PRAJINA, prajini, s. f. 1. Bucata de lemn lunga si subtire, de obicei folosita pentru a fixa sau a sustine ceva. ◊ Expr. A nu-i (mai) ajunge (nici) cu prajina la nas, se spune despre un om increzut, infumurat. A paste (pe cineva) cu prajina = a urmari (pe cineva) pentru a-i face rau. A lua (pe cineva) cu prajina = a alunga pe cineva. ♦ Epitet depreciativ pentru o persoana foarte inalta (si slaba). 2. Tija lunga (de metal) cu diverse intrebuintari (tehnice). 3. Bara de lemn, de bambus, de fibre sintetice, de metal, folosita in atletism la saritura in inaltime; proba atletica practicata cu acest instrument. 4. Veche unitate de masura pentru lungimi, echivalenta cu circa 5- 7 metri; veche unitate de masura pentru suprafete, egala cu circa 180-210 metri patrati. ♦ (Concr.) Instrument cu care se facea altadata masuratoarea acestor lungimi si suprafete. – Et. nec.

AR ~i m. Unitate de masura pentru suprafete de teren, egala cu 100 de metri patrati. /<fr. are

ACRU¹, acri, s. m. Unitate de masura de suprafata egala cu 4067 de metri patrati (sau, in anumite tari, cu valori variabile). – Fr. acre.

AR, ari, s. m. Unitate de masura pentru suprafete de teren, egala cu 100 de metri patrati. – Fr. are.

1) ar m. (fr. are m., d. lat. area, arie). Unitate de a masura, agrara, egala cu o suta [!] de metri patrati sau un ectometru [!] patrat. Multiplu lui e ectaru [!], submultiplu centiaru (un metru patrat).

METABOLISM s. n. Totalitatea proceselor complexe de sinteza, de asimilare (cu inmagazinare de energie), de degradare si de dezasimilare (insotita de eliberare de energie), pe care le sufera substantele dintr-un organism viu. ◊ Metabolism bazal = cantitatea de calorii produse intr-o ora, in conditii de repaus al organismului, raportata la un metru patrat din suprafata corpului. – Din fr. metabolisme.

PASCAL¹, pascali, s. m. Unitate de masura pentru presiune, egala cu presiunea exercitata de un newton pe o suprafata de un metru patrat. – Din fr. pascal.

LUX¹, lucsi, s. m. Unitate de masura a iluminarii, egala cu iluminarea unei suprafete care primeste un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru patrat. – Din fr. lux.

STEN, steni, s. m. Unitate de masura a fortei egala cu forta care imprima o acceleratie de un metru patrat pe secunda unei mase de o tona. – Din fr. sthene.

CENTIAR ~i m. 1) Unitate de masura a suprafetei (egala cu a suta parte dintr-un ar sau cu un metru patrat). 2) Suprafata de pamant de aceasta marime. [Sil. -ti-ar] /<fr. centiare

CENTImetru² ~i m. Unitate de masura a lungimii (egala cu a suta parte dintr-un metru). ◊ ~ patrat (cm2) unitate subdivizionara de masura a suprafetei, egala cu aria unui patrat ale carui laturi au lungimea de un centimetru. ~ cub (cm3) unitate subdivizionara de masura a volumului, egala cu volumul unui cub ale carui laturi au lungimea de un centimetru. /<fr. centimetre

GRAMAJ n. 1) fiz. Masa exprimata in grame. 2) Greutatea in grame pe metru patrat a hartiei de papetarie. /<fr. grammage

LUX² lucsi m. Unitate de masura a iluminarii, echivaland cu iluminarea unei suprafete care primeste un flux luminos de un lumen, repartizat uniform pe un metru patrat. /<fr. lux

PASCAL¹ ~i m. Unitate de masura pentru presiune (egala cu un newton pe metru patrat). /<fr. pascal

PIEZ ~i m. fiz. Unitate de masura a presiunii (egala cu presiunea produsa de forta de un sten distribuita uniform pe o suprafata de un metru patrat). /<fr. pieze

APOSTILB s.m. Unitate fotometrica de masura a stralucirii, egala cu o candela pe o suprafata de un metru patrat. [< germ. Apostilb].

NIT s.m. (Fiz.) Unitate de masura pentru luminanta, reprezentand luminanta uniforma a unei surse de lumina plane cu aria de un metru patrat, care emite in directia normala o intensitate luminoasa de o candela. [Pl. niti. / < fr. nit, cf. lat. nit(idus) – stralucitor].

CENTIAR s.m. Masura subdivizionara pentru terenuri, care reprezinta a suta parte dintr-un ar; metru patrat. [Pron. -ti-ar. / < fr. centiare].

METABOLISM s.n. Totalitatea proceselor nutritive de asimilatie si dezasimilatie care se produc in organism. ◊ Metabolism bazal = cantitatea de caldura, exprimata in calorii, care se produce pe un metru patrat la suprafata corpului unui individ intr-o ora. [< fr. metabolisme, cf. gr. metabole – schimbare].

PASCAL s.m. Unitate de presiune, egala cu un newton pe metru patrat. [< fr. pascal, cf. Pascal – fizician francez].

PIEZ s.m. Unitate de masura a presiunii, corespunzatoare unei forte de un sten pe metru patrat. [Pron. pi-ez. / < fr. pieze, cf. gr. piezein – a presa].

GRAMAJ s. n. greutate exprimata in grame, pe care trebuie s-o aiba o parte dintr-un material. ◊ greutate in grame pe metru patrat a hartiei de papetarie. (< fr. grammage)

METABOLISM s. n. totalitatea proceselor nutritive de asimilatie (anabolism) si dezasimilatie (catabolism) care se produc in organismele vii. ♦ ~ bazal = cantitatea de caldura exprimata in calorii, care se produce pe un metru patrat la suprafata corpului unui individ, intr-o ora. (< fr. metabolisme)

centiar m. (centi- si ar 1). Aritm. Parte dintr´un ar egala cu 1 metru patrat. (Centiaru e singuru submultiplu al arului).

CENTImetru, (1) centimetri, s. m., (2) centimetre, s. n. 1. Masura subdivizionara de lungime, reprezentand a suta parte dintr-un metru. ◊ Centimetru patrat = unitate de arie egala cu aria unui patrat ale carui laturi au lungimea de un centimetru (1). Centimetru cub = unitate de volum egala cu volumul unui cub ale carui laturi au lungimea de un centimetru (1). 2. Panglica ingusta de musama, de metal etc. lunga de un metru sau mai mult si servind la masurat in ateliere si magazine. – Fr. centimetre.

STEN ~i m. fiz. Unitate de masura a fortei egala cu forta care imprima o acceleratie de un metru pe secunda la patrat unei mase de o tona. /<fr. sthene

NEWTON s.m. (Fiz.) Unitate de masura pentru forta, egala cu forta care, aplicata unei mase de un kilogram, ii imprima o acceleratie de un metru pe secunda la patrat. [Pron. niu-ton. / < fr. newton, cf. Newton – fizician si astronom englez].

HECTAR, hectare, s. n. Unitate de masura pentru suprafete agrare, egala cu aria unui patrat cu latura de 100 de metri. [Abr.: ha] – Din fr. hectare.

patrat² ~ta (~ti, ~te) 1) (despre obiecte, contururi) Care are patru laturi egale si patru unghiuri drepte. Camera ~ta. Oglinda ~ta. ◊ Cap ~ om prost. 2): metru (milimetru, centimetru, kilometru) ~ unitate de masura a suprafetelor egala cu aria unui patrat, avand latura de lungimea respectiva. [Sil. -trat] /Din patru

CUB s.n. 1. corp geometric cu sase fete patrate, egale intre ele. 2. puterea a treia a unui numar sau a unei expresii (algebrice). ◊ (adj.) metru (sau decimetru, centimetru) cub = unitate de masura pentru volum egala cu volumul unui corp cubic avand latura cat dimensiunea liniara respectiva. (< fr. cube, lat. cubus)

CUB, cuburi, s. n. 1. Corp geometric cu sase fete patrate, egale intre ele. 2. Produs al inmultirii unui numar cu sine insusi de doua ori. ♦ (Adjectival; in sintagma) metru (sau decimetru, centimetru etc.) cub = unitate de masura pentru volume, egala cu volumul unui corp de forma cubica, avand latura egala cu un metru (sau cu un decimetru etc.) – Din fr. cube, lat. cubus.

NEWTON, newtoni, s. m. Unitate de masura pentru forta in sistemul de unitati metru-kilogram-secunda, egala cu forta care imprima unui corp de 1 kg o acceleratie de 1 m pe secunda la patrat^{1) vezi nota}. [Pr.: nĩuton] – Din fr. newton, germ. Newton.

atmosfera f., pl. e (d. vgr. atmos, abur, si sphaira, sfera). Aeru care invaleste tot pamintu. Masura fortei aburului dintr´o masina (1 kg. 033 pe un centimetru patrat): presiune de zece atmosfere. Fig. Mediu in care traim: atmosfera de intrigi. A face cuiva atmosfera (favorabila sau nu), a pregati publicu pentru sau contra lui. – Inaltimea atmosferei, dupa invatatu francez Biot, e de 40,000 de metri. Presiunea atmosferei pe un om de marime obisnuita e de 17,000 de chilograme, care-s contrabalantate de reactiunea fluidelor din corpu nostru. Astronomia zice ca toate plantele si satelitii lor, afara de luna, au atmosfera.