rege, domle='color:white;background:green'>nitor. ◊ (Cei trei) crai de la rasarit = magi. ◊ Compus: crai-nou = luna in prima ei faza, cand are forma unei seceri subtiri; luna-noua. 2. Barbat usuratic, care se tine de chefuri, de aventuri amoroase etc.; craidon. ◊ Crai de curte veche = haimana, pungas, derbedeu, d*******t. – Din le="limba slava (veche)">sl. kralĩ.

A SE DEZMORTI ma ~esc intranz. 1) (despre persoane sau parti ale corpului lor) A revele='color:white;background:green'>ni din starea de amorteala; a se dezgheta. 2) (despre pamant) A se m**a din cauza temperaturii mai ridicate de zero grade. 3) fig. A iesi din starea de inertie. 4) (despre natura) A se trezi la viata; a renaste; a reinvia. /dez- + a amorti

A SE INCleIA ma inclei intranz. 1) (de-spre obiecte sau despre parti ale lor) A se impreuna cu ajutorul unei substante lipicioase. ◊ A i ~ (cuiva) falcile a i se inclesta (cuiva) falcile. A i ~ (cuiva) limba (in gura) a-i intepele='color:white;background:green'>ni (cuiva) limba (in gura). 2) (despre substante vascoase) A adera ramanand prins (de alte obiecte). Aluatul s-a ~t de maile='color:white;background:green'>ni. 3) A devele='color:white;background:green'>ni cleios. Painea se incleie. /in + clei

A SE INCRANCENA ma ~ez intranz. 1) (despre corp si despre parti ale lui) A se contracta in mod involuntar sub actiunea unei tensiule='color:white;background:green'>ni nervoase; a se increti; a se infiora. 2) (despre lupte) A devele='color:white;background:green'>ni (mai) crancen; a se desfasura tot mai intens; a se inversuna; a se indarji. [Si incrancen] /in + crancen

A SE SPIRTUI ma ~iesc intranz. fam. (despre persoane si despre orgale='color:white;background:green'>nismele lor) A fi obisnuit cu bauturile alcoolice tari (in urma consumarii lor sistematice). /Din spirt

CICEROle='color:white;background:green'>niAN, -A adj. Care este propriu lui Cicero, care imita pe Cicero; exemplar, impecabil. [Pron. -le='color:white;background:green'>ni-an. / < fr. cicerole='color:white;background:green'>nien].

DULCINEE s.f. Eroina a unui amor ridicol. [Pron. -ne-e. / < fr. dulcinee, cf. Dulcineea – iubita ideala a lui Don Quijote].

IHNeuMOle='color:white;background:green'>niDE s.n.pl. (Zool.) Familie de insecte himenoptere, cu abdomenul lung si pedunculat, care isi depun ouale in larvele, pupele sau ouale altor insecte, distrugandu-le; (la sg. ihneumole='color:white;background:green'>nid insecta din aceasta familie. [Pron. -ne-u-. / < fr. ichneumole='color:white;background:green'>nides, cf. gr. ichneumon – viespe, eidos – aspect].

PERSONALIZARE s.f. Actiunea de a personaliza si rezultatul ei. ♦ Constiinta ca perceptiile, reprezentarile, ideile, sentimentele apartin propriului eu. [< personaliza].

REMAle='color:white;background:green'>niERE s.f. Actiunea de a remale='color:white;background:green'>nia si rezultatul ei; (spec.; polit.) schimbare a compozitiei unui guvern. [Pron. -le='color:white;background:green'>ni-e-. / < remale='color:white;background:green'>nia].

CANGRENA s.f. (Med.) Alterare (ireversibila) a unei parti din tesuturile ale='color:white;background:green'>nimale, care se intinde si duce la distrugerea lor. [Var. gangrena s.f. / < it. cangrena, fr. gangrene < gr. gangraina – rana].

impaia, pers. 3 sg. impaiaza, vb. I refl. (reg.; despre oi) primavara oile se impaiaza = le cresc sub firele vechi de lana alte fire noi (pai); a naparli.

bila (bile), le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. – Sfera, pietricica. le="francez(a)">Fr. bille. Cuvintul bila, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. (birna, traversa) ne este necunoscut ca termen popular. Cihac si DAR il deriva din le="bulgar(a)">bg. bilo; este insa probabil sa fie vorba de acelasi cuvint le="francez(a)">fr.

boldei (boldei), le="substantiv masculin">s. m. – Ciine de talie mica, de vinatoare. Probabil le="englez(a)">engl. bulldog, alterat in pronuntarea le="popular">pop. Este cuvint intrat in limba in le="secolul">sec. XIX, ca termen de vinatoare, si se aplica numai ciile='color:white;background:green'>nilor de rasa straina. DAR si Scriban il deriva de la bold; nu reusim insa sa ne explicam legatura semantica intre cele doua cuvinte. Totusi, aceasta apropiere spontana poate explica schimbarea pronuntarii. – le="derivat, derivare">Der. bold(e)ica, le="substantiv femile='color:white;background:green'>nin">s. f. (catea de vinatoare). Daca etimonul pe care il propunem este corect, boldei, este dublet al lui buldog, le="substantiv masculin">s. m. (mops, ciine de prada), din le="englez(a)">engl., prin intermediul le="francez(a)">fr. bouledogue.