QURUCH s. n. Veche moneda divizionara in Arabia Saudita. – Din fr. quruch.

HALER s.m. moneda divizionara in Cehia si Slovacia, a suta parte dintr-o coroana. (din ceh. haler, slovac. halier < v. ceh. haler < germ. de sus medie hallœr, haller = fosta moneda divizionara din spatiul germanic (> germ. Heller) < Schwabisch Hall (n.pr. = localitate langa Stuttgart, unde erau batute monezile, incepand cu anul 1208)) [et. AHDEL, WDW]

pintoc, pintoci, adj. si s.m. (reg.) 1. (adj. si s.m.) (om) de nimic, netrebnic, ticalos. 2. (s.m.) veche moneda divizionara valorand un gros, o jumatate de para, un pitac etc. 3. (s.m.) om mic de statura, scund.

QURUCH s.m. Veche moneda divizionara in Arabia Saudita, valorand a douazecea parte dintr-un rial. [< fr. quruch].

cent s. m., pl. centi; (moneda divizionara americana) abr. c. / ct.

AGOROT s. m. moneda divizionara a Israelului, a suta parte dintr-un shekel. (< fr. agorot)

AT¹ s. m. moneda divizionara in Laos, valorand a suta parte dintr-un kip. (< fr. at)

AURAR EYRIR/ s. m. moneda divizionara din Islanda, a suta parte dintr-o coroana. (< fr. aurar)

BILON I. s. m. 1. aliaj monetar in compozitia caruia intra in cea mai mare parte sau exclusiv metale comune. 2. moneda divizionara, cu valoare intrinseca, inferioara valorii sale nominale. II. s. n. ridicatura de pamant de-a lungul unui rand de plante cultivate. (< fr. billon)

CENT¹ s. m. moneda divizionara in diverse tari (S.U.A., Canada, Australia, Olanda etc.), o sutime din unitatea monetara. (< engl., fr. cent)

CENTAVO s. m. moneda divizionara in unele tari din America Latina si Portugalia, a suta parte din unitatea monetara. (< sp. centavo)

CENTESIMO s. m. moneda divizionara din Panama, Uruguay, Italia etc., a suta parte din unitatea monetara. (< sp., it. centesimo)

CHUN s.n. moneda divizionara in Coreea, a suta parte dintr-un won. (< germ. Chun)

DINAR s. m. unitate monetara in fosta Iugoslavie, Algeria, Iordania, Libia etc. ◊ moneda divizionara in Iran, a suta parte dintr-un rial. (< fr. dinar)

FEN² s. m. 1. veche unitate de masura chineza pentru suprafete, de 61,44 m². 2. moneda divizionara in China, a suta parte dintr-un yuan (= 10 jiao). (< fr. fen)

FILER¹ s. m. moneda divizionara in Ungaria, a suta parte dintr-un forint. (< mag. filler)

FRANC¹ s. m. unitate monetara a Frantei, Elvetiei, tarilor Africii Centrale, Belgiei etc. ◊ moneda divizionara in Maroc, a suta parte dintr-un dirham. (< fr. franc)

JIAO s. m. moneda divizionara in China, a zecea parte dintr-un yuan. (< germ. Jiao)

MONGO s. m. moneda divizionara in Mongolia, a suta parte dintr-un tugrik. (< germ. Mongo)

ORE s. f. moneda divizionara in Danemarca, Norvegia si Suedia, a suta parte dintr-o coroana. (< fr. ore)

PAISHA s. f. moneda divizionara in Bangladesh, India, Pakistan, Nepal, a suta parte dintr-o rupie. (< fr. paise)

PENI pl. pence/ s. m. moneda divizionara engleza, a 1²-a parte dintr-un siling (pana in 197¹), (astazi) a suta parte dintr-o lira sterlina. (< engl. penny)

PENNI s. f. moneda divizionara finlandeza, a suta parte dintr-o marca. (< germ. Penni)

PFENIG s. m. moneda divizionara germana, a suta parte dintr-o marca. (< germ. Pfennig)

PYAS s. m. moneda divizionara in Birmania, a suta parte dintr-un kyat. (< fr. pyas)

QUIASH CHI-AS/ s. m. moneda divizionara in Arabia Saudita, a douazecea parte dintr-un riyal. (< fr. quiash)

SILING s. m. 1. moneda divizionara engleza, a 2⁰-a parte dintr-o lira sterlina. 2. unitatea monetara a unor tari africane (Kenya, Tanzania, Uganda). 3. unitatea monetara a Austriei. (< fr., engl. shilling, /3/ germ. Schilling)

gros (grosi), s. m. – Veche moneda care valora la inceput 1/48 dintr-o marca de argint. A fost batuta in Mold. la sfirsitul sec. XIV. Lat. grossus, intrat in rom. prin intermediul pol. grosz, germ. med. grosse, germ. Grosch(en), cf. ngr. γρόσσο, bg., sb. gros, tc. gurus (Ronzvalle 122). – Der. grosita, s. f. (moneda divizionara de argint, de valoare variabila), cf. pol. groszyk, sb., slov. grosic. Din tc. deriva dubletul inv. grus, s. m. (moneda turceasca de 40 de aspri).

lascaie (lascai), s. f. – Para, aspru, moneda divizionara de cupru, valoare, inv., paritate. – Var. lescaie, letcaie. Rut. ljackyj „polonez”, pol. lakci „polonez” (Tiktin; DAR). Se foloseste putin la pl., principalul sau inteles fiind acela de termen de comparatie, pentru a indica un obiect fara valoare ca sp. pito, pizca. – Lascaiata, s. f. (Olt., Banat, oala cu doua toarte) pare sa se explice prin ideea de „oala fara valoare, hirb” (Candrea).

para (parale), s. f. – 1. Veche moneda divizionara turca, cu valoare de 2 aspri, 3 bani sau 1/40 dintr-un piastru. – 2. moneda divizionara rom., valorind 1/40 dintr-un leu vechi. – 3. Centima. – 4. (Pl.) Bani. – Mr., megl. para. Tc. para (Roesler 601; Seineanu, II, 283; Loebel 74; Lokotsch 1626), din per. para, cf. ngr. παρᾶ, alb., bg., sb. para. – Der. paraleste, adv. (in numerar); paralet, s. n. (banet); paraleala, s. f. (extorcare, paguba); parali, vb. (a jecmani); paralic, s. n. (banet; maruntis); paraluta, s. f. (centima, ban; banus, Bellis perennis).

pening (peningi), s. m. – Veche moneda divizionara de cupru, gros. – Var. pfeni(n)g. Sl. penegu, din germ. Pfenning (Tiktin), cf. sp. penique. Sec. XVII.

potor (-ri), s. m. – Moneda veche de cupru. Sl. poluvutora „unu si jumatate” (Miklosich, Slaw. Elem., 37; Cihac, II, 282; Tiktin), cf. pol. poltorak, slov. poltora. – Der. potoroanca, s. f. (Trans., moneda divizionara de cupru); potronic, s. m. (moneda de argint de 6 aspri; moneda de cupru, a douasprezecea parte dintr-un leu), probabil dintr-un sl. poltoroniku (Tiktin); potura, s. f. (Olt., moneda de cupru; Olt., oala). Cf. polturac.

CENT, centi, s. m. 1. moneda divizionara in Statele Unite ale Americii si in Canada. egala cu o sutime de dolar. ♦ Moneda in Tarile de Jos, valorand o sutime de florin. 2. (Muz.) Subdiviziune pentru masurarea intervalelor muzicale, egala cu o sutime dintr-un semiton. – Din engl., fr. cent.

FILER¹, fileri, s. m. moneda divizionara in Ungaria, valorand a suta parte dintr-un forint. – Din magh. filler.

xu smi [At:DN³ / E: fr. xu] moneda divizionara in Vietnam, valorand a suta parte dintr-un dong.

FORINT, forinti, s. m. moneda divizionara care circula in Ungaria. – Din magh. forint.

PARA³, parale, s. f. 1. moneda divizionara egala cu a suta parte dintr-un leu vechi; mica moneda turceasca de argint care a circulat si in tarile romanesti; (astazi) ban de valoare mica. ◊ Expr. A nu avea (nici o) para (chioara) = a nu avea (nici) un ban. Pana intr-o para sau pana la (o) para = pana la ultimul ban; exact (din punct de vedere banesc). Nu face nici o para (chioara sau nici doua parale) sau nu face parale = nu are (nici o) valoare, nu e bun (de nimic). A face (pe cineva) de doua parale = a certa (aspru) (pe cineva). A lua (pe cineva) la trei parale = a-i cere cuiva socoteala pentru ceea ce a facut. ♦ P. gener. Moneda (metalica). 2. (Fam.; la pl.) Bani; p. ext. avere. ◊ Expr. Parale bune = bani multi (Fam.) A face parale = a fi valoros, de pret. A sti cate parale face cineva = a fi bine lamurit in privinta caracterului, a meritelor sau a capacitatii cuiva. – Din tc. para.

PENI, peni, s. m. moneda divizionara engleza, care valoreaza a douasprezecea parte dintr-un siling sau a suta parte dintr-o lira. – Din engl. penny.

SILING, silingi, s. m. 1. moneda divizionara englezeasca, valorand a 20-a parte dintr-o lira sterlina. 2. Unitate monetara a statului austriac. – Din engl. shilling, germ. Schilling.

COPEICA, copeici, s. f. moneda divizionara cu valoarea unei sutimi dintr-o rubla. – Din rus. kopeika.

QUIASH s.m. moneda divizionara in Arabia Saudita, a douazecea parte dintr-un riyal. [Pr.: chi-as] (cf. fr. quiash)

QURUCH s.m. (Inv.; in Arabia Saudita) moneda divizionara valorand a douazecea parte dintr-un riyal. [Pr.: curus] (din fr. quruch)

DIVIZIONAR, -A, divizionari, -e, adj. 1. (In sintagma) moneda divizionara = moneda marunta de metal, reprezentand o fractiune a unitatii banesti legale; p. gener. moneda de valoare mica; bani marunti, maruntis. 2. Care tine de o divizie (1), privitor la o divizie. 3. Care are loc in cadrul unei divizii (2), care apartine unei divizii. [Pr.: -zi-o-] – Din fr. divisionnaire.

SEN, seni, s. m. moneda divizionara japoneza, valorand a suta parte dintr-un yen. – Din fr. sen.

CENT ~ti m. (in S.U.A., Canada, Olanda, etc.) moneda divizionara egala cu a suta parte dintr-un dolar, dintr-un florin, dintr-o coroana etc. /<engl., fr. cent

GROS ~i m. inv. 1) Moneda marunta de argint care a circulat, in evul mediu, in unele tari europene (Italia, Franta, Polonia etc.). 2) Moneda ruseasca (egala la inceput cu doua copeici, mai tarziu egala cu o jumatate de copeica). 3) moneda divizionara care a circulat in Polonia si Austria. /<germ. Groschen, pol. grosz

MARUNT ~ta (~ti, ~te) 1) Care este de proportii foarte reduse; mic de tot. Pietre ~te. Pasi ~ti. ◊ Bani ~ti bani in monede divizionare de valoare mica. 2) (despre scris) Care este cu litere foarte mici. 3) (despre persoane) Care este mic de statura; scund. 4) fig. Care este de mica importanta. ◊ Multe si ~te lucruri de tot felul, dar lipsite de importanta. 5) fig. (despre oameni) Care dovedeste lipsa de noblete sufleteasca; lipsit de generozitate; meschin. /<lat. minutus

PARA ~le f. 1) inv. Moneda marunta egala cu a suta parte dintr-un leu. 2) inv. Moneda turceasca de argint care a circulat si in Tara Moldovei. 3) moneda divizionara iugoslava egala cu a suta parte dintr-un dinar. 4) Ban de valoare neinsemnata. ◊ Nu face nici o ~ (chioara) sau nu face nici doua ~le (sau nici doi bani) nu are nici o valoare; nu costa nimic. A nu avea nici o ~ (sau letcaie) chioara a nu avea nici un ban. A face pe cineva de doua ~le a batjocori tare pe cineva; a face de nimic. 5) la pl. Bani in numar nedeterminat. ◊ Pana intr-o ~ pana la ultimul ban. A lua pe cineva la trei ~le a-i cere cuiva socoteala; a lua din scurt pe cineva. Face ~le e de pret; nu e lipsit de valoare. [Art. paraua; G.-D. paralei] /<turc. para

PENI ~ m. moneda divizionara engleza, egala cu a suta parte dintr-o lira sterlina. /<engl. penny

PFENIG ~gi m. moneda divizionara germana egala cu a suta parte dintr-o marca. /<germ. Pfennig

QURUCH [pr.: curus] m. inv. (in Arabia Saudita) moneda divizionara valorand a douazecea parte dintr-un rial. /<fr. quruch

SIling ~gi m. 1) moneda divizionara egala cu a 20-a parte dintr-o lira sterlina. 2) Unitate a sistemului monetar in unele tari. /<engl., fr. shilling, germ. Schilling

AGOROT s.m. moneda divizionara in Israel, valorand a suta parte dintr-o lira. [Cf. fr. agorot].

AT s.m. moneda divizionara in Laos, valorand a suta parte dintr-un kip. [Pl. ati. / cf. fr. at].

BILON s.n. 1. moneda divizionara, cu valoare intrinseca inferioara valorii sale nominale. 2. (Agr.) Ridicatura de pamant de-a lungul unui rand de plante cultivate. [< fr. billon].

CENTAVO s.m. moneda divizionara in unele tari din America Latina (Brazilia, Nicaragua, Ecuador, Peru, Guatemala etc.) si Portugalia. [Pl. -os. / < sp. centavo = a suta parte].

CENTESIMO¹ s.m. moneda divizionara reprezentand a suta parte dintr-o lira italiana. [Pl. -mi. / < it. centesimo].

CENTESIMO² s.m. moneda divizionara din Chile, Panama, Uruguay etc., valorand a suta parte din unitatea monetara respectiva. [Pl. -os. / < sp. centesimo = a suta parte].

CENTIMO s.m. moneda divizionara in Spania, Costa Rica, Venezuela etc. valorand a suta parte din unitatea monetara. [Pl. -os. / < sp. centimo = a suta parte].

DINAR s.m. 1. V. denar. 2. Unitate monetara in [fosta] Iugoslavie, Algeria, Iordania etc. ♦ moneda divizionara in Iran, valorand a suta parte dintr-un rial. [< ngr. dinarion, fr. dinar].

PUL² s.m. moneda divizionara in Afganistan, a suta parte dintr-un afgani. (cf. fr., engl. pul < pers. pul) [et. si MW]

SATANG s.m. moneda divizionara in Thailanda, a suta parte dintr-un baht. (cf. fr. satang < thail. satāń)

FIL¹ s.m. moneda divizionara, a mia parte dintr-un dolar in Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Irak, Iordania si Kuweit, respectiv a suta parte dintr-un riyal in Yemen. (cf. engl., fr. fil < arab. fals, fils < lat. follis = foale, poseta (de piele), ban) [si MW]

DIRHAM s.m. ~ ♦ moneda divizionara in Libia, a mia parte dintr-un dinar (= 100 piastri, in trecut). (cf. engl., fr. dirham < arab. < lat. d*****a, gr. δραχμή = drahma) [et. si MW, AHDEL]

PIASTRU s.m. ~ ♦ moneda divizionara in Libia (in trecut, a suta parte dintr-o lira), Sudan (a suta parte dintr-o lira, respectiv a mia parte dintr-un dinar), Egipt, Liban si Siria (a suta parte dintr-o lira). (cf. fr. piastre, it. piastra = placa subtire de metal < lat. emplastra, emplastrum = pansament) [si AHDEL, MW]

SEN² s.m. moneda divizionara in Cambodgia, Indonezia, Malaiezia si Brunei, a suta parte dintr-un riel, respectiv rupiah, ringgit (dolar) si dolar. (cf. engl., fr. sen < indonez. sen, senti < engl. cent) [si AHDEL]

SEN¹ s.m. moneda divizionara in Japonia, a suta parte dintr-un yen. (cf. engl., fr. sen < jap. sen < chinez. mandar. qian = ban, moneda) [si AHDEL]

XU s.m. moneda divizionara in Vietnam, a suta parte dintr-un dong. ♦ moneda divizionara din fostul Vietnam de Sud, echivalenta cu un cent. (din vietnam. xu < fr. sou = veche moneda fr. egala cu 12 denari sau moneda fr. de 5 centime < v. fr. sol < lat. tarzie solidus = solid¹; cf. engl., fr. xu) [si MW]

LEPTA s.f. moneda divizionara in Grecia, a suta parte dintr-o drahma, v. lepton. (cf. lepton; cf. engl., fr. lepta) [si AHDEL]

aurar /eyrir/ s.m. moneda divizionara din Islanda, a suta parte dintr-o coroana. [Pr.: eĩ-rir] (din isl. eyrir < v. norv. = bani < (prob.) lat. aurum = aur) [si AHDEL]

LEPTON s.m. 1. (In Grecia antica) Unitate monetara foarte mica. 2. moneda divizionara in Grecia, egala cu a suta parte dintr-o drahma. 3. (Fiz.) Denumire generica pentru particulele elementare (electron, pozitron, neutrino, mezon etc.) [< germ. Lepton, fr. lepton].

MONGO s.m. moneda divizionara in Mongolia, valorand a suta parte dintr-un tugrik. [Pl. -os. / < germ. Mongo < cuv. mongol].

ORE s.f. moneda divizionara in Danemarca, Norvegia si Suedia, valorand a suta parte dintr-o coroana. [< fr. ore < cuv. scandinav].

PAISA s.f. moneda divizionara in India, Pakistan etc., valorand a suta parte dintr-o rupie. [< fr. paise < cuv. hindustan].

PENNY s.m. moneda divizionara engleza valorand pana in 1971 a douasprezecea parte dintr-un siling; astazi a suta parte dintr-o lira. [Scris si peni, pl. pence. / < engl. penny].

PENNIA s.f. moneda divizionara finlandeza, valorand a suta parte dintr-o marca. [< germ. Penni < cuv. finlandez].

PYA s.m. moneda divizionara in Birmania, valorand a suta parte dintr-un kyat. [Pl. -as. / < fr. pya < cuv. birman].

SILING¹ s.m. 1. moneda divizionara engleza, valorand a 20-a parte dintr-o lira sterlina. 2. Unitate monetara a unor tari africane (Kenya, Uganda, Somalia). [Scris si shilling. / < engl. shilling].

TSYAO s.m. moneda divizionara in Republica Populara Chineza, valorand a zecea parte dintr-un yuan. [Cf. germ. Tsjao < cuv. chinez].

XU s.m. moneda divizionara in Vietnam, valorand a suta parte dintr-un dong. [< fr. xu < cuv. vietnamez].

CENT s.m. moneda divizionara in Statele Unite si Canada, egala cu o sutime de dolar. ♦ Moneda in Tarile de Jos, valorand o sutime de florin. [< engl. cent].

DIVIZIONAR, -A adj. 1. Referitor la o impartire, care presupune o impartire. ◊ moneda divizionara = moneda marunta, reprezentand o fractiune a unitatii monetare legale; bani marunti. 2. Care apartine unei divizii. [Pron. -zi-o-. / cf. fr. divisionnaire].

PIASTRU s.m. Moneda de argint de diferite valori, intrebuintata odinioara in unele tari (Turcia, Tarile Romane, Ungaria). ♦ moneda divizionara in diverse tari din Orientul Apropiat (Siria, Sudan etc.), valorand a suta parte dintr-o lira. [Pron. pi-as-, pl. -stri. / < it. piastra, cf. fr. piastre].

PFENIG s.m. moneda divizionara germana, valorand a suta parte dintr-o marca. [< germ. Pfennig].

PUL s.m. moneda divizionara in Afganistan, valorand a suta parte dintr-un afgan. [< fr. pul < cuv. iranian].

SATANG s.m. moneda divizionara in Tailanda, valorand a suta parte dintr-un baht. [< fr. satang < cuv. taichinez].

SEN s.m. moneda divizionara in Japonia si Kampuchia, valorand a suta parte dintr-un yen, respectiv dintr-un riel. [< fr. sen < cuv. japonez].

husas (husasi), s. m. – moneda divizionara ce valora 20 creitari in Trans. – Var. husos. Mag. huszas (Cihac, II, 507), de la hus „douazeci”, cf. husar.

BAN¹, bani, s. m. 1. Unitate monetara si moneda egala cu a suta parte dintr-un leu; p. restr. moneda marunta, divizionara a leului. ◊ Expr. A nu face (sau a nu plati) un ban (chior) sau doi bani= a nu valora nimic, a nu avea nici o valoare. 2. Echivalent general al valorii marfurilor (fiind el insusi o marfa); moneda de metal sau hartie recunoscuta ca mijloc de schimb si de plata; argint (2). ◊ Expr. A trai (pe langa cineva) ca banul cel bun = a fi foarte pretuit (de cineva). A lua (ceva) de (sau drept) bani buni = a crede ca un lucru este adevarat. ♦ (La pl.) Avere in numerar; parale. ◊ Expr. A fi doldora (sau plin) de bani = a fi foarte bogat. A avea bani (stransi) la ciorap sau a strange bani la ciorap = a avea sau a face economii, a avea sau a strange o suma de bani; a fi zgarcit. Fecior (sau baiat) de bani gata = fiu de oameni avuti care face extravagante cu banii primiti sau mosteniti de la parinti. – Et. nec.

POLUSCA, poluste, s. f. Veche moneda ruseasca divizionara de arama, care a circulat si in tarile romane in prima jumatate a sec. XIX. – Din rus. poluska.

CENTIMA ~e f. 1) moneda franceza divizionara egala cu a suta parte dintr-un franc. 2) inv. moneda marunta egala cu a suta parte dintr-un leu. ◊ A nu avea nici o ~ a nu avea nici un ban. /<fr. centime

divizionar ~a (~i, ~e) 1): moneda ~a moneda care reprezinta o fractiune a unitatii banesti. 3) si substantival (despre persoane) Care face parte dintr-o divizie. [Sil. -zi-o-] /<fr. divisionaire

divizionar, -A I. adj. 1. referitor la o impartire; care presupune o impartire. ♦ moneda ~a = moneda reprezentand o diviziune a unitatii monetare. 2. care apartine unei divizii (1). II. s. f. (sport) echipa care activeaza in una dintre divizii (2). (< fr. divisionnaire)