Rezultate din textul definițiilor
A CUCERI ~esc tranz. 1) A lua in stapanire cu forta armata; a ocupa. 2) A capta prin insusiri deosebite (pentru a castiga simpatia, dragostea sau bunavointa). 3) A obtine prin lupta sau prin munca sustinuta. /<lat. conquerire
STUDIU, studii, s. n. 1. Actiunea de a studia (1); munca intelectuala sustinuta depusa in vederea insusirii de cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu. ♦ Spec. Insusire de cunostinte stiintifice; invatatura. ◊ Expr. A-si face studiile = a parcurge succesiv diverse grade de invatamant; a urma cursurile unei scoli, institutii de invatamant. ♦ (Teatru; in expr.) A pune o piesa in studiu = a incepe repetitiile la o piesa. 2. Materie de invatamant. 3. Lucrare, opera stiintifica. 4. (In artele plastice) Schita partiala sau preliminara cu ajutorul careia pictorul, sculptorul etc. compune si executa o opera definitiva. ♦ Compozitie muzicala cu caracter de virtuozitate, destinata mai ales unui scop pedagogic (de exercitiu). – Din lat. studium, it. studio.
SILINTA, silinte, s. f. Staruinta indelungata, osteneala pentru a executa bine ceva, pentru a atinge un scop; efort sustinut in munca sau la invatatura; sarguinta, straduinta, stradanie, ravna, zel. ◊ Loc. vb. A-si da silinta (sau toata silinta ori toate silintele) = a se sili (3). – Sili + suf. -inta.
STUDIA, studiez, vb. I. 1. Tranz. A depune o munca intelectuala sustinuta, sistematica, pentru insusirea de cunostinte temeinice intr-un anumit domeniu; a invata. 2. Tranz., refl. si refl. recipr. A (se) observa cu atentie, a (se) examina (din toate punctele de vedere); a (se) analiza, a (se) cerceta. 3. Refl. A-si impune o anumita atitudine, un anumit fel de a fi, mai ales atunci cand se stie observat, examinat de cineva. [Pr.: -di-a] – Din it. studiare.
A CASTIGA castig 1. tranz. 1) (bani sau bunuri materiale) A dobandi prin munca (sau prin alte mijloace). 2) fig. A obtine prin munca sau prin lupta sustinuta. ~ simpatia publicului. ~ bunavointa colegilor. 3) (lupte, partide, procese etc.) A obtine inregistrand victorie. 2. intranz. 1) A avea un castig. 2) A-si spori valoarea (sau continutul, greutatea etc.). /<lat. castigare
BENEDICTIN, -A I. s. m. f. calugar(ita) dintr-un ordin catolic, care a desfasurat o sustinuta activitate in domeniul constructiilor. ♦ munca de ~ = munca intelectuala minutioasa si de lunga durata. II. adj. 1. care apartine benedictinilor. 2. (fig.) laborios, harnic, muncitor. (< fr. benediction)
VIU adj. 1. (inv. si pop.) traitor, vietuitor. (Fiinte ~.) 2. insufletit. (Oameni ~ si oameni morti.) 3. v. deschis. 4. (pop.) verde. (Plante ~ si plante uscate.) 5. v. intens. 6. intens, stralucitor, (fig.) aprins. (Culori ~.) 7. puternic, tare, (frantuzism) criant, (fig.) aprins. (O nuanta ~ a unei culori.) 8. v. chinuitor. 9. v. acut. 10. adanc, intens, mare, profund, puternic. (O impresie, o emotie ~.) 11. intens, puternic, (fig.) aprins, arzator, fierbinte, inflacarat, infocat, pasionat. (O dorinta ~.) 12. v. vivace. 13. febril, intens, incordat, insufletit. (Ritm ~ de munca.) 14. animat, insufletit. (O discutie ~.) 15. v. sustinut. 16. v. vesnic. 17. actual, proaspat. (O amintire mereu ~.) 18. v. expresiv.
PERSEVERENT adj. 1. v. staruitor. 2. v. tenace. 3. darz, indarjit, staruitor, tenace. (O munca ~.) 4. asiduu, insistent, silitor, sarguincios, sarguitor, staruitor, sustinut, tenace, zelos. (Eforturi ~.) 5. v. incapatanat.
A LUCRA ~ez 1. intranz. 1) A actiona depunand eforturi sustinute (fizice sau intelectuale); a depune o munca; a munci. ~ la uzina. ~ din greu. ◊ ~ ca un rob a presta o munca foarte grea, obosind peste masura. 2) A exercita o activitate profesionala sau o specialitate; a munci. ~ ca medic. 3) A depune un efort fizic sau/si intelectual sustinut permanent (pentru a obtine un rezultat util); a munci. 4) (despre mecanisme, vehicule, organe, masini, aparate etc.) A fi in actiune; a-si indeplini functia; a functiona; a merge. 5) A actiona in mod eficace; a avea efect. Legea ~eaza. Medicamentul ~eaza. 2. tranz. A supune unei actiuni sistematice (pentru a modifica forma, a face folositor etc.); a modifica prin munca. ~ pamantul. ~ lemnul. [Sil. lu-cra] /<lat. lucrare
A SE CANONI ma ~esc intranz. pop. 1) A se supune unui canon; a se cazni; a se chinui. 2) A depune eforturi sustinute; a se stradui din rasputeri; a se cazni; a se munci; a se chinui; a se necaji; a se osteni; a se obosi. /Din canon
A SE CHINUI ma chinui intranz. 1) A se supune unui chin; a se cazni. 2) A depune eforturi sustinute; a se stradui din rasputeri; a se cazni; a se munci; a se necaji; a se osteni; a se obosi. [Sil. -nu-i] /chin + suf. ~ui
A SE TRUDI ma ~esc intranz. 1) A depune eforturi sustinute; a se stradui din rasputeri; a se cazni; a se chinui; a se munci. 2) A obosi muncind. /<sl. truditi
A SE OBOSI ma ~esc intranz. A depune eforturi sustinute; a se stradui din rasputeri; a se necaji; a se chinui; a se cazni; a se munci; a se osteni. /<bulg. oboseja, sb. obositi
A SE CAZNI ma ~esc intranz. 1) A se supune unei cazne; a se chinui. 2) A depune eforturi sustinute; a se stradui din rasputeri; a se chinui; a se necaji; a se osteni; a se obosi; a se munci. /Din cazna
A SE OSTENI ma ~esc intranz. pop. A depune eforturi sustinute; a se stradui din rasputeri; a se obosi; a se cazni; a se chinui; a se necaji; a se munci. /<sl. ustanon