DAMF s. n. (fam.) miros de alcool pe care il exala cineva sau ceva. (< germ. Dampf)

DAMF s.n. Abur. ♦ (Fam.) miros de alcool pe care il exala cineva sau ceva. [< germ. Dampf].

DAMF ~uri n. miros dezagreabil (de alcool) care se raspandeste de la cineva sau ceva. /<germ. Dampf

DAMF, damfuri, s. n. (Fam.) miros dezagreabil, caracteristic (de alcool) pe care il exala cineva sau ceva. – Din germ. Dampf.

MERCAPTAN s.m. (Chim.) Substanta organica cu miros urat derivata din alcool, in care oxigenul este inlocuit de sulf; tioalcool. [< fr. mercaptan].

ACETOFENONA s. f. cetona mixta, lichid incolor cu miros aromatic, solubil in alcool si eter, folosit in industria parfumurilor. (< fr. acetophenone)

MERCAPTAN s. m. substanta organica cu miros urat, derivata din alcool, in care oxigenul este inlocuit cu sulf; tioalcool, tiol. (< fr. mercaptan)

PIRIDINA, piridine, s. f. Substanta organica aromatica, lichida, incolora, toxica, solubila in apa, in alcool si in eter, cu miros caracteristic neplacut, folosita la fabricarea unor medicamemte, a unor materii colorante etc. – Din fr. pyridine.

ETER, (1, 2, 4) eteri, s. m. (3) eteruri, s. n. 1. S. m. Combinatie organica lichida, incolora, foarte volatila si inflamabila, cu miros aromatic specific, obtinuta din alcooli sau din fenoli, cu numeroase folosiri in industrie. 2. S. m. Substanta ipotetica (a carei existenta nu este admisa de fizica moderna) avand proprietati fizice contradictorii, care ar umple intregul spatiu si ale carei oscilatii ar constitui undele electromagnetice. 3. S. n. Fig. Aer, atmosfera, cer, vazduh. 4. S. m. (In conceptia unor filozofi greci antici) Al cincilea element al universului (alaturi de foc, apa, pamant si aer) din care ar fi alcatuite corpurile ceresti. – Din fr. ether, lat. aether.

IOD¹ s. n. Element chimic solid cu aspect de cristale lamelare, negre-cenusii, cu luciu metalic si miros patrunzator, foarte volatil, usor solubil in alcool, intrebuintat in medicina. ◊ Tinctura de iod = solutie de iod in alcool, folosita la dezinfectarea ranilor. – Din fr. iode.

VALERIANIC adj. (In sintagma) Acid valerianic = lichid incolor, uleios, cu miros neplacut, solubil in apa, eter si alcool, extras din valeriana si intrebuintat ca medicament antispasmodic si sedativ. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. valerianique.

cloroform n. (d. clor si -form din formic, caci cloroformu reprezenta [!] acidu formic in care oxigenu ar fi inlocuit pin [!] clor). Chim. Un lichid incolor oleaginos cu un miros eterat si produs pintr´un [!] amestec de alcool, de clorura de calce [!] si de calce stinsa (CH Cl₃). Cloroformu are proprietatea de a te adormi si de a suspenda complet sensibilitatea si de aceia e intrebuintat in chirurgie. Se mai numeste si metan triclorat. A fost descoperit de chirurgu englez Simpson la 1874.

ACETIC, -A, acetici, -ce, adj. (In sintagmele) Acid acetic = acid organic obtinut sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic, care se prezinta ca un lichid incolor, cu miros intepator si este folosit in industria colorantilor, farmaceutica, in alimentatie etc. Fermentatie acetica = fermentatie care transforma alcoolul etilic in acid acetic, folosita la fabricarea otetului. Aldehida acetica = lichid incolor cu miros intepator, folosit la prepararea acidului acetic, a acetatului de etil, in industria chimica de sinteza etc.; acetaldehida. – Din fr. acetique.

PEPTONA, peptone, s. f. Amestec de peptide sub forma de pulbere alba-galbuie, cu miros caracteristic, cu gust amar-salciu, solubil in apa sau in alcool diluat, asimilabil de organismul uman, folosit in medicina. – Din fr. peptone.

ETER¹ I. s. m. 1. (ant.) al cincilea element consecutiv al cosmosului (alaturi de foc, apa, aer si pamant). 2. compus organic rezultat, prin elimintarea apei, din combinarea unui alcool cu un acid. 3. compus organic obtinut prin fierberea alcoolului etilic cu acid sulfuric, lichid incolor, foarte volatil si inflamabil, cu miros aromatic specific, folosit ca solvent in industrie, in medicina etc. II. s. n. (fig.) aer, atmosfera, cer, vazduh. (< fr. ether, lat. aether, gr. aither, cer)

ACETIC, -A adj. (Chim.) Acid acetic = acid organic, rezultat din oxidarea alcoolului etilic; fermentatie acetica = proces de fermentatie prin care ia nastere otetul; aldehida acetica = lichid incolor cu miros intepator, folosit in industria materiilor colorante, a parfumurilor etc.; acetaldehida. [< fr. acetique, cf. lat. acetum – otet].

ACETIC, -A, acetici, -ce, adj. (In expr.) Acid acetic = acid organic produs sintetic sau prin oxidarea alcoolului etilic si care da otetului gustul acru. Fermentatie acetica = fermentatie care da nastere otetului. Aldehida acetica = lichid incolor cu miros intepator, folosit in industria chimica de sinteza. – Fr. acetique.

alcool, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obtinut prin inlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros si gust specific, obtinut prin fermentarea zaharurilor din cereale, fructe etc. sau pe cale sintetica si folosit la prepararea bauturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, dizolvant etc; etanol, alcool etilic, spirt. ◊ alcool denaturat = alcool brut sau rafinat caruia i s-au adaugat denaturanti pentru a-l face impropriu consumului alimentar, dar care este folosit in industrie sau ca combustibil menajer. alcool rafinat = alcool brut din care au fost indepartate impuritatile prin rectificare. alcool sanitar = alcool colorat cu albastru de metilen si denaturat cu salicilat de metil, intrebuintat ca dezinfectant extern. alcool solidificat = polimer al acetaldehidei, insolubil in apa, greu solubil in alcool si eter, intrebuintat drept combustibil solid. 3. Bautura alcoolica. [Pr.: -co-ol] – Din fr. alcool.

alcool, (1) alcooli, s. m., (2, 3) alcooluri, s. n. 1. Derivat obtinut prin inlocuirea unui atom de hidrogen din molecula unei hidrocarburi cu un oxidril. 2. Lichid incolor, inflamabil, cu miros si gust specific, preparat prin fermentarea zaharului din cereale, fructe etc. si folosit la prepararea bauturilor spirtoase, ca dezinfectant, combustibil, etc. 3. Bautura alcoolica. – Fr. alcool.