A PORNI ~esc 1. intranz. 1) (despre mijloace de locomotie, obiecte care se pot deplasa, fiinte) A se pune in miscare; a incepe sa se miste, parasind locul initial; a pleca din locul in care se afla. Coloana ~it. 2) (despre masini, motoare etc.) A incepe sa functioneze. Trenul ~it. Ceasul ~it. 3) (despre actiuni, manifestari, fenomene ale naturii) A-si lua inceputul (de la ceva); a incepe; a pleca. 2. tranz. 1) A face sa se puna in miscare. ~ masina de spalat. 2) (actiuni) A realiza in partea initiala; a incepe. ~ mitingul. 3) (urmat de un conjunctiv sau de un infinitiv) A fi pe cale (de); a incepe; a prinde. ~ sa citeasca. 4) (fiinte) A aduce (in mod intentionat) intr-o stare de iritare, indemnand la actiuni dusmanoase; a atata; a provoca; a starni; a intarata; a incita; a instiga. 5) (persoane) A face sa manifeste o atitudine dusmanoasa (fata de cineva). /<sl. porinonti

HIDROAVIATIE, hidroaviatii, s. f. mijloc de locomotie aeriana cu hidroavioane. [Pr.: -dro-a-vi-a-] – Din fr. hydroaviation.

LECTICA, lectici, s. f. Un fel de pat sau de scaun, purtat de cai sau de oameni, intrebuintat ca mijloc de locomotie in antichitatea romana, in evul mediu si (astazi) in unele tari orientale; litiera. [Acc. si: lectica] – Lat. lectica.

OCAZIE, ocazii, s. f. 1. Situatie, imprejurare care provoaca, permite sau usureaza savarsirea unei actiuni; prilej, moment favorabil. ◊ De ocazie = a) loc. adj. potrivit numai pentru o anumita imprejurare; deosebit, de circumstanta; b) loc. adj. si adv. (ivit) intamplator; cumparat sau vandut din intamplare (si de obicei avantajos). ◊ Loc. vb. A da ocazie la (sau, inv., de)... = a da loc, a ocaziona, a prilejui. ◊ Expr. Cu alta ocazie = cu alt prilej, alta data. ♦ Eveniment deosebit, festivitate. 2. (Concr.) mijloc de locomotie, de obicei gasit din intamplare. [Var.: (inv.) ocaziune s. f.] – Din fr. occasion, germ. Okasion, lat. occasio, -onis.

SIFONOFOR, sifonofore, s. n. (La pl.) Ordin de animale celenterate care au un sifon (5) ca mijloc de locomotie (Siphonophora); (si la sg.) animal care face parte din acest ordin. – Din fr. siphonophores.

JOS¹ adv. 1) La o inaltime relativ mica fata de pamant sau fata de alt loc; aproape de pamant. ◊ A (se) da ~ a (se) cobori. A lasa ~ a pune pe pamant sau pe podea. A lasa ochii in ~ a manifesta sfiala; a privi rusinat spre pamant. A privi (sau a masura pe cineva) de sus in ~ a privi (sau a masura pe cineva) cu o privire dispretuitoare. Cu nasul in ~ umilit; rusinat. De sus pana ~ in intregime. Din ~ dintr-un loc asezat mai la vale (sau mai la sud); din vale. In ~ in partea inferioara a unui obiect. De ~ a) de mai la vale; b) de la sud; c) din mase; din popor. 2) La acelasi nivel cu pamantul sau cu locul pe unde se umbla. ◊ Pe ~ a) pe pamant; pe podea; b) cu picioarele; fara nici un mijloc de locomotie. De pe ~ de pe pamant sau de pe podea. /<lat. deo(r)sum

PALANCHIN ~e n. (in unele tari din Orient) Jilt sau pat cu baldahin, purtat de oameni (sau de elefanti, camile) si folosit ca mijloc de locomotie pentru cei bogati; lectica; litiera. /<fr. palanquin

A TRANSPORTA transport tranz. 1) (obiecte sau fiinte) A cara dintr-un loc in altul (mai ales cu ajutorul unui mijloc de locomotie); a duce. 2) fig. (persoane) A aduce in stare de beatitudine, in urma unei emotii puternice. [Sil. trans-por-] /<fr. transporter, lat. transportare

A SE TRANSPORTA ma transport intranz. A se deplasa dintr-un loc in altul (mai ales cu ajutorul unui mijloc de locomotie). /<fr. transporter, lat. transportare

LECTICA s.f. Pat sau scaun portativ acoperit, purtat de cai sau de oameni (sclavi) si folosit in antichitate, in evul mediu si astazi in unele tari coloniale ca mijloc de locomotie pentru cei bogati; litiera. [Acc. si lectica, pl. -ci, -ce. / < lat. lectica].

CLADOCERE s. n. pl. subordin de crustacee acvatice mici, care intra in compunerea planctonului de apa dulce, cu antenele mari si infurcate, ca mijloc de locomotie. (< fr. cladoceres)

LECTICA s. f. pat, scaun portativ acoperit, purtat de cal sau de oameni (sclavi) si folosit in antichitatea romana, in evul mediu si in unele tari coloniale, ca mijloc de locomotie; litiera. (< lat. lectica)

MINICAR s. n. 1. autocar de capacitate redusa. 2. mijloc de locomotie format din doua sau mai multe vehicule, cu banci si parasol, tractate de un autoturism sau tractor, destinat plimbarilor de agrement in statiuni. (< engl. minicar)

OCAZIE s. f. 1. situatie, moment favorabil sau oportun pentru ceva; prilej, imprejurare. ♦ de ~ = a) de circumstanta, (ivit) intamplator; b) uzat, vandut cu pret redus. a da a = a ocaziona. 2. mijloc de locomotie, vehicul ivit din intamplare. (< fr. occasion, germ. Okasion, lat. occasio)