AGRICULTURA, agriculturi, s. f. 1. Cultivare a pamantului. 2. Ramura a productiei materiale care are ca obiect cultura plantelor si cresterea animalelor in vederea obtinerii unor produse alimentare si a unor materii prime; totalitatea lucrarilor si a metodelor intrebuintate in acest scop. – Din fr. agriculture, lat. agricultura.

BOGATIE, bogatii, s. f. 1. Cantitate abundenta de bunuri materiale, de materii prime, de bani, de obiecte pretioase etc. 2. Starea, situatia in care se afla posesorul unei mari cantitati de bunuri materiale, de bani etc. 3. Resursele unei tari, ale unei regiuni etc. care, prin prelucrare, se transforma in bunuri utilizate de societate. Petrolul este o bogatie nationala. 4. Abundenta si varietate de valori spirituale. Bogatie de idei. Bogatie de cuvinte. – Bogat + suf. -ie.

GRATAR, gratare, s. n. 1. Ansamblu de bare metalice paralele ori incrucisate sau placa de tabla gaurita, alcatuind un dispozitiv folosit pentru inlesnirea patrunderii aerului si inlaturarea cenusii in (sau din) instalatiile de ardere, pentru separarea de impuritati a unor materii prime, pentru impiedicarea patrunderii corpurilor straine in instalatiile hidrotehnice, pentru separarea bucatilor mari de minereuri dupa marime etc. 2. Obiect alcatuit din vergele metalice paralele, prinse intr-un cadru (dreptunghiular), sau din aluminiu ondulat, pe care se frige carne, peste, ciuperci etc.; p. ext. friptura astfel preparata. ◊ Loc. adj. La gratar = (despre carne, peste, ciuperci etc.) fript pe gratar (2). 3. Obiect alcatuit din bare de lemn sau de fier paralele, servind drept stergatoare pentru talpa incaltamintei. 4. Partea de deasupra ieslei, in forma de scara inclinata fixata de-a lungul peretelui, in care se pune fanul. 5. (Tehn.) Grila (1). – Probabil lat. *gratarium (< *gratis = cratis).

INDUSTRIALIZARE, industrializari, s. f. Actiunea de a industrializa si rezultatul ei; proces de transformare a unei tari agrare intr-o tara industriala dezvoltata din punct de vedere economic prin crearea marii industrii mecanizate. ♦ Prelucrare industriala a unor materii prime, transformarea lor in produse industriale. ♦ Aplicarea unor metode, procedee (tehnice, organizatorice etc.) specific industriale in alte ramuri. [Pr.: -tri-a-] – V. industrializa.

UZINA, uzine, s. f. 1. Intreprindere industriala de mari proportii in care se produc utilaje, semifabricate sau materii prime pentru alte industrii. 2. Instalatie producatoare de energie electrica, termica sau de alimentare cu apa a unei asezari, a unei zone, a unei locuinte. (In sintagma) Uzina verde = natura, vegetatia privite ca sursa de energie si hrana. – Din fr. usine.

VALORIFICA, valorific, vb. I. Tranz. A pune in valoare, a face sa primeasca o anumita valoare; a scoate in evidenta valoarea unui lucru; (in special) a folosi in procesul de productie anumite materii prime care duc la realizarea unor produse de valoare mai mare. ♦ A schimba o hartie de valoare sau un obiect cu contravaloarea lui in bani. – Valoare + suf. -ifica.

VALORIFICAT, -A, valorificati, -te, adj. Care este pus in valoare, pentru care s-au depus eforturi spre a primi valoarea maxima; a carui valoare este pusa in evidenta. ♦ (In special despre surse de energie, materii prime) Care este folosit (in procesul de productie) cat mai rational, cat mai rentabil etc. – V. valorifica.

PLANIFICA, planific, vb. I. Tranz. 1. A intocmi un plan; a programa, a organiza si a conduce pe baza de plan; a organiza o activitate, intocmind planul dupa care sa se desfasoare diferitele ei faze. 2. A determina cantitatea de materiale, materii prime etc. necesare unei activitati. ♦ A repartiza timpul de munca (pe diferite ramuri de activitate). ♦ A prevedea, a include intr-un plan. – Dupa fr. planifier.

PLASTICITATE s. f. 1. Proprietate a unui material consistent de a se modela usor prin apasare. ♦ Proprietatea a unor materii prime ceramice de a forma cu apa o pasta care isi mentine coeziunea dupa ce a fost framantata si uscata. 2. Insusirea a unei opere literare, a stilului, a unei expresii, a unui cuvant etc. de a evoca ceva in mod viu, sugestiv. – Din fr. plasticite.

PRELUCRA, prelucrez, vb. I. Tranz. 1. A modifica forma, dimensiunile, constitutia sau aspectul unui material (pentru a obtine produse finite, materii prime etc.). ♦ A adapta unor scopuri determinate o opera literara, stiintifica etc. 2. A expune, a explica, a analiza in fata unei adunari continutul unor documente, al unei rezolutii, al unui articol din presa etc. ♦ A cauta sa convinga pe cineva sa faca ceva, sa recunoasca ceva etc. – Pre² + lucra.

FIERBATOR, (1) fierbatori, s. m., (2) fierbatoare, s. n. 1. S. m. Muncitor industrial care executa operatiile de fierbere in cadrul extragerii sau prelucrarii unor materii prime. 2. S. n. (Tehn.) Aparat care serveste la fierberea unor lichide; plonjor. – Fierbe + suf. -ator.

CIRCULANT, -A, circulanti, -te, adj. Care circula; pus, aflat in circulatie. ◊ Capital circulant = parte a capitalului productiv (materii prime si auxiliare, combustibil etc.) a carei valoare se transmite in intregime asupra marfurilor produse (in decursul fiecarui proces de productie). – Din fr. circulant.

MINERIT s. n. 1. Ramura a industriei extractive care se ocupa cu exploatarea zacamintelor de minerale utile si a masivelor de roci, folosite fie in constructii, fie ca materii prime. 2. Indeletnicire a minerului. – V. mineri.

NEVALORIFICAT, -A, nevalorificati, -te, adj. Care nu este pus in valoare, pentru care nu s-a facut ceva spre a primi o anumita valoare, a carui valoare nu este scoasa in evidenta. ♦ (In special despre surse de energie, materii prime) Care nu este folosit in procesul de productie spre rentabilizare. – Ne- + valorificat.

CONSUM, consumuri, s. n. 1. Folosire a unor bunuri rezultate din productie pentru satisfacerea nevoilor productiei si ale oamenilor. ◊ Consum productiv = folosire a mijloacelor de productie pentru crearea de noi bunuri materiale. Consum neproductiv = consum care nu are drept rezultat producerea de noi bunuri materiale. Bunuri (sau marfuri) de larg consum = produse ale industriei usoare sau alimentare care intra in proportii mari in consumul individual al oamenilor si prin a caror folosire nu rezulta produse noi. 2. Cantitate de materiale, materii prime, combustibil sau energie folosite pentru a realiza un produs tehnic, o lucrare etc. ◊ Consum specific = cantitate de combustibil, de material si de energie consumata intr-o unitate de timp pentru executarea unui produs, a unei operatii etc. – Din consuma¹ (derivat regresiv).

DEPLASTIFIANT, deplastifianti, s. m. Material care, adaugat unei materii prime plastice, ii micsoreaza plasticitatea; deplastificator. [Pr.: -fi-ant] – Din fr. deplastifiant.

STOC, stocuri, s. n. Cantitate de bunuri (materii prime, materiale etc.) existente, la un moment dat, ca rezerva in depozitul unui magazin, al unei intreprinderi, intr-o piata in vederea asigurarii continuitatii productiei sau a desfacerii. – Din fr., engl. stock.

CULTURA, culturi, s. f. 1. Totalitatea valorilor materiale si spirituale create de omenire si a institutiilor necesare pentru comunicarea acestor valori. ♦ Faptul de a poseda cunostinte variate in diverse domenii; totalitatea acestor cunostinte; nivel (ridicat) de dezvoltare intelectuala la care ajunge cineva. ◊ Om de cultura = persoana cu un nivel intelectual ridicat, care poseda cunostinte universale multe si temeinice. 2. Totalitatea lucrarilor agrotehnice necesare plantelor agricole pentru a se realiza productii mari si constante; stiinta, priceperea de a lucra pamantul, de a ingriji plantele. ◊ Cultura plantelor = ramura a agriculturii care are ca obiect cultivarea plantelor in vederea obtinerii de alimente, furaje sau materii prime. Plante de cultura = plante cultivate de om pentru folosul pe care il aduc. ♦ Teren cultivat cu un anumit fel de plante. ♦ Crestere, prasire a unor animale. Cultura viermilor de matase. 3. Crestere, in laborator, a bacteriilor; colonie de bacterii obtinuta pe aceasta cale. 4. (In sintagma) Cultura fizica = dezvoltare armonioasa a corpului prin sport si gimnastica, atat pentru intarirea si mentinerea sanatatii, cat si pentru formarea calitatilor fizice necesare in munca, sport etc., la care se adauga baza materiala, cercetarea stiintifica, procesul de formare a specialistilor; disciplina care se ocupa cu aceasta dezvoltare; educatie fizica. – Din fr. culture, lat. cultura.

CAZATURA ~i f. 1) v. A CADEA. 2) la pl. Parte care ramane de la prelucrarea unei materii prime; deseuri. 3) Om (sau animal) batran si ramolit. 4) fig. Om degradat moraliceste. /a cadea + suf. ~atura

CONCENTRAT ~e n. 1) Produs alimentar cu volum redus, avand un procent ridicat de substante hranitoare. 2) Produs industrial brut bogat in materii prime utile. 3) chim. Substanta obtinuta prin flotatie. 4) Furaj de origine vegetala sau animala cu valoare nutritiva ridicata. /v. a concentra

CONSUM ~uri n. 1) Folosire a produselor naturale sau industriale. 2) Cantitate de materiale, alimente, materii prime, energie etc. consumate in procesul de satisfacere a necesitatilor umane sau economice. Marfuri de larg ~. /v. a consuma

DESEU ~ri n. mai ales la pl. Partea care ramane la prelucrarea unei materii prime. [Sil. de-seu] /<fr. dechet

A INDUSTRIALIZA ~ez tranz. 1) (state, regiuni, tinuturi) A inzestra cu intreprinderi industriale; a face sa devina industrial. 2) (ramuri ale economiei) A organiza pe baza industriala; a transforma in industrie. ~ agricultura. 3) (materii prime) A prelucra in vederea obtinerii produselor industriale. [Sil. -dus-tri-a-] /<fr. industrialiser

MATERIAL² ~e n. 1) Totalitate de materii prime sau de semifabricate din care se produc diverse obiecte. 2) Produs textil; tesatura; materie. 3) Ansamblu de date (informatii, documente etc.) necesare pentru realizarea unei lucrari literare sau stiintifice. 4) Totalitate de fapte, date sau informatii (referitoare la o anumita problema sau domeniu de activitate). [Sil. -ri-al] /<fr. materiel, lat. materialis

PAUSAL ~e n. Sistem de plata pentru o prestatie de servicii, pentru un consum (de energie, de materii prime etc.) prin stabilirea cu aproximatie a unei sume globale. [Sil. pa-u-] /<germ. Pauschale

A PRELUCRA ~ez tranz. 1) (materii prime, materiale) A aduce in stare finita; a transforma intr-un fabricat (prin modificarea formei, a dimensiunilor, a aspectului etc.). 2) (texte, motive muzicale etc.) A supune unor modificari de forma sau/si de continut, pastrand esentialul originalului; a stiliza. 3) (continutul unei lucrari, unui document etc.) A expune explicand. 4) (persoane) A cauta sa convinga de ceva (in realizarea unei actiuni, adoptarea unei atitudini etc.). /pre- + a lucra

DEPLASTIFIANT s.m. (Chim.) Material care, adaugat unei materii prime in industria ceramica, ii micsoreaza plasticitatea; degresant; deplastificator. [< fr. deplastifiant].

FABRICA vb. I. tr. 1. A lucra, a confectiona anumite obiecte prin prelucrarea unei materii prime. ♦ A lucra prin procedee mecanice (mai ales intr-o fabrica). 2. (Peior.) A face ceva la repezeala; a nascoci, a inventa. [P.i. fabric. / < fr. fabriquer, cf. lat. fabricare].

APROVIZIONA vb. I. 1. tr. A asigura din timp, a furniza provizii, munitii, marfuri, materii prime etc. 2. refl. A-si face provizii; a lua provizii. [Pron. -zi-o-. / < fr. approvisionner].

LOGISTICA s.f. 1. Logica simbolica (matematica); denumire a logicii moderne, ca stiinta combinatorie. 2. Organizarea combinarii factorilor de productie si distributie (materii prime, materiale, instalatii, persoane, informatii etc.) potrivit scopului de indeplinit. (< fr. logistique)

INDUSTRIALIZARE s.f. Actiunea de a (se) industrializa si rezultatul ei. ♦ Prelucrare industriala, transformare a unor materii prime in produse industriale. ♦ Aplicarea in alte ramuri a unor metode sau procedee specifice industriei. [< industrializa].

valorifica vb.tr. a pune in valoare ceva; a scoate in relief valoarea unui inscris, a unui obiect etc. ♦ a selecta din valorile anterioare ale culturii pe acelea care raspund noilor cerinte ale epocii. ♦ a utiliza in productie materii prime, materiale de o anumita valoare. ♦ a schimba un obiect, o hartie de valoare in bani. (< valoare + -ifica)

AUSTERITATE s. f. insusirea de a fi auster. ♦ regim de ~ = reducere a consumului de materii prime, de energie, a cheltuielilor publice etc. (< fr. austerite, lat. austeritas)

CIRCULANT, -A adj. care circula. ♦ capital ~ = parte a capitalului productiv, formata din materii prime, combustibili etc., care se regaseste in marfuri. (< fr. circulant)

CONSUM s. n. 1. folosire de bunuri, de produse pentru satisfacerea diferitelor necesitati. ♦ bunuri de larg ~ = produse ale industriei usoare sau alimentare destinate consumatiei individuale. 2. cantitate de combustibil, materii prime, materiale consumata pentru functionarea unui sistem tehnic, pentru realizarea unui produs, a unei operatii etc. ♦ ~ specific = consumul de combustibil, material, energie etc. raportat la o anumita unitate. (< germ. Konsum/verein/)

DEPLASTIFIANT s. m. material care, adaugat unei materii prime in industria ceramica, ii micsoreaza plasticitatea; degresant. (< fr. deplastifiant)

FABRICA vb. tr. 1. a produce anumite obiecte prin prelucrarea unei materii prime intr-o fabrica sau uzina. 2. (fam.) a face ceva la repezeala. ◊ (fig.) a nascoci, a inventa. (< fr. fabriquer, lat. fabricare)

JOBBER GIO-BAR/ s. m. intermediar in comertul international, cu materii prime, care face legatura intre exportator si clientul importator. (< engl. jobber)

MANUFACTURA s. f. 1. forma de productie industriala, bazata pe predominarea muncii manuale, pe diviziunea muncii in cadrul atelierului. 2. intreprindere corespunzatoare acestei forme de productie. 3. produs obtinut prin prelucrarea (manuala) a unor materii prime. (< fr. manufacture, germ. Manufaktur)

NORMA s. f. 1. regula, dispozitie obligatorie prin lege sau prin uz. 2. totalitatea conditiilor minimale pe care trebuie sa le indeplineasca un sportiv pentru a se califica. 3. criteriu de apreciere. 4. lucru de efectuat, cantitate de produse care trebuie realizata de un muncitor intr-o unitate de timp. ♦ ~ de consum = cantitatea maxima de materii prime, combustibil, energie etc. care poate fi consumata pentru obtinerea unei unitati de produs. 5. numele autorului si titlul prescurtat al lucrarii, imprimate cu litere mici in coltul stang de jos al primei pagini din fiecare coala de tipar. 6. (mat.) numar pozitiv care se asociaza anumitor marimi si care generalizeaza proprietatile, valorile absolute ale numerelor si ale modului numerelor complexe. (< fr. norme, lat., rus. norma)

PENURIE s. f. lipsa a mijloacelor de existenta; saracie; lipsa a unor materii prime, mijloace energetice etc. (< fr. penurie, lat. penuria)

primaR, -A I. adj. 1. initial, de la inceput, originar; primordial, principal. (p. ext.) de primul grad, de baza. ♦ invatamant ~ = forma de invatamant, cu caracter obligatoriu, in care se predau notiunile elementare ale principalelor discipline; era ~a = paleozoic; medic ~ = medic care, prin concurs, a devenit superior medicului specialist. ◊ simplu, rudimentar, simplist. ◊ (despre cuvinte) primitiv (I, 4) o (ec.) sector ~ = ansamblu de activitati economice producator de materii prime (agricultura si industriile extractive). ◊ (med.; despre simptome) care apare in prima faza a unei boli. 2. care se manifesta brutal; care dovedeste lipsa de cultura, de rafinament. 3. (despre elemente si compusi chimici) cu o singura valenta satisfacuta de un anumit element sau radical. II. s. m. reprezentant ales, cu atributii administrative in orase si comune. (< lat. primarius, fr. primaire)

STOCA vb. tr. 1. a face stocuri de marfuri, de materii prime etc., a depozita in stoc. 2. (fig.) a fixa, a inmagazina in memorie o anumita cantitate de informatie. (< fr. stocker)

ALGERIA, Republica Algeriana Democratica si Populara ~, stat situat in NV Africii, cu larga iesire (1.200 km) la Marea Mediterana; 2,38 mil. km²; 23,84 mil. loc. (1988; 82,6 la suta arabi, 17 la suta berberi, 0,1 la suta francezi etc.). Limba oficiala: araba. Cap.: Alger. Orase pr.: Oran, Constantine, Annaba, Ech Cheliff. Este impartit in 31 villayate. Relief muntos in partea nordica – lanturile muntoase Atlas Saharien si Tell Atlas – fragmentat de vai transversale si depresiuni de alt. Sahara, principala reg. a tarii, cu alt. variabile (36 m in Chott Melrhir, 2.918 m in m-tii vulcanici Ahaggar) ocupa peste 4/5 din terit. A. Clima mediteraneana in N, tropical-desertica in S. Expl. de petrol (32,4 mil. t. 1989), gaze naturale (39,4 miliarde m³, 1988), min. de fier (3,38 mil. t., 1987), de plumb, zinc, mercur (locul 3 pe glob), fosfati, sare s.a. Numai 3,2 la suta din supr. tarii este cultivata cu cereale (1,77 mil. t, 1988 din care 1,15 mil. t. griu), cartofi (0,95 mil. t, 1988), sfecla de zahar, legume s.a.; viticultura (132 mii ha, 1 mil. hl. vin, 1988), plantatii de maslini (170 mii t masline, 1988), curmali (182 mii t, 1988), si citrice (283 mii t, 1988 din care 190 mii t portocale). Intreprinderile ind. produc: produse petroliere, gaze naturale lichefiate, ingrasaminte chimice, ciment, produse textile si alim. s.a. C. f.: 4.074 km. Cai rutiere: 80,5 mii km. Moneda: 1 dinar = 100 centimes. Exporta petrol si produse petroliere (aproape 2/3), gaze naturale (c. 1/3), produse siderurgice, fosfati, vin s.a. si importa utilaje ind. si mijloace de transport, materii prime industriale, semifabricate, produse alim., cereale, bunuri de larg consum s.a. – Istoric. Locuit in antic. de triburi numide, terit. A. este transformat in sec. 1 i. Hr. – 1 d. Hr. in posesiune romana (prov. Numidia si Mauretania) pina in sec. 5. Ocupata de vandali (sec. 5-6) si bizantini (sec. 6-7). A. este cucerita de arabi (sec. 7-8) si inglobata in Califatul omeiad. Majoritatea pop. autohtone adopta, in sec. urmatoare, araba ca limba si islamismul ca religie. In sec. 11-12, sub dinastia Hammanizilor, isi cucereste independenta. Procesul de farimitare feudala din sec. 14-15 sfirseste prin recunoasterea, la 1518, a suzeranitatii Imp. Otoman. A. se bucura din 1711 de o independenta de facto. Cucerirea coloniala franceza, inceputa la 5 iul. 1830 prin ocuparea orasului Alger, a intimpinat o dirza rezistenta a populatiei condusa de emirul Abd el-Kader (1832-1847). Dupa al doilea razboi mondial, lupta pentru independenta ia forma luptei armate prin declansarea, la 1 nov. 1954, a revolutiei antiimperialiste conduse de Frontul de Eliberare Nationala (FLN). Crearea Guvernului Provizoriu al Republicii A. (19 sept. 1958), incetarea focului in urma acordului franco-algerian de la Evians-les-Bains (18 mart. 1962), referendul privind independenta (1 iul. 1962) duc la proclamarea independentei de stat a A. la 3 iul. 1962. Adunarea Nationala si Constituanta proclama Republica ALgeriana Democratica si Populara. La 19 iun. 1965, puterea este preluata de Consiliul Revolutiei in frunte cu Houari Boumedienne. In 1976 un referendum popular adopta noua constitutie a tarii, care proclama A „republica democratica si populara, stat socialist, avind ca religie de stat islamismul”. Desi, la 16 ian. 1986, Carta Nationala elaborata de Frontul de Eliberare Nationala a fost aprobata cu o zdrobitoare majoritate, in 1988 au izbucnit manifestatii de protest, generate de dificultati economice, care au determinat o revizuire fundamentala a politicii interne. Constitutia adoptata in 1989 preconizeaza abolirea monopolului puterii in beneficiul Frontului de Eliberare Nationala si introducerea unui sistem cu mai multe partide A. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de presedinte si de Adunarea Populara Nationala, iar cea executiva de presedinte si de Consiliul de Ministri. Alegerile din febr. 1992 au fost cistigate de Frontul Islamic al Salvarii (F.I.S.). Dupa evenimentele legate de intreruperea procesului electoral si scoaterea in afara legii a F.I.S. (4 mart.), A. este condusa de Inaltul Comitet de Stat (presedintia colegiala). Instabilitatea politica a culminat cu asasinarea la 29 iun. a presedintelui Mohammed Boudiaf.

ARGENTINA, Republica Argentina, stat federal in SE Americii de Sud, cu larga iesire la Oc. Atlantic (peste 4 mii km²); 2,8 mil. km²; 32 mil. loc. (1989). Limba de stat: spaniola. Cap.: Buenos Aires. Orase pr.: Cordoba, Rosario, La Plata, Mar del Plata. Pop. urbana: 84,7 la suta (1985). Este impartita in 22 prov. federale, un teritoriu national si Capitala Federala. Relieful A. este dispus in 3 mari trepte: M-tii Anzi (in V, la granita cu Chile), podisurile („mesetas”) Patagoniei (in S) si cimpiile Pampa (c. 600 mii km²), Chaco si Entre Rios („Mesopotamia”) in E si N. Clima variata, de la cea tropicala (in N) la cea temperat-continentala cu nuante de ariditate (in S). Expl. de petrol (22,6 mil. t, 1989), gaze naturale, argint, staniu, min. de fier, sare s.a. Ind. produce energie electrica (48,5 miliarde kWh, 1988), fonta, otel (3,6 mil. t, 1988), ciment (6,3 mil. t, 1987), articole mecanice, aparate si utilaje, autovehicule (182,4 mii buc., 1987), produse alim., farmaceutice, textile, si din lemn, extract de quebracho; 9,5 la suta din terit. tarii se cultiva cu cereale: griu (7,8 mil. t, 1988), porumb (9,2 mil. t, 1988), orez, plante furajere, floarea-soarelui, (2,9 mil. t, 1988, locul 2 pe glob), ricin (146 mii t, locul 3 pe glob), bumbac, tutun s.a.; pomicultura si viticultura (274 mii ha, 3,3 mil. t struguri, 1988). Pe intinsele pajisti naturale (52,1 la suta din supr. tarii) se cresc bovine (50,8 mil. capete, 1988), ovine (29,2 capete, 1988), cabaline (3,1 mil. capete, 1988). Pescuit intens (420,3 mii t, 1986). C. f.: 34,5 mii km. Cai rutiere: 207,6 mii km. Flota maritima comerciala: 2,5 mil. t. Moneda: 1 Astral = 100 centavos. Exporta produse agricole (c. 2/5), produse ale ind. constr. de masini, produse chimice, textile s.a. si importa materii prime ind. si semifabricate, utilaje si echipament ind., mijloace de transport, produse alim., bunuri de larg consum s.a. – Istoric. Populat de triburi indiene (diaquita, chechua, guarani, puelche, araucani etc.), terit. A. a fost cucerit in sec. 16 de conchistadorii spanioli, care din 1536 i-ai inclus in viceregatul Peru, iar din 1776 in viceregatul Rio de la Plata. In 1810 creolii si emigrantii au inceput lupta armata antispaniola. La 9 iul. 1816 Provinciile Unite din La Plata s-au proclamat independente, iar in 1826 si-au luat numele de Republica Federativa Argentina. Sec. 19 din istoria A. este marcat de lupta pentru putere intre unionisti si federalisti si de razboaie impotriva Uruguayului si Paraguayului. La sfirsitul sec. 19 si inceputul sec. 20 se intensifica patrunderea capitalului strain si se accelereaza dezvoltarea economica. In perioada celui de-al doilea razboi mondial, A. si-a proclamat, la inceput, neutralitatea, dar in mart. 1945 a intrat in razboi de partea coalitiei antihitleriste. In primii ani postbelici, presedintele Juan Domingo Peron (1946-1955) initiaza o serie de reforme economice si sociale indraznete (nationalizarea transporturilor, a unor ramuri ale ind., etatizarea comertului exterior, separarea deplina a bisericii de stat s.a.). Dupa 1955, A. cunoaste o puternica interventie a fortelor armate in viata politica a statului. Presedintii Arturo Frondizi, Arturo Umberto Illia, Juan Carlos Ongania, Roberto Marcelo Levingston si Maria Estella Martinez de Peron au fost inlaturati prin lovituri de stat militare. In perioada 1955-1983 din cei 20 presedinti, 12 au fost generali. Razboiul cu Marea Britanie izbucnit dupa ocuparea de catre A. a Insulelor Falkland (Malvinas) (apr.-iun. 1982) este urmat de demisia presedintelui, generalul L.F. Galtieri, si de dizolvarea juntei militare de guvernamint (iun. 1982), de legalizarea partidelor politice (iul. 1982) si de tinerea de alegeri generale (dec. 1983) care au permis revenirea la un guvern civil in ian. 1984. Alegerile din 14 mai 1989 au readus la putere Partidul Peronist, noul presedinte, Carlos Saul Menem, avind de facut fata unei situatii economice grav deteriorate. A. este republica prezidentiala. Activitatea legislativa este exercitata de Parlament, iar cea executiva de presedinte si un cabinet condus de presedinte.

ARMENIA 1. Republica ~, stat in Europa in S Transcaucaziei; 29,9 mii km²; 3,28 mil. loc. (1989). Limba de stat: armeana. Cap.: Erevan. Orase pr.: Leninakan, Kirovakan, Ecimiadzin. Pop. Urbana: 68 la suta. Este impartita in 37 de raioane. Cuprinde NE Pod. Armeniei, culmi ale Caucazului Mic cu alt. max. 4.090 m (vf. Aragat) si depr. L. Sevan. Clima temperat continentala uscata, cu precipitatii de 400-500 mm/an. Pr. riu este Araks (care formeaza granita cu Turcia si Iran) cu afl. sau Razdan. Peste 100 de lacuri, cel mai mare fiind Sevan (1,4 mii km²), de origine tectonica, la 1.903 m alt. Peste 20 la suta din supr. tarii este ocupata de paduri de fag si stejar. Resurse de subsol (cu rezerve restrinse): molibden, cupru, plumb, zinc. Ind. A. produce energie electrica (14,5 miliarde KWh, 1986), masini unelte si strunguri, echipament energetic, produse electrotehnice si electronice, aluminiu, concentrate de cupru si molibden, mat. de constr. si ciment, cauciuc sintetic, mase plastice, acid sulfuric, fire si fibre chimice, tesaturi de lina si matase, incaltaminte, conserve, vin si coniac. Terenurile arabile care ocupa c. 16 la suta sint cultivate cu griu, plante tehnice (sfecla de zahar, tutun) si legume. In valea riului Araks se cultiva bumbac si orez. Mari supr. de livezi si vii (240 mii t. struguri, 1986). Este dezvoltata cresterea animalelor pentru carne si lapte: bovine (0,9 mil. capete, 1987), ovine si caprine (1,9 mil. capete, 1987). C. f.: 870 km. Cai rutiere: 7,6 mil. km. Gazoducte dinspre Azerbaidjan si Gruzia. Turism in M-tii Caucaz si statiuni climaterice. Exporta: concentrate neferoase, produse electrotehnice, chimice, bunuri industriale de consum, produse textile si alim. (vin, coniac, conserve de fructe, tigarete) si importa materii prime si semifabricate, mijloace de transport, combustibili s.a. Istoric. Pe terit. A., locuit din timpuri stravechi, s-au stabilit armenii (mieln. 1 i. Hr.), unul dintre cele mai vechi popoare din Asia Anterioara. In conditiile disparitiei puternicului stat sclavagist Urartu (sec. 9-6 i. Hr.) s-au pus bazele Regatului armean, care la scurta vreme a cazut in stapinirea Ahemenizilor (sec. 6-3 i. Hr.), si apoi, a Seleucizilor (sec. 3-2 i. Hr.), sub forma a doua satrapii: A. Maior in est si A. Minor in vest. Dupa infringerea Seleucizilor de catre romani (190 i. Hr.), Artase (Artaxias I) proclama independenta A. Maior, isi ia titlul de rege si fondeaza o dinastie, in timpul careia Regatul armean a atins apogeul puterii si expansiunii terit., mai ales sub domnia regelui Tigran al II-lea cel Mare (95-55 i. Hr.). Incepind din sec. 1 i. Hr., A. a fost obiectul unei acerbe rivalitati intre Roma si Regatul partilor. In sec 3-4, relatiile feudale devin predominante. In 301 s-a adoptat crestinismul, A. fiind primul stat in care acesta a fost declarat religie oficiala. Pe fondul unor grave crize social-politice, in 387, A. a fost inpartita intre Persia Sasanida si Roma; pe o mare parte a terit. A. s-a exercitat autoritatea Persiei. In sec. 7-15, pe terit. A. a avut loc invazia arabilor, bizantinilor, selgiucizilor si mongolo-tatarilor. In sec. 11-18, A. a devenit obiectul tendintelor expansioniste ale Imp. Otoman si Persiei (in 1639, A. este definitiv impartita: V tarii a fost incorporat Imp. Otoman, iar E – Persiei). In urma razboiului ruso-persan (1826-1828), A. rasariteana a fost anexata la Rusia. In a doua jumatate a sec. 19 s-a intensificat lupta impotriva Imp. Otoman care a practicat fata de populatia armeana o politica de exterminare in masa (1895-1896; 1915-1916), insotita de un mare exod al unei mari parti a armenilor. In imprejurarile evenimentelor revolutionare din Rusia (1917), puterea a fost preluata de dasnaci (membrii ai partidului armean Dasnaktutiun), A. fiind ocupata, in acelasi timp, de trupele anglo-turce. La 29 nov. 1920 s-a constituit R.S.S. Armeana: din 12 mart. 1922, in componenta Republicii Sovietice Federative Socialiste Transcaucaziene; la 5 dec. 1936, A. a intrat in cadrul U.R.S.S., ca republica unionala. Pe fondul tensiunilor interetnice, autoritatile guvernamentale armene revendica instituirea suveranitatii de stat asupra reg. Nagorno-Karabah (creata in 1923 si aflata in componeneta Azerbaidjanului), cu populatie majoritar armeana. La 7 dec. 1988, in A. s-a produs un devastator cutremur de pamint, soldat cu mari distrugeri de valori materiale si zeci de mii de pierderi de vieti omenesti. La 23 sept. 1991, Parlamentul A. in urma unui referendum a adoptat Declaratia privind independenta A. 2. Pod. Armeniei, podis in Turcia, Iran si Armenia, limitat la N de Caucazul Mic si la S de M-tii Taurus Armean, acoperit de roci vulcanice. Alt. med.: 1.650 m. De aici izv. riurile Kura, Araks, Tigru si Eufrat. Din 1988, cind s-a declansat conflictul, mii de oameni si-au pierdut viata in luptele dintre A. si Azerbaidjan pentru controlul enclavei Nagorno-Karabah (care si-a declarat independenta in 1991), zona locuita preponderent de armeni, dar aflata pe teritoriul Azerbaidjanului. In 1992, o comisie internationala a fost insarcinata cu gasirea unor cai de rezolvare a conflictului, in timp ce luptele continua si fac noi victime.

AUSTRALIA 1. Cel mai mic continent al Pamantului impreuna cu Oceania, asezat in emisfera australa, traversat de Tropicul Capricornului; 8,94 mil. km²; 28,2 mil. loc. (1986). Este cuprins intre 10º41’ lat. S (Capul York) si 38º55’ lat. S (Wilson’s Promontory), pe 3.600 km si intre 113º05’ long. E (Steep Point) si 153º34’long. E (Capul Byron), pe 3.800 km. Inconjurat de Oc. Indian (la S si V) si Oc. Pacific si marile marginase ale acestuia (la E si N). Relieful australian este compus din trei trepte hipsometrice. In E se desfasoara, pe c. 3.400 km de-a lungul coastei, C********a Australiana (Alpii Auastralieni), formata in timpul cutarilor caledoniene si hercinice, dupa care a urmat peneplenizarea mezozoica si reinaltarea tertiara. Alt. max.: 2.234 m (vf. Kosciusko). Podisul Australiei de Vest ocupa c. 50 la suta din suprafata continentului si prezinta o reg. aflata sub nivelul Oceanului Planetar. Marginile sale au alt. mai mari, centrul sau constituind o imensa arie depresionara, ocupata de pustiurile Victoria, Gibson si Marele Desert de Nisip. Cimpiile centrale, desfasurate intre G. Carpentaria (la N) si Marele Golf Australian (la S), ocupa c. 30 la suta din suprafata continentului, constituind treapta cea mai joasa a reliefului, cu extindere mai mare in partea centrala si meridionala. A. este bogata in zacaminte de carbuni, min. de fier, plumb, min. auroargentifere, cupru, zinc, metale rare, min. radioactive etc. Clima si apele. Clima este ecuatorial-musonica in N (cu temperaturi ridicate, amplitudini termice mici si precipitatii abundente), tropicala in centru (cu temperaturi ridicate) si subtropicala in S. Cel mai important sistem hidrografic este cel al fl. Murray (cu afl. sau Darling). In cimpiile centrale se gasesc lacurile Eyre si Torrens, iar in Podisul Australiei de Vest lacurile Moore, Barlee, Mackay si Amadeus. 2. Uniunea Australiana, stat federal ocupind continentul australian, ins. Tasmania, si citeva ins. mici; 7,68 mil. km²; 16,81 mil. loc. (1989) (81,8 la suta anglo-australieni, 5,7 la suta englezi, 2,1 la suta asiatici, 2 la suta italieni, 1,1 la suta aborigeni s.a.). Limba de stat: engleza. Cap.: Canberra. Orase pr.: Sydney, Melbourne, Brisbane, Adelaide, Perth. Este format din 6 state si doua terit. federale. Se expl. carbune (178 mil. t. 1988), petrol (22,73 mil. t, 1989), gaze naturale, min. de fier (97,7 mil t, 1989), bauxita (39,64 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), min. de plumb, zinc, argint, titan, aur, min. radioactive si zirconiu (85 la suta din prod. mondiala). Ind. tarii produce anergie electrica (140,35 miliarde kWh, 1988), fonta (5,88 mil. t, 1989), otel (6,7 mil. t, 1989), aluminiu (1,07 mil. t, 1988), motoare, masini-unelte, instrumente de masura, motoare electrice, masini agricole si tractoare, material rulant, autoturisme (332,4 mii buc., 1989), nave, explozibili, ingrasaminte chimice, coloranti, produse farmaceutice, derivate petroliere (capacitatea rafinariilor 36 mil. t, 1986), ciment (6,9 mil. t, 1989), tesaturi de bumbac, incalt., zahar (3,6 mil. t, 1988), produse lactate si din carne. Pe intinsele pasuni naturale (56,7 la suta din supr. tarii) s-a dezvoltat cresterea animalelor. A. ocupind locul 1 pe glob in ce priveste efectivul de ovine (164 mil. capete, 1988, majoritatea de rasa merinos, c. 30 la suta din prod. mondiala de lina), alaturi de care se mai cresc bovine (23,5 mil. capete, 1988), porcine (2,7 mil. capete, 1988), cabaline. Pe 6,2 la suta din supr. tarii se cultiva griu (14,1 mil. t, 1988), orez, sorg (1,6 mil. t, 1988), trestie de zahar (27,7 mil. t, 1988), bumbac, plante furajere, legume, cartofi (1 mil. t, 1988). Mari prod. de unt, brinzeturi, carne si piei. Pescuit. C. f.: 40,8 mii km. Cai rutiere: c. 900 mii km. Flota comerciala: 2,36 mil. t (1988). Moneda: 1 australian dollar = 100 cents. Exporta produse agricole, carbune, minereuri, lina, masini, utilaje si mijloace de transport, aur, aluminiu s.a. si importa masini si utilaje, materii prime si semifabricate, mijloace de transport, bunuri de larg consum, produse alim. s.a. A. administreaza si teritoriile ins. Christmas (din Oc. Indian), ins. Norfolk, Cocos/Keeling si Teritoriul Antarctic Australian. – Istoric. Triburi de vinatori si pescari au populat terit. A. cu 40.000 de ani i. Hr. In sec. 18, cei c. 300 mi aborigeni erau grupati in 500 de triburi. Navigatorii spanioli, portughezi si olandezi descopera si exploreaza la inceputul sec. 17 coasta de N si V a A. In apr. 1770, James Cook atinge coasta rasariteana si declara A., la 23 aug. 1770, posesiune engleza. Fondarea primei asezari (26 ian. 1788) este urmata de crearea de colonii separate care primesc, din 1850, o larga autonomie interna. Se intensifica explorarea si popularea interiorului continentului. Descoperirea aurului (1851) in New South Wales si Victoria determina un nou val de emigranti. La 1 ian. 1901 cele sase colonii engleze autonome din A (New South Wales, Victoria, Queensland, Western A., South A. si Tasmania) se unesc, formind Commonwealth of Tasmania, cu statul de dominion in cadrul Imp. Britanic; colonia britanica Papua si terit. german Noua Guinee sint administrate de A. (1919-1975). A. participa, alaturi de Marea Britanie, la primul si al doilea razboi mondial. In 1986, A. a abolit ultimele prerogative ale interventiei Marii Britanii in afacerile sale interne. Este membru fondator al O.N.U. (1945). A. este o monarhie constitutionala, seful statului fiind, de iure, suveranul Marii Britanii, reprezentat de un guvernator general. Activitatea legislativa este exercitata de Parlamentul Federal (Senat si Camera Reprezentantilor), iar cea executiva de Consiliul Executiv, condus de primul-ministru.

AUSTRIA, Republica ~, stat federal in Europa Centrala; 83,8 mii km²; 7,62 mil. loc. (1989). Limba de stat: germana. Cap.: Viena. Orase pr.: Graz, Linz, Salzburg, Innsbruck. Pop. urbana: 55,1 la suta. Este format din 9 landuri. Tara muntoasa (Alpii Orientali sau Austrieci si Prealpii ocupa 3/4 din supr, tarii), cu alt. mai coborite in E, in bazinul Vienei (pe Dunare) si in Burgenland (sector al Cimpiei Panonice). Clima temperat-continentala cu precipitatii bogate in reg. alpina (peste 2.000 mm/an). Dunarea strabate A. pe c. 300 km. Resurse de subsol variate, dar cu rezerve restrinse (exceptie magnezitul); petrol, gaze naturale, min. de cupru, grafit, lignit, plumb, marmura, magneziu (c. 40 la suta din prod. mondiala). Ind. A. produce energie electrica (50,2 miliarde kWh, 1989), otel (5 mil. t, 1989), aluminiu (169,2 mii t, 1989), material rulant, echipament energetic si electrotehnic, utilaje industriale, cauciuc sintetic, medicamente, ciment (4,75 mil. t, 1989), produse textile si alim. Padurile (38,1 la suta din supr. tarii) favorizeaza dezvoltarea ind. de prelucr. a lemnului, celulozei si hirtiei (255,6 mii t hirtie de ziar, 1989), 17,1 la suta din supr. A. este cultivata cu griu, secara, orz, cartofi (0,9 mil. t, 1988), ovaz, sfecla de zahar; cresterea intensiva a animalelor: bovine (2,6 mil. capete, 1988), porcine (3,9 mil. capete, 1988). C. f.: 6.482 km (3.219 electrifcati). Cai rutiere non-urbane: 11.676 km (1.405 km autostrazi, 1988). Turism intens (12,9 mil. vizitatori straini, 1979), care asigura 1/3 din venitul national. Exporta produse metalurgice si ale ind. constr. de masini (peste 1/2), produse chimice, textile, celuloza si hirtie, produse din lemn s.a. si importa materii prime si semifabricate, utilaje si masini, bunuri industriale de consum, mijloace de transport, combustibili, produse alim. s.a. – Istoric. Locuita in antic. de triburi germanice, A. a devenit in 1156 ducat in cadrul Imp. Romano-German. Stapinita de Habsburgi (sfirsitul sec. 13), care, obtinind in sec. 16-18 coroana imperiala, au implicat A. aproape in toate coalitiile razboaielor europene. A. si-a extins puterea asupra Cehiei, Sileziei, Ungariei, Transilvaniei si a altor teritorii. La sfirsitul sec. 18 si inceputul sec. 19, A. a participat la aproape toate coalitiile antinapoleneene. In 1806, Francisc II a renuntat la titlul de imparat romano-german, devenind imparat al A. In 1815, a participat la crearea Sfintei Aliante. In 1848-1849 in A. si in terit. ocupate (Ungaria, Transilvania, Cehia) au avut loc revolutii burghezo-democratice. In urma razboaielor cu Franta si Italia (1859) si cu Prusia (1866), A. a pierdut, rind pe rind, posesiunile din Pen. Italica si din Germania. In 1867 s-a creat monarhia dualista austro-ungara, cu tendinte expansioniste in Balcani. Austro-Ungaria a participat la primul razboi mondial alaturi de Germania. In 1918, Imp. Habsburgic s-a destramat si a luat fiinta Austria (cu granitele fixate de Tratatul de la Saint-Germain, in 1919). La 12 nov. 1918, A. a fost proclamata republica. In mart. 1938, Germania hitlerista a ocupat A., anexind-o (Anschluss). Eliberata in 1945, in cea mai mare parte de armata sovietica, A. a ramas temporar sub administratia U.R.S.S., S.U.A., Marii Britanii si Frantei. La 27 apr. 1945 este proclamata cea de-a doua republica. Tratatul de stat semnat la Viena, la 15 mai 1955, restabileste suveranitatea A. Parlamentul austriac, adopta, la 26 oct. 1955, Legea Constitutionala asupra neutralitatii permanente a statului austriac. A. este o republica federala. Activitatea legislativa este exercitata de Adunarea Federala, compusa din Consiliul Federal si Consiliul National, iar cea executiva, de guvernul federal (condus de liderul partidului majoritar din Consiliul National).

BANGLADESH [baŋglədes], Republica Populara ~, stat in Asia central-sudica, pe cursul inferior al fl. Gange; 144 mii km²; 106,5 mil. loc. (1989). Limba de stat: bengali. Cap.: Dhaka. Orase pr.: Chittagong, Khulna. Este impartit in patru prov. Peste 85 la suta din supr. B. este reprezentata de o cimpie plana (alt. sub 10 m), traversata de Gange (Padma), Brahmaputra (Jamuna) si Meghna, delta comuna a acestora masurind c. 100 mii km². Clima tropicala musonica; cicloane cu efecte catastrofale in zona litorala. Resurse de gaze naturale, petrol (in cantitati mici), carbune, sare s.a. Intreprinderi de prelucr. a iutei, de ciment, ingrasaminte chim., hirtie, sticlarie, produse alim. s.a. Santiere navale. Se cultiva iuta (c. 0.9 mil. t, 26,9 la suta din prod. mondiala, 1988), orez (21,9 mil t, 1988), trestie de zahar (7,2 mil t, 1988), ceai (41 mii t, 1988), griu (1 mil. t, 1988), legume, bumbac s.a.; se cresc bovine (22,8 mil. capete, 1988), caprine (10,7 mil. capete, 1988), ovine, cabaline (c. 2 mil. capete, 1988). Pescuit: c. 800 mii t (1986). Cf.: 2,9 mii km. Cai rutiere: 24 mii km. Moneda: 1 taka = 100 paisa. Exporta conf., iuta si tesaturi din iuta (c. 2/3), crustacee, piei, articole din piele, ceai s.a. si importa materii prime si semifabricate, produse alim., utilaje ind. si mijloace de transport, combustibili, produce chim. s.a. – Istoric. Terit. de azi al B. a facut parte, succesiv, din Imp. Gupta (sec. 5-4 i. Hr.) si Maurya (sec. 4-3 i. Hr.), din Imp. Marilor Moguli (sec. 17-18) si din colonia britanica India (sec. 18-20). In aug. 1947 a fost proclamata independenta statului Pakistan, format din doua prov., aflate la 1.700 km distanta una de alta, ambele avind o populatie preponderent musulmana: Pakistanul de V si Pakistanul de E (actualul B). Contradictiile economice, politice, etnice, culturale si religioase despart cele doua provincii. In 1949, seicul Mujibur Rahman formeaza Liga Awami care se pronunta pentru autonomia Pakistanului de E. Dupa Victoria in alegeri (1970) a partidului Liga Awami in Pakistanul de E, acesta isi proclama independenta (mart. 1971). Trupele pakistaneze incearca sa inabuse miscarea de independenta, in conditiile razboiului civil si, apoi, ale razboiului indo-pakistanez. Pakistanul de E devine stat independent (16 dec. 1972) luind numele de B. (recunoscut de Pakistan in 1974). In febr. 1975, constitutia este modificata; partidele politice sint desfiintate, constituindu-se partidul unic, de guvernamint al carui conducator, Mujibur Rahman, devine presedintele tarii. In aug. 1975, o lovitura de stat il inlatura pe Mujibur Rahman (care este asasinat) si inaugureaza o perioada de instabilitate politica interna. La 24 mart. 1982, puterea este preluata de generalul H.M. Ershad, administrator-sef al legii martiale si apoi presedinte al statului (1988-1990). De la 23 apr. 1982 activitatea legislativa si cea executiva sint detinute de presedinte, asistat de un consiliu consultativ si de un cabinet. Activitatea partidelor politice este interzisa (din 1984, este partial admisa). B. este republica islamica.

AGRICULTURA, agriculturi, s. f. Cultivarea pamantului (si cresterea animalelor) in vederea obtinerii unor produse alimentare si a unor materii prime pentru industrie; totalitatea lucrarilor si metodelor intrebuintate in acest scop. ◊ Agricultura socialista = agricultura facuta pe mari intinderi de pamant, bazata pe mijloacele si metodele cele mai inaintate de munca, pe folosirea cuceririlor stiintei si pe proprietatea colectiva sau de stat asupra pamantului si a mijloacelor de productie. – Fr. agriculture (lat. lit. agricultura).

BRISBANE [brizbein], oras in E Australiei, port la Oc. Pacific, centru ad-tiv al statului Queensland; 1,22 mil. loc. (1987, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Centru ind. (asamblari de automobile, santier naval, masini agricole, prelucr. petrolului, conserve din carne, produse textile, din piele, zahar). Export de lina, carne, zahar, materii prime. Universitate. Muzee. Intemeiat in 1824 ca loc de detentie.

BULGARIA, stat in SE partii centrale a Europei, in Pen. Balcanica; 110,9 mii km²; 9 mil. loc. (1989). Limba de stat: bulgara. Cap.: Sofia. Orase pr.: Plovdiv, Varna, Ruse, Burgas. Pop. urbana: 63,5%. Este impartit in opt regiuni si capitala. Tara muntoasa, traversata in centru de M-tii Balcani (Stara Planina) si M-tii Sredna Gora, care in SV trec in muntii, mai inalti, Rila si Rodopi (alt. max. din B., 2925 m, vf. Musala). In N alt. coboara treptat spre valea Dunarii (Pod. Prebalcanic). Clima temperat-continentala cu cu nuante mediteraneene in S. Expl. de carbuni (34,3 mil. t., 1988), cupru, zinc, plumb, bauxita, min. de fier, mangan, petrol si expl. forestiere. Ind. da peste 60% din venitul national. Produce energie electrica (44,3 miliarde kWk, 1988), otel, metale neferoase, masini-unelte, aparataj electronic si electrotehnic, autovehicule, nave, produse chimice, ciment (5 mil. t., 1989), tesaturi, zahar, conserve de fructe, vinuri (3,7 mil. hl., 1988), esente de trandafir. Terenurile cultivate reprezinta 37,3% din terit. B. pe care se cultiva griu (4,7 mil. t, 1988), secara, porumb (1,6 mil. t., 1988), orez, cartofi, sfecla de zahar, tutun (117 mii t., 1988), bumbac, in, cinepa. Pomicultura, legumicultura, viticultura (929 mii t. struguri, 1988) si vaste culturi de trandafiri. Pasunile si finetele reprezinta 18,3% din supr. tarii pe care se cresc ovine (8,9 mil. capete, 1988), bovine, porcine (4 mil. capete, 1988); e dezvoltata si sericicultura. C. f.: 4.300 km (2.588 km electrificati, 1988). Cai rutiere: 36.897 km (258 km autostrazi, 1988). Flota comerciala: 1,2 mil. t. Moneda: 1 leva = 100 stotinki. Exporta echipament ind., mijloace de transport (c. 1/2), produse alim., materii prime, bunuri de larg consum s.a. si importa combustibili, materii prime minerale si produse metalurgice (c. 1/2), echipament ind., mijloace de transport (c. 1/3), materii prime agricole si forestiere, produse chim. s.a. – Istoric. Locuit din timpuri stravechi de triburi trace, terit. B. a facut parte in sec. 1-4 din Imp. Roman, iar in sec. 5-7 din cel Bizantin. In sec. 5-6 terit. tarii a fost populat de triburi slave, iar in a doua jumatate a sec. 7 de triburile protobulgare, asimilate de slavi in procesul cristalizarii relatiilor feudale. In 681 se creeaza primul tarat bulgar, cu capitala la Pliska, care a dainuit pina in 1018, cind a fost cucerit de bizantini. Ocupatia bizantina s-a mentinut pina la rascoala din 1185-1886, condusa de fratii Petru si Asan, de origine romaneasca, in urma careia s-a creat Imp. Vlaho-Bulgar, care a atins o mare inflorire in timpul domniei lui Ioan Asan II (1218-1241). La sfirsitul sec. 14, B. a fost cucerita de turci, sub stapinirea carora a ramas cinci secole. Lupta de eliberare a poporului bulgar de sub jugul otoman a luat amploare in sec. 19, culminind cu rascoala din mai 1876. In urma Razboilui Ruso-Romano-Turc (1877-1878), B. a fost eliberata si proclamata principat (1878), sub suzeranitatea Imp. Otoman; la 5 oct. 1908 si-a proclamat independenta, iar Ferdinand de Saxa-Coburg (ales cneaz in 1887) a luat titlul de tar al bulgarilor. In 1912-1913, B. a participat la razboaiele balcanice (in urma carora o serie de terit. au iesit din componenta statului bulgar), iar 1915 a intrat in primul razboi mondial de partea Puterilor Centrale. Infringerea Bulgariei, care a semnat Pacea de la Neuilly (1919), a favorizat ascensiunea lui A. Stamboliiski, ostil participarii la razboi. Conducator al Uniunii Populare Agrare, el a preluat puterea, fiind rasturnat in 1920 de fortele de dreapta. Pentru a pune capat instabilitatii politice, Boris al III-lea a introdus un regim autoritar (1934). Orientarea revizionista a politicii externe a apropiat B. de Germania nazista. B., beneficiind de sprijinul Puterilor Axei si al U.R.S.S., a silit Romania sa-i retrocedeze Cadrilaterul (1940) si a participat, alaturi de Germania si Italia, la ocuparea Greciei si Iugoslaviei. In stare de razboi cu Marea Britanie si Franta, B. a ramas neutra fata de U.R.S.S., care i-a declarat, totusi, razboi (5 sept. 1944). Intrarea Armatei Rosii in B. a facut posibila luarea puterii de catre comunisti (9 sept. 1944), care au trecut la epurari singeroase, apoi la eliminarea adversarilor politici (executia lui N. Petkov). Monarhia a fost abolita (15 sept. 1946), B. devenind republica populara. Regimul comunist sub conducerea lui Todor Jitkov, s-a angajat in industrializarea si colectivizarea fortata si a secondat cu fidelitate U.R.S.S., in actiunile de politica externa. In 1989, in cadrul modificarilor majore petrecute in viata politica internationala si ca urmare a intensificarii nemultumirii poporului, au avut loc manifestatii de strada soldate cu inlaturarea lui Todor Jitkov in nov. 1989. Sub presiunea populara presedintele Petar Mladenov, implicat in intentia de reprimare a miscarilor revolutionare de la sfirsitul anului 1989, a demisionat (1990). Functia de sef al statului a fost preluata de liderul gruparilor de opozitie, Jelio Jelev.

BAIT, baituri, s. n. Substanta de diverse compozitii, folosita la prelucrarea unor materii prime, la colorarea lemnului, la fixarea colorantilor pe fibrele textile, la pregatirea pieilor pentru tabacire etc. – Germ. Beize.

CAPITAL 1. Bogatie, suma mare de bani, patrimoniu. 2. Suma de bani constituind elementul principal al unei datorii. 3. P. ext. Ansamblul resurselor acumulate la nivel micro- sau macro-economic. 4. Ansamblul valorilor materiale, spirituale rezultate din activitatea umana si si totalitatea valorilor financiare detinute de o persoana, intreprindere, tara, utilizate in scopul obtinerii unui venit. Din punct de vedere al rolului si modului de valorificare in circuitul economic, c. se diferentiaza in c. productiv si c. financiar. ♦ C. productiv (factor de productie) cuprinde c. real (bunuri de c. tangibil) si c. uman (bunuri de c. intangibil). C. real (valorile materiale sub forma mijloacelor de productie folosite la obtinerea altor bunuri de c. si a bunurilor de consum) este format din c. fix (masini, utilaje, instalatii, echipamente, constructii etc., care participa la mai multe cicluri de productie, depreciiindu-se treptat) si c. circulant (materii prime, combustibili, semifabricate, care se consuma intr-un singur ciclu de productie). C. uman include valorile spirituale productive sub forma calificarii profesionale, a cunostintelor incorporate in forta de munca prin investitii in educatie, invatamint, cultura, sanatate etc., care sporesc eficienta muncii. C. financiar reprezinta ansamblul c. banesc si al hirtiilor de valoare. C. banesc include c. lichid (cantitatea de bani necesara cumpararii de c. real si cresterii stocului de c.) si c. de imprumut (credite). Hirtiile de valoare cuprind actiuni, obligatiuni etc. Din punctul de vedere al eficientei economice c. se imparte in c. utilizat, consumat si acumulat. C. utilizat semnifica valoarea totala a a resurselor economice folosite in procesele productive si de distribuire a bunurilor si serviciilor, provenite din c. subscris (c. varsat la infiintarea firmei), parti din profitul realizat, emisiuni de actiuni, inprumuturi pe diferite termene, vinzari de actiuni. C. consumat reprezinta valoarea recuperata din amortizarile anuale, inclusa in costul de productie. C. acumulat desemneaza sporul de c. obtinut in urma procesului de acumulare si al investitiilor nete. ♦ C. brut = masa echipamentelor in expresie valorica. C. monetar = valoarea ansamblului fondurilor disponibile exprimata in unitati monetare. C. intensiv = metoda productiva care foloseste mai mult c. real in comparatie cu cel uman pe unitate de produs. C. flotant = parte a c. unei societati pe actiuni care nu este detinuta de actionarii ce controleaza societatea, fiind disponibila in orice moment pentru vinzare-cumparare de actiuni pe piata de valori. C. individual = patrimoniul firmei unui singur agent economic. C. social (nominal) = patrimoniul aflat in proprietatea intreprinzatorilor asociati sau al unei societati pe actiuni; infrastructura unei economii nationale. C. permanent = c. propriu (c. social plus rezerve) la care se adauga creditele pe termen lung si mediu. C.-risc = parte a c. unei firme investit intr-o afacere riscanta, dar cu un profit probabil mare. In functie de domeniul activitatii economice, c. se diferentiaza in c. industrial (v. industrial), c. comercial (v. comercial) etc. 5. (In teoria marxista) Rezultat al muncii colective insusit de proprietarii mijloacelor de productie, reprezentind sursa a plusvalorii extorcate producatorilor directi (salariatilor) si a valorii; cuprinde: c. constant (mijloace de productie) si c. variabil (parte a c. investit in cumpararea fortei de munca).

CARBUNE (‹ lat. carbo, -onis) s. m. I. 1. Roca sedimentara organogena, caustobiolitica, rezultata prin acumularea materiei vegetale si imbogatirea lenta in carbon a acesteia. C. s-au format (autohton sau alohton), prin depunerea in ape marine de litoral, unde marea invadeaza uscatul periodic (c. paralici), in mlastini sau in ape dulci (c. limnici). In zacamint, c. se prezinta ca o masa de culoare galbena-bruna pina la neagra, intrerupta de intercalatii de steril. Contine carbon (55-96,5%), oxigen (2,5-40%), hidrogen (1-6%), azot (sub 2%), fosfor, sulf s.a. Principalele tipuri sunt: c. humici (turba, lignit, c. brun, huila, antracit), c. sapropelici (boghead, cannel) si c. liptobiolitici proveniti prin transformarea resturilor de plante bogate in subtante rasinoase si ceroase. Cei mai vechi c. s-au format in Devonian. Alaturi de titei, c. reprezinta principalul combustibil mineral si sursa de materii prime. ♦ (CHIM.) C. activ = c. cu structura poroasa, a carui putere de adsorbtie a fost marita printr-un tratament fizico-chimic, utilizat la recuperarea gazolinei din gazele de sonda, epurarea apelor, retinerea noxelor din aer sau dezodorizarea aerului. C. animal = c. de oase sau de deseuri animale, obtinut prin calcinarea oaselor, folosit ca adsorbant pentru gaze si pentru substante colorante, ca dezinfectant stomacal, ca adsorbant intestinal sub forma de c. medicinal. ♦ (GEOL.) C. brun = varietate de c. humic, compact, sticlos, casant, cu urma bruna, avind un continut mediu de 67-79% c. si o putere calorica de 5.400-7.200 kcal/kg; se utilizeaza drept combustibil. 2. Bucata de lemn arsa partial de foc; taciune; p. ext. bucata de jar. ♦ C. de lemn = produs principal obtinut la arderea incompleta a lemnului sau ca produs secundar la distilarea uscata a lemnului, folosit la fabricarea carbunelui activ, in siderurgie, drept combustibil etc.; mangal. 3. Creion obtinut dintr-un lemn de esenta moale (plop, lemn-ciinesc etc.), carbonizat, folosit la desen, crochiuri, schite; p. ext. lucrare realizata cu acest fel de creion. II. 1. (MED., MED. VET.) Antrax. 2. (MED. VET.) C. emfizematos = boala infectioasa acuta a rumegatoarelor, in special a bovinelor, provocata de bacteria Clostridium chauvoei. Se manifesta prin aparitia in musculatura a unor tumori infiltrate cu gaze. 3. (FITOPAT.) Taciune (2).

CHIMIZARE (‹ chimie) s. f. Ansamblul reactiilor si proceselor fizico-chimice prin care materii prime – utilizate conventional pentru alte scopuri, uzual drept combustibili – sint convertite in produse chimice. Se supun c. titeiul, gazele naturale, carbunii, stuful, lemnul, paiele, sarea. Prin c. se obtin cauciuc sintetic, fibre sintetice si artificiale, materiale plastice etc. ♦ C. agriculturii = folosirea intensiva a ingrasamintelor chimice, insectofungicidelor, biostimulatorilor etc. in scopul cresterii eficientei agricole.

CHINA, Republica Populara Chineza, stat in Asia cuprinzind o parte din Asia Centrala si din Asia Orientala, cu o larga iesire la Oc. Pacific (linia tarmurilor masoara 18 mii km); 9,6 mil. km² (locul 3 pe glob); 1,13 miliarde loc. (1989; tara cu cea mai numeroasa pop.), dintre care 93,3% chinezi (han). Limba de stat: chineza. Cap.: Beijing. Orase pr.: Shanghai, Tianjin, Shenyang, Wuhan, Guanghzou, Chongqing, Harbin, Chengdu, Nanjing, Xian, Dalian, Taibei, Jinan, Changchun, Taiyuan, Zhengzhou, Kunming, Lanzhou, Anshan, Qiqihar, Qingdao, Hangzhou. Este impartit in 23 de prov., cinci reg. autonome si trei orase de subordonare republicana. In functie de conditiile orohidrografice, de clima si vegetatie poate fi impartita in China de Est si China de Vest. In China de Est intra reg.: C. de Nord-Est, cu caracter muntos la extremitati si o intinsa cimpie interioara, clima temperata cu precipitatii de 750-1.000 mm/an si ierni aspre; C. de Nord drenata de fl. Huanghe (Fl. Galben) cuprinde Marele Podis de Loess (partial), Cimpia Chinei de Nord si M-tii Tzinlin; clima temperata de tranzitie; C. Centrala cuprinde o vasta cimpie valurita, traversata de fl. Chang-Jiang (fl. Albastru), o reg. muntoasa inalta (Alpii Sichuan au peste 7.000 m alt.) si Pod. Yunnan; clima subtropicala (media lunii ian. 6 ºC, cu precipitatii 750-2.000 mm/an); C. de Sud este o reg. muntoasa traversata de riuri scurte (exceptie fl. Xijiang/fl. Perlelor), in care zona litorala este bine populata; clima calda-musonica. Ins. Taiwan si Hainan au un relief variat, predominant muntos (alt. max. 4.500-5.000 m), cu inguste cimpii litorale. Clima tropicala musonica. In C. de Vest intra urmatoarele regiuni naturale: Tibet-Tsinghai (Xizang-Qinghai), cea mai intinsa si inalta, include sectorul de N al M-tii Himalaya (alt. max.: 8.848 m in vf. Chomolungma), cel estic al M-tilor Karakorum (vf. K₂ = Qogir Feng, 8.611 m), podisul Tibet (alt. medie: 5.000 m), bazinul endoreic Tsaidam (Qaidam Pendi, alt. minima: 2.700 m) si depr. Tsinghai (alt. minima: 3.200 m). Clima aspra cu precipitatii bogate in S si reduse in NV; Xinjiang, vasta zona endoreica in Asia Centrala, la N de M-tii Altin Tagh, cuprinde doua sectoare: Kashgaria (cu pustiul Taklimakan) si Jungaria, podis semidesertic prin care trecea odinioara celebrul „Drum al matasii”. Ele sint separate de M-tii Tian Shan (alt. max.: 6.995 m), sistem de munti lung de 2.500 km si in care unele depr. tectonice se afla sub nivelul marii (Turpan – 154 m). Ultima mare reg. a C. de Vest o reprezinta Mongolia interioara ce include sectoare ale M-tilor Marele Hingan, ale Marelui Podis de Loess si ale Desertului Gobi; clima rece, precipitatii reduse. Mari zacaminte de: carbune, min. de fier, mangan, petrol, sisturi bituminoase, metale neferoase, pretioase si rare, sare s.a. Ind. extractiva este bine dezvoltata: expl. de carbuni (946,5 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), petrol (136,8 mil. t, 1988), gaze naturale (14,3 miliarde m³, 1988), min. de fier (154,4 mil. t, 1988, locul 2 pe glob), mangan, molibden, bauxita (2,4 mil. t, 1987), wolfram (18.000 t, 1987, locul 1 pe glob), cupru, nichel, vanadiu, stibiu, mercur, fosfati naturali (9 mil. t, 1987), sare (17,6 mil. t, 1987, locul 2 pe glob), jad. C. produce energie electrica (593,5 miliarde kWh, 1988), otel (59,1 mil. t, 1988), fonta (59,1 mil. t, 1988, locul 3 pe glob), utilaje ind., masini agricole, material feroviar, automobile si autocamioane, nave maritime si fluviale, produse electronice si electrotehnice, tractoare, aparate de precizie, produse chimice, ciment (204,4 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), celuloza si hirtie, textile (4,52 mil. t fire de bumbac, 17,62 miliarde m tesaturi de bumbac, 1988, matase naturala, tesaturi din lina, covoare s.a.), conf. si tricotaje, produse alim. (ceai, tigarete, faina, conserve, ulei, zahar s.a.); ind. atomica si aerospatiala. Veche traditie in prod. mestesugareasca (sticla, portelanuri, obiecte de arta s.a.). Terenuri arabile reprezinta 9,7% din supr. tarii, pasunile 32,2%, iar padurile 12,2%. Se cultiva orez (179,4 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), griu (91 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), porumb (75,8 mil. t, 1989, locul 2 pe glob), gaolean, floarea-soarelui, rapita (5,4 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), soia (10,8 mil. t, 1989, locul 3 pe glob), cartofi (29,6 mil. t, 1989, locul 3 pe glob), batate (110,6 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), arahide (5,4 mil. t, 1988, locul 1 pe glob), sfecla de zahar, trestie de zahar (55,3 mil. t, 1989), bumbac (11,76 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), ceai (590 mii t, 1989, locul 2 pe glob), iuta (565 mii t, 1989, locul 3 pe glob), camfor (75% din prod. mondiala), cafea, cacao, tutun (2,9 mil. t, 1989, locul 1 pe glob), arbori de chinina, de cauciuc, banane (2,43 mil. t, 1989), ananas s.a. Pomicultura (inclusiv plantatii de citrice), legumicultura, viticultura. Cresterea animalelor (capete 1989): bovine (77,1 mil.), ovine (102,7 mil., locul 3 pe glob), porcine (349 mil., locul 1 pe glob), caprine (77,9 mil., locul 2 pe glob), cabaline (10,7 mil., locul 1 pe glob), pasari; sericicultura, pescuit (10,36 mil. t, 1988, locul 3 pe glob), vinatoare. C. f.: 88,6 mii km (inclusiv cele forestiere si speciale). Cai rutiere: c. 1 mil. km; cai navigabile interne: 136 mii km. Flota comerciala maritima: 19,36 mil. t (1988). Moneda: 1 yuan (= renminbi) = 100 fen. Exporta textile si conf. c. 25%, produse agricole si alim., petrol si prod. chimice, piei, bumbac, fosfati, masini si utilaje, metale s.a. si importa masini, utilaje si mijloace de transport (c. 1/3), semifabricate si materii prime ind., produse chimice, produse alim. s.a. – Istoric. Pe terit. C., locuit din timpuri stravechi, leagan al uneia dintre cele mai stralucite civilizatii antice (milen. 3 i. Hr.), s-a constituit in sec. 18 i. Hr. statul Shang, care in sec. 11 i. Hr. a fost cucerit de statul Zhou; acesta din urma s-a destramat in mai multe formatiuni de sine statatoare, unificate de-abia in sec. 3 i. Hr., sub dinastia Qin. In timpul dinastiei Han (206 i.Hr.-220 d. Hr.), C. a cunoscut o mare dezvoltare. Rascoala taraneasca a „Turbanelor galbene” (184 d. Hr.) a slabit statul chinez, care s-a destramat. S-a unificat din nou in 589 sub dinastia Sui, iar din 618 pina la inceputul sec. 10 sub dinastia Tang. Intre 1279 si 1368 C. a fost ocupata de mongoli. In timpul dinastiei Ming (1368-1644) a avut loc Marele Razboi Taranesc (1628-1645), inabusit cu ajutorul manciurienilor, care insa au cucerit intreaga tara, instaurind dominatia dinastiei Qing (1644-1911). In sec. 19, in urma celor doua „razboaie ale opiului” (1840-1842 si 1856-1860) si a incheierii unor tratate inrobitoare cu Marile Puteri, incepe patrunderea capitalului strain in C., amplificata, catre sfirsitul sec., dupa inabusirea rascoalei populare I-he-tuan. Revolutia din 1911-1913, condusa de Sun Zhongshan, a rasturnat dinastia manciuriana, C. devenind republica. In timpul primului razboi mondial s-a intensificat lupta antiimperialista si antifeudala. In 1921 a fost creat Partidul Comunist Chinez. In 1924-1927 s-a desfasurat primul razboi civil revolutionar, in care partidul Gomindan a colaborat cu P.C. Chinez impotriva fortelor conservatoare din nord. Insa, in 1927 conducatorii Gomindanului au adoptat o atitudine anticomunista. In cursul celui de-al doilea razboi civil revolutionar (1927-1937), comunistii chinezi au creat Armata Rosie Chineza si baze revolutionare la sate. In 1931, Japonia a ocupat partea de NE a Chinei, iar in 1937 a inceput un razboi pentru cucerirea intregii Chine. In timpul razboiului de eliberare (1937-1945) fortele armate create si conduse de P.C. Chinez au eliberat o mare parte a terit. ocupat de japonezi. In 1946 Gomindanul a intrerupt tratativele initiate de P.C. Chinez, in 1945, in vederea formarii unui guvern de coalitie, ceea ce a provocat al treilea razboi civil revolutionar (1946-1949), in cursul caruia Armata Populara de Eliberare a infrint fortele armate gomindaniste; ramasitele acestora s-au retras in ins. Taiwan. La 1 oct. 1949 a fost proclamata Republica Populara Chineza. In 1971 au fost restabilite drepturile R.P. Chineza la O.N.U. R.P. Chineza este un stat socialist; este unui dintre cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al O.N.U. In 1954 a fost adoptata prima constitutie de tip socialist din istoria Chinei. Mao Zedung (Mao Tzedun) presedintele C.C. al P.C. Chinez a fost ales presedintele R.P. Chineza (1954). Incercarea de a forta dezvoltarea economica a tarii („Marele salt inainte”), intreprinsa intre anii 1958 si 1960, a esuat. In 1965 a fost lansata „Marea revolutie culturala proletara”, amplu program de indoctrinare a populatiei cu ideologia comunista in varianta maoista. „Revolutia culturala” a fost insotita de grave excese si acte de violenta impotriva celor considerati „adepti ai capitalismului” (in realitate adversarii extremismului stingist). Dupa moartea (1976) a lui Mao Zedong, grupul radicalilor stingisti condus de sotia sa („banda celor patru”) a fost inlaturat. Din 1982, conducatorul de fapt al tarii devine Deng Xiaoping, care lanseaza un amplu program de reforme, menit sa modernizeze structurile societatii chineze in cadrul mentinerii socialismului. Cererile formulate de studenti privind democratizarea vietii politice au fost insa respinse si manifestatiile acestora din Beijing reprimate dur (Piata Tiananmen, 3-4 iun. 1989). Pe plan extern, dupa o lunga perioada de tensiune si confruntare cu U.R.S.S., care a culminat cu incidente de frontiera (1969), a intervenit din 1986 o destindere, care a facut posibile vizite reciproce la cel mai inalt nivel de partid si de stat (1989, 1991). In C. are loc un amplu proces de modernizare a agriculturii, industriei, stiintei si tehnologiei; politica externa cunoaste o larga deschidere, prin stabilirea sau consilodarea relatiilor de cooperare politica, economica si culturala cu tarile industrializate si cu cele in curs de dezvoltare. Potrivit constitutiei, puterea executiva este detinuta de presedintele republicii si de Consiliul de Stat (guvernul), iar cea legislativa de Adunarea Nationala a Reprezentantilor Populari (intre sesiunile ei de Comitetul Permanent).

Republica Coreea, situata in partea de S a Pen. Coreea; 99,1 mii km²; 42,38 mil. loc. (1989). Limba oficiala: coreeana. Cap.: Seul (Sǒul). Orase pr.: Pusan, Taegu, Inchǒn, Kwangju. Este impartita in noua prov. si cinci orase speciale. Expl. de carbuni (19 mil. t, 1989), min. de fier, cupru, plumb, zinc, wolfram (2,2 mii t, 1987), grafit (107,3 mii t, 1987, locul 3 pe glob), azbest, aur (7.000 kg, 1987), caolin. Ind. tarii produce energi3 electrica (94,5 miliarde kWh, 1989), otel (10,9 mil. t, 1987), fonta (15,14 mil. t, 1989), cupru rafinat (179 mii t, 1989), zinc (241,7 mii t, 1989), utilaje industriale, material feroviar, autovehicule (1,1 mil. buc., din care 847,2 mii t, 1989), nave maritime, aparate de radio, televizoare, magnetoscoape, anvelope (24,5 mil t, 1989), hirtie de ziar (442,8 mii t, 1989), ciment (30,1 mil t, 1989), textile, produse chimice, produse alim., conserve de peste s.a. Pe terenurile arabile (21,6% din supr. tarii) se cultiva orez (8,2 mil. t, 1989), orz, ovaz, porumb, soia, batate (600 mii t, 1989), cinepa, tutun s.a. Pomicultura. Se cresc bovine (2 mil. capete, 1989), porcine (4,85 mil. capete, 1989), viermi de matase. Pescuit: 2,73 mil. t. (1988). C. f.: 6,3 mii km. Cai rutiere: 54,7 mii km. Moneda: 1 won = 100 chon. Exporta masini, utilaje, electronica, mijloace de transport (c. 40%), textile (1/3), produse chimice, produse siderurgice, produse agricole s.a. si importa masini, utilaje, mijloace de transport, combustibili, materii prime si semifabricate, produse alim., bunuri de larg consum s.a. – Istoric. Dupa razboiul din 1950-1953, R.C. si-a refacut economia devenind o tara cu o industrie dezvoltata si o mare exportatoare de produse industriale. Regimul lui Li Sin Man a fost rasturnat in 1960. In 1961 a fost instaurata dictatura militara a gen. Pak Cijan Hi (asasinat in 1979). Sub presiunea manifestatiilor populare, puterea executiva a fost constrinsa sa faca insemnate concesii pentru introducerea unui sistem politic democrat. Alegerile prezidentiale din 1987 au fost cistigate de Ron Tae Woo. Prin constitutia din acelasi an, puterea executiva era detinuta de presedintele republicii, iar cea legislativa de Adunarea Nationala.

COSTA RICA, sta in America Centrala istmica; 50,9 mii km²; 2,94 mil. loc. (1989). Limba oficiala: spaniola. Cap.: San Jose. Orase pr.: Limon, Alajuela, Puntarenas. Este impartita in sapte prov. Relief muntos (alt. max.: 3.820 m). intre ale carui lanturi se intinde un podis central: vulcani activi. Clima calda, tropicala, nuantata de altitudine, cu precipitatii bogate, mai ales pe litoralul caraibean (Limon, 4.228 mm/an). Terenurile cultivate reprezinta 10,3% din supr. tarii, iar pasunile ocupa 45,2% (se cresc in special bovine, 1,73 mil. capete, 1989). Culturile de baza se practica in plantatii: banane (1,26 mil. t, 1989), cafea (93 mii ha, 147 mii t, 1989), cacao, ananas, trestie de zahar (2,6 mil. t, 1989). Pentru consumul intern se cultiva porumb, orez, manioc. Padurile cu esente valoroase (cedru, guayacan s.a.) ocupa 1/3 din supr. tarii. Resurse de bauxita, aur si ape geotermale (partial valorificate), ind. diversificata cu intreprinderi de prelucr. a produselor agricole (tutun, lichioruri, tesaturi, zahar) si a lemnului (cherestea mobila); fabrici de ciment (520 mii t, 1987), de prelucr. a metalelor, ingrasaminte chimice s.a. Pescuit: 20,4 mii t (1988). C.f: 1,3 mii km. Cai rutiere: 26,6 mii km. Moneda: 1 colon = 100 centimos. Exporta cafea (c. 30%), banane (c. 1/4), produse chimice, carne, zahar, textile si conf., produse electrotehnice s.a. si importa materii prime ind. si semifabricate (peste 40%), masini, utilaje si mijloace de transport, combustibili, produse agro-alim. s.a. – Istoric. Locuit in vechime de triburi de amerindieni (descoperita in 1502 de Columb), a fost cucerita in sec. 16 de spanioli, care au exterminat majoritatea populatiei bastinase. La 15 sept. 1821, in timpul Razboiului pentru Independenta Coloniilor Spaniole si America (1810-1826), si-a proclamat independenta. In 1822 a fost ocupata de Mexic, iar din 1823 a facut parte din Federatia Provinciilor Unite ale Americii Centrale pina in 1838, cind a devenit stat de sine statator. In a doua jumatate a sec. 19 a inceput modernizarea economiei tarii. In cel de-al doilea razboi mondial a facut parte din coalitia antihitlerista. Dupa razboiul civil din 1948, care a facut numeroase victime, armata fost desfiintata (C.R. fiind astfel primul si singurul stat din lume care a intreprins o asemenea masura). In conditiile intensificarii miscarii democratice, in tara au fost infaptuite unele reforme progresiste, vizind dezvoltarea economiei nationale si limitarea activitatii monopolurilor straine. C.R. este o republica constitutionala. Seful statului si guvernului este presedintele republicii. Organul legislativ este Adunarea Nationala.

COTE D’IVOIRE, Republica ~, stat in Africa de Vest, pe coasta G. Guineii; 322,5 mii km²; 12,14 mil. loc. (1989). Limba oficiala: franceza. Cap.: Abidjan (legislativa); Yamoussoukra (administrativa). Orase pr.: Bouake, Gagnoa, Daloa. Este impartit in 49 departamente. Un podis relativ inalt (alt. max.: 1.524 m, in Mt. Nimba) cade in trepte spre cimpia litorala intinsa. Tarmul dantelat de lagune, in partea estica, este acoperita de mangrove. In interior se dezvolta padurea tropicala cu elemente valoroase (mahon, teck, okoume) mult restrinsa (c. 8 mii ha) in ultimele doua decenii si savana cu paduri-galerii. Clima subecuatoriala umeda. Se expl. petrol, diamante (20 mii carate, 1987), min. de mangan, aur. Terenurile cultivate (11,35% din supr. tarii) sint reprezentate de plantatii (cacao 1,05 mil. ha, 750 mii t, 1989, locul 1 pe glob; cafea 1,17 mil. ha, 265 mii t, 1989; ananas, banane, 1,16 mil. t, 1989 s.a.) si culturi de mei, orez (590 mii t, 1989), manioc (1,3 mil. t, 1989), igname (2,37 mil. t, 1989). Cresterea animalelor: bovine (1 mil. capete, 1989), ovine (1,5 mil. capete, 1989), caprine (1,5 mil capete, 1989). Pescuit: 88,8 mii t (1989). Ind. diversificata: energie electrica (2,2 miliarde kWh, 1988), rafinarea petrolului, prelucr. metalelor si a lemnului (furnire, locul 1 in Africa, placaje s.a.), ciment, textile, produse alim. C. f.: 1,3 mii km. Cai rutiere: 46,4 mii km. Flota comerciala maritima: 149 mii t (1988). Moneda: 1 franc C. f. a. = 100 centimes. Exporta cacao (c. 1/3), cafea (c. 1/4), petrol si produse petroliere, lemn si produse din lemn, banane s.a. si importa materii prime si semifabricate, masini, utilaje si mijloace de transport combustibili, produse agro-alim. s.a. – Istoric. La sfirsitul sec. 15 a inceput patrunderea europenilor pe terit. tarii, iar la mijlocul sec. 19, terit. a fost ocupat de francezi si transformat in colonie a Frantei (din 1893); intre 1904 si 1958 a fost inclusa in Africa Occidentala Franceza. In 1958 a devenit republica autonoma in cadrul Comunitatii Franceze, iar la 7 aug. 1960 s-a proclamat republica independenta. Seful statului si guvernului este presedintele republicii. Organul legislativ este Adunarea Nationala.

ROCA (‹ fr.) s. f. (PETROGR.) Material constitutiv al unei formatii naturale parte integranta a scoartei terestre. Se prezinta, in general, sub forma de agregate alcatuite din unul sau mai multe minerale. R. iau nastere in urma variatelor procese geologice. In functie de geneza lor, se deosebesc: a) r. eruptive sau magmatice, formate prin consolidarea maselor topite de silicati in interiorul scoartei (r. intruzive, r. plutonice) ori pe suprafata ei (r. efuzive, r. vulcanice); b) r. sedimentare, rezultate prin depunerea materialelor de dezagregare si de alterare a rocilor de pe suprafata scoartei, transportate sub actiunea vantului, a ghetarilor, a apelor curgatoare si a marii (r. clastice), sau formate prin precipitare chimica, in ape marine, lacustre sau de izvoare (r. de precipitare), prin intermediul organismelor (r. biogene) ori prin acumulare pe loc a materialului insolubil rezultat din alterarea rocilor (r. reziduale); c) r. metamorfice, nascute prin transformarea rocilor preexistente in conditii de temperatura ridicata (r. de contact) sau in conditiile unei intense dislocatii a zonelor mobile ale scoartei Pamantului (r. cristalofiliene) si r. cataclastice. R. sunt caracterizate prin compozitia mineralogica, structura (gradul de cristalizare, marimea cristalelor) si textura lor (dispozitia in spatiu a mineralelor componente). Aceste elemente fundamentale pentru identificarea r. se pot stabili in unele cazuri cu ochiul liber, dar in mod curent se recurge la examenul microscopic. Pentru studiul mai complet al r. se apeleaza si la analiza chimica, la determinarea proprietatilor tehnologice etc. In afara de interesul stiintific general al cercetarii R., studiul acestora prezinta importanta practica deosebita, deoarece ele insele constituie uneori substante minerale utile sau contin astfel de substante, formate fie o data cu ele, fie mai tarziu. – R. utila, roca folosita in industrie. R.u. pot fi materiale de constructie (ex. marmura, granit, andezit, bazalt), materiale abrazive (ex. piatra ponce, gresia, smirghelul etc.), materii prime ceramice (ex. argila refractara), materie prima pentru fabricarea cimentului (ex. marne, calcare), materiale cu felurite intrebuintari industriale (ex. piatra litografica, creta, diatomitul etc.). – R.-mama de petrol = roca argiloasa, marnoasa, silicioasa sau calcaroasa, rezultata in urma consolidarii unor sedimente bogate in substante organice, prin transformarea carora, in conditiile unui bazin marin cu ape de fund lipsite de oxigen, au luat nastere bitumine (gaze, petrol, asfalt etc.). In anumite conditii de presiune si de temperatura, r.m. de p. s-a compactizat si a cedat o parte din petrolul si din gazele pe care le continea rocilor poroase inconjuratoare, care au devenit astfel roci-magazin sau roci-colectoare. In Romania se intalnesc cu caracter r.m. de p. in Silurian (sisturi cu graptoliti in Dobrogea), Liasic (sisturi bituminoase in Banat), Cretacicul inferior (seria sisturilor negre din flisul Carpatilor Orientali), Oligocen (sisturi disolitice, menilite, marne albe bituminoase in Carpatii Orientali) si in Neogen (marne, sisturi cu radiolari in zona precarpatica si in Transilvania). (PEDOL.) R. parentala = roca pe care s-a format erofilul de sol sau din care a provenit materialul pe care s-a format solul. Din. r.-mama de sol, r. de solidificare.

ADIPIC, -A, adipici, -ce, adj. (In sintagma) Acid adipic = acid bibazic saturat, folosit ca materie prima pentru fabricarea unor fibre sintetice poliamidice. – Din fr. adipique.

AFINANT, afinanti, s. m. Substanta care se adauga materiilor prime din care se fabrica sticla pentru a se realiza afinarea (3). – Afina + suf. -ant.

ALIMENTAR, -A, alimentari, -e, adj. De alimente, privitor la alimente. ◊ Industrie alimentara = industrie care transforma materiile prime de origine animala si vegetala in produse necesare hranei. ◊ Pensie alimentara = suma de bani necesara intretinerii unei persoane pe care cineva o plateste, lunar, in temeiul unei obligatii stabilite prin lege sau prin hotarare judecatoreasca; pensie de intretinere. ♦ (Substantivat, f.) Bacanie. – Din fr. alimentaire, lat. alimentarius.

ALIMENTATOR, alimentatoare, s. n. Dispozitiv care serveste la alimentarea unei masini sau a unei instalatii cu combustibil sau cu materie prima. – Din fr. alimentateur.

BENZALDEHIDA s. f. Aldehida derivata din benzen si intrebuintata ca materie prima in industria materiilor colorante. – Din fr. benzaldehyde.

BENZEN, benzeni, s. m. Hidrocarbura lichida, incolora, insolubila in apa, extrasa din gudroanele carbunilor de pamant sau din petrol, si care se foloseste, ca decolorant, ca materie prima la fabricarea unor compusi organici etc. – Din fr. benzene.

CAPROLACTAMA s. f. Substanta organica folosita ca materie prima pentru fabricarea fibrelor sintetice de relon. – Din fr. caprolactame.

CARPA, carpe, s. f. Bucata de panza sau de stofa (veche), folosita de obicei in gospodarie (la stergerea prafului, a vaselor etc.), ca materie prima in industria hartiei etc. ♦ Scutec. ♦ Fig. Om fara personalitate, care face intotdeauna orice i se spune. – Din bg. karpa, scr. krpa.

CELESTINA s. f. Sulfat de strontiu natural, sticlos-transparent, incolor sau usor colorat, intrebuintat ca materie prima la prepararea sarurilor de strontiu. – Din fr. celestine.

CEREALA, cereale, s. f. (La pl.) Grup de plante din familia gramineelor (grau, porumb etc.), cu radacini fasciculate, tulpini neramificate si fructele cariopse, ale caror seminte servesc ca hrana omului sau animalelor si ca materie prima in industria alimentara; (si la sg.) planta care face parte din acest grup. [Pr.: -re-a-] – Din fr. cereale.

CICLOHEXAN s. m. Hidrocarbura ciclica saturata cu sase atomi in molecula, care se extrage din petrol si este intrebuintata ca solvent si ca materie prima in industria fibrelor sintetice. – Din fr. cyclohexane.

CICLOPENTAN s. m. Hidrocarbura ciclica saturata cu cinci atomi de carbon in molecula, intrebuintata ca materie prima in industria chimica. – Din fr. cyclopentane.

INTEGRARE, integrari, s. f. 1. Actiunea de a (se) integra si rezultatul ei; integratie. 2. (In sintagma) Integrarea productiei = reunirea in acelasi loc, in cadrul uneia si aceleiasi unitati de productie, a activitatilor de productie succesive, incepand cu obtinerea materiei prime si pana la fabricarea produsului finit. 3. (Mat.) Calculul unei integrale; obtinerea integralei unei ecuatii diferentiale sau cu derivate partiale. V. integra.

INCARCATURA, incarcaturi, s. f. 1. Incarcare. 2. (Concr.) Ceea ce transporta sau poate transporta un vehicul, un vapor sau o fiinta. ♦ Cantitate de explozibil cu care se incarca o arma de foc; proiectilul introdus in arma. ♦ Explozibil introdus intr-o gaura de mina. ♦ materii prime si auxiliare introduse intr-un vas, intr-un recipient sau intr-un cuptor in vederea desfasurarii unui proces de fabricatie. 3. Capacitate de incarcare. – Incarca + suf. -atura.

JANT s. n. 1. Zer untos care se scurge la fabricarea cascavalului, in urma oparirii casului cu apa clocotita, constituind materia prima pentru obtinerea untului de cascaval. 2. Partea lichida ramasa dupa coagularea laptelui. 3. Zara fiarta ramasa de la prepararea urdei. – Et. nec.

VAR¹ s. n. Oxid de calciu obtinut prin calcinarea rocilor calcaroase (si prin hidratarea lor), folosit ca liant in constructii, ca materie prima in industria chimica etc. ♦ Lapte de var (v. lapte) folosit pentru spoitul peretilor caselor. – Din sl. varu.

VAREC s. n. Numele unor alge brune marine azvarlite de valuri pe tarm, care servesc ca ingrasamant pentru pamanturile nisipoase, ca materie prima pentru fabricarea sodei, iodului etc. – Din fr. varech.

MARC s. n. Pasta obtinuta prin prelucrarea fructelor si a legumelor si folosita ca materie prima in industria alimentara. – Din fr. marc.

PETROL s. n. 1. Roca sedimentara lichida, uleioasa, de culoare bruna-negricioasa, mai rar galbuie, cu reflexe albastre-verzui, cu miros specific, formata dintr-un amestec natural de hidrocarburi si de alti compusi organici, care se extrage din pamant si care serveste drept materie prima in industria chimica; titei. ◊ Petrol sintetic = combustibil cu proprietati asemanatoare cu cele ale titeiului, obtinut pe cale sintetica din carbune sau din oxid de carbon, prin hidrogenare catalitica. 2. Derivat lichid al petrolului (1), folosit la arderea in lampi cu fitil pentru iluminat sau incalzit; gaz. – Din fr. petrole.

LACTAMA s. f. Compus organic obtinut din aminoacizi si folosit ca materie prima pentru fabricarea unor fibre sintetice. – Din fr. lactame, germ. Laktam.

PARAFINA, parafine, s. f. 1. Substanta solida, alba si translucida, formata dintr-un amestec de hidrocarburi saturate obtinute la distilarea titeiului sau a carbunilor si intrebuintata la fabricarea lumanarilor, la impregnarea hartiei si a tesaturilor, ca materie prima in industria chimica etc. 2. (La pl.) Alcani. – Din fr. paraffine.

PACURA s. f. Lichid vascos, negru sau brun-inchis, ramas de la distilarea titeiului, care se foloseste drept combustibil si ca materie prima la fabricarea motorinei grele, a uleiurilor minerale, a asfaltului si a altor produse; titei brut. – Lat. picula.

ANTRACHINONA, antrachinone, s. f. Substanta organica, derivata din antracen, alcatuita din cristale galbui, care serveste ca materie prima pentru unii coloranti. – Din fr. anthraquinone.

PIRITA, pirite, s. f. Sulfura de fier naturala, de culoare galbena, cristalizata in sistem cubic, folosita mai ales ca materie prima la fabricarea acidului sulfuric. – Din fr. pyrite.

PLAGIOCLAZ, plagioclazi, s. m. Grup de minerale din clasa feldspatilor, de culoare alba, cenusie sau albastruie si cu luciu sticlos, utilizate ca materie prima in industria ceramicii sau ca piatra ornamentala. [Pr.: -gi-o-] – Din fr. plagioclases.

PLATINA, (2, 3) platine, s. f. 1. Metal pretios de culoare alba-cenusie, dur, lucios, inoxidabil, foarte maleabil si ductil, foarte rezistent la caldura si la actiunea acizilor, folosit la fabricarea unor aparate de laborator, a unor instrumente de precizie, a unor obiecte de valoare, in tehnica dentara etc. ♦ Negru de platina = platina (1) sub forma de pulbere, folosita in industrie. 2. Nume dat diferitelor piese de masini care altadata se fabricau din platina (1) sau care au luciul acestui metal. 3. Laminat semifabricat plat, cu sectiune dreptunghiulara, cu dimensiuni mici, care se foloseste ca materie prima la laminarea tablei subtiri. – Din fr. platine.

PREINDUSTRIALIZARE, preindustrializari, s. f. prima prelucrare a materiilor prime (textile). [Pr.: pre-in-dus-tri-a-] – Pre¹- + industrializare.

PROPAN s. n. Hidrocarbura saturata gazoasa din seria metanului, care se gaseste in titei si in gazele asociate titeiului si este folosita drept combustibil menajer sau ca materie prima in industria chimica. – Din fr. propane.

PROPILENA s. f. (Chim.) Hidrocarbura folosita ca materie prima la fabricarea glicerinei, a acetonei etc.; propena. – Din fr. propylene.

OLIVINA, olivine, s. f. Silicat natural de magneziu si fier, cristalizat in sistemul rombic, de culoare verde-maslinie si cu luciu sticlos, care se intrebuinteaza ca materie prima pentru produse refractare. – Din fr. olivine.

FABRICA, fabric, vb. I. Tranz. A produce o marfa in serie si in cantitati mari, prelucrand materia prima intr-o fabrica, intr-o uzina etc. ♦ P. gener. (Fam.) A face, a confectiona, a realiza. ♦ Fig. A nascoci, a plasmui, a inventa. – Din fr. fabriquer, lat. fabricare.

FABRICA, fabrici, s. f. Intreprindere industriala care foloseste un sistem de masini si de instalatii tehnice in vederea executarii operatiilor de transformare a materiei prime in produse finite, in serie si in cantitati mari. ◊ Expr. (Fam.) A lua (pe cineva) in fabrica = a certa, a reprosa, a cere socoteala (cuiva); a bate (pe cineva). A intra in fabrica cuiva = a fi certat de cineva, a i se reprosa, a i se cere socoteala; a fi batut de cineva. [Pl. si: (pop.) fabrici] – Din fr. fabrique, rus. fabrika, germ. Fabrik.

FIBRA, fibre, s. f. 1. Material in forma de fir subtire, netors, de provenienta vegetala, animala sau minerala ori produs pe cale sintetica, folosit de obicei ca materie prima la fabricarea tesaturilor. 2. Celula vegetala alungita situata in tesutul diverselor parti ale unei plante. 3. Formatie anatomica alungita, care reprezinta celule modificate sau prelungiri celulare si care alcatuieste tesuturile animale. 4. (Tehn.; in sintagma) Fibra optica = fibra de sticla cu compozitie speciala, folosita pentru transmiterea informatiilor. – Din fr. fibre, lat. fibra.

FINIT, -A, finiti, -te, adj. 1. Care are o existenta limitata. ♦ (Substantivat, n.) Categorie filozofica ce se refera la starile relative ale materiei, care au o existenta limitata si se pot transforma unele intr-altele. 2. (Despre produse, marfuri etc.) Care a trecut prin toate fazele de transformare a materiei prime si poate fi intrebuintat in scopul pentru care a fost facut. – V. fini. Cf. fr. fini, it. finito.

ETENA, etene s. f. Hidrocarbura nesaturata cu o dubla legatura in molecula, gazoasa, inflamabila, obtinuta din gazele de cocserie, gazele de cracare si prin descompunerea termica a etanului si a propanului, constituind o materie prima importanta pentru producerea polietilenei, a alcoolului etilic, a cauciucului sintetic etc.; etilena. – Din fr. ethene.

NAFTOL, naftoli, s. m. Substanta cristalizata, insolubila in apa, cu miros caracteristic, extrasa din naftalina, intrebuintata ca materie prima in industria colorantilor si farmaceutica. – Din fr. naphtol.

LIN², linuri, s. n. 1. Vas de lemn, de tabla sau de beton in forma de jgheab, in care se aduna si se storc strugurii. 2. Vas de lemn, de tabla sau de beton in care se pune la fermentat materia prima folosita la fabricarea berii, a spirtului etc.; vas, cada de doage unde se pun la fermentat prunele din care se face tuica. – Din ngr. linos.

COPRA, copre, s. f. Miezul uscat al nucii de cocos, folosit ca materie prima pentru obtinerea untului de cocos; uleiul continut de acest miez. – Din fr. copra.

MOTORINA, motorine, s. f. Lichid vascos obtinut prin distilarea petrolului, a gudroanelor carbunilor de pamant sau a unor produse sintetice, folosit drept combustibil la anumite motoare sau ca materie prima in industria chimica. – Din germ. Motorin.

CLINCHER s. n. Produs obtinut la fabricarea cimenturilor prin incalzirea materiei prime pana aproape de temperatura de vitrifiere si prin transformarea ei intr-o masa compacta si dura. – Din germ. Klinker, fr. clinker.

CLOROPREN s. n. (Chim.) Derivat al butadienei folosit ca materie prima pentru cauciucul sintetic. – Din fr. chloroprene, germ. Chloropren.

NORMA, normez, vb. I. Tranz. 1. A determina cantitatea de munca necesara pentru efectuarea unui produs, pentru executarea unei operatii sau o cantitate de produse care trebuie sa fie obtinuta intr-o unitate de timp in anumite conditii tehnico-organizatorice. ♦ A stabili cantitatea de materie prima, de combustibil etc. necesara pentru obtinerea unui produs. 2. A supune unei norme (1), a stabili ceva prin norme. – Din norma.

COCS, cocsuri, s. n. Produs solid obtinut din carbunele de pamant, din reziduuri de petrol sau din gudroane prin incalzire la temperaturi inalte si intrebuintat ca materie prima sau combustibil in metalurgie, in industria chimica, in gospodarie etc. – Din germ. Koks.

SPALATOR, (I) spalatoare, s. n. (II) spalatori, s. m. I. S. n. 1. Obiect sau instalatie sanitara care serveste la spalatul oamenilor. ♦ Chiuveta speciala in care se spala vasele de bucatarie. 2. Bucata de panza, de sarma etc. cu ajutorul careia se freaca si se spala vasele. 3. Instalatie speciala, in anumite intreprinderi, unde se spala materiile prime sau semifabricate. II. S. m. Muncitor dintr-o intreprindere care se ocupa cu spalatul anumitor materiale. – Spala + suf. -ator.

TANANT, tananti, s. m. Substanta chimica, anorganica sau organica, naturala sau sintetica, care are proprietatea de a tabaci pieile crude; p. ext. materie prima naturala care contine o astfel de substanta. ◊ (Adjectival) Material tanant. – Din fr. tannant.

RETETA, retete, s. f. 1. Formulare in scris a unei doctorii si a modului de a o prepara; prescriptie a medicamentelor necesare unui bolnav; p. ext. hartia pe care medicul a scris aceasta prescriptie medicala. 2. Ansamblu de indicatii privind materiile prime, proportia, modul de preparare pentru obtinerea unui anumit produs, a unei mancari, a unei bauturi etc. 3. Fig. Solutie practica pentru rezolvarea unui lucru, a unei situatii dificile etc. ♦ Mijloc, procedeu. 4. Suma de bani realizata din vanzarea unui spectacol. – Din ngr. reseta. Cf. it. ricetta, fr. recette.

REZORCINA s. f. Substanta organica solida, cristalizata, incolora, solubila in apa si alcool, cu slaba actiune reducatoare, folosita ca revelator fotografic, ca materie prima in industria chimica si farmaceutica. – Din fr. resorcine.

COMBINAT¹, combinate, s. n. Mare complex productiv care reuneste mai multe intreprinderi industriale si in care uneori produsele uneia din intreprinderi servesc celorlalte ca materie prima, semifabricata sau auxiliara. ♦ Combinat sportiv = reunire a mai multor terenuri si sali de gimnastica, unde se practica diferite sporturi. – Din rus. kombinat, fr. combinat.

DERIVAT, -A, derivati, -te, adj., (II 1) derivati, s. m., (II 2, 3, 4) derivate, s. n. I. 1. Adj. Care deriva (1) din ceva. ♦ Format prin derivare (1 b). 2. (Despre cursul unei ape) Abatut din albia sa naturala. ♦ (Despre vehicule) Abatut de pe o cale de comunicatie pe alta. ♦ (Despre cai de comunicatie, canale) Abatut, ramificat din traseul principal. II. 1. S. m. (Chim.) Substanta preparata din alta si care de obicei pastreaza structura de baza a substantei din care provine. 2. S. n. Produs industrial extras dintr-o materie prima. 3. S. n. Cuvant care deriva din alt cuvant. 4. S. n. Lucru care rezulta, deriva (1) din altul. – V. deriva.

DECOMPOZITIE, decompozitii, s. f. Determinare, prin analiza sau prin calcul, a caracteristicilor tehnice ale materiei prime folosite la confectionarea unui obiect dintr-o tesatura sau dintr-un tricot. [Var.: decompozitiune s. f.] – Din fr. decomposition.

SILVICULTURA s. f. Stiinta care se ocupa cu studiul culturii, amenajarii si exploatarii padurilor; ramura a economiei forestiere care cuprinde amenajarea si protectia patrimoniului forestier, asigurand materia prima pentru industria forestiera. – Din fr. sylviculture.

SINDICAT, sindicate, s. n. 1. Organizatie al carei scop este apararea intereselor profesionale, economice etc. ale membrilor ei. 2. Totalitatea membrilor unui sindicat (1); sediu al unei organizatii sindicale. 3. Organizatie monopolista, mai dezvoltata decat cartelul, in cadrul careia intreprinderile membre isi mentin independenta in ceea ce priveste organizarea productiei, dar renunta la independenta comerciala, efectuand desfacerea produselor si uneori achizitionarea materiilor prime printr-un oficiu comun. – Din fr. syndicat.

STUF, stufuri, s. n. Planta erbacee perena din familia grarnineelor, cu tulpina inalta si dreapta, cu frunzele lanceolate si cu florile violete sau galbui, dispuse in panicule terminale, folosita la acoperitul caselor, ca materie prima pentru obtinerea celulozei, a hartiei etc.; trestie (Phragmites communis). ♦ (Rar) Desis; tufis, boschet. [Var.: (reg.) stuh s. n.] – Lat. *styphus (= stypa + typhe).

PROCURARE s. 1. v. cumparare. 2. furnizare, livrare, (inv.) teslimarisire, teslimatisire, (turcism inv.) teslim, teslimat. (~ la timp a materiei prime.) 3. obtinere. (~ biletelor de tren.)

ALGA ~ge f. Planta inferioara acvatica de culoare verde, rosie sau bruna, utilizata ca materie prima in industrie si ca nutret in agricultura. /<fr. algue, lat. alga

ALIMENTATOR ~oare n. 1) Dispozitiv care serveste la alimentarea unei masini cu combustibil sau cu materie prima. 2) Mic transformator de curent continuu pentru aparate de radio. /<fr. alimentateur

CARBUNE ~i m. 1) Roca sedimentara de culoare galbuie sau bruna pana la neagra, folosita drept combustibil si ca materie prima in metalurgie si in industria chimica. ~ de pamant. ~ de piatra. 2) Lemn carbonizat. A stinge ~ii. 3) Bucata de lemn in stare incandescenta; jaratic. ◊ A sta (ca) pe ~i a fi foarte nerabdator. 4) Creion negru si foarte moale, folosit in pictura. 5) Boala a unor cereale (porumb, grau), caracterizata prin aparitia unei pulberi negre, cauzata de o ciuperca parazita; taciune. 6) Boala molipsitoare a vitelor (transmisibila si omului) manifestata prin abcese pulmonare, gastrointestinale si prin simptome de colaps; antrax; buba-neagra. /<lat. carbo, ~onis

CELESTINA f. Mineral natural semitransparent sau usor colorat, intrebuintat ca materie prima la prepararea sarurilor de strontiu si in industria farmaceutica. /<fr. celestine

CELOFIBRA ~e f. 1) Fibra textila artificiala, obtinuta din celuloza si folosita ca materie prima; stapel. 2) Tesatura fabricata din astfel de fibra; stapel. [G.-D. celofibrei] /<fr. cellofibre

CEREALA ~e f. 1) la pl. Grup de plante graminee cu tulpini neramificate si cu fructele cariopse, cultivate pentru boabele folosite ca hrana pentru om, ca nutret pentru animale, ca materie prima pentru industrie etc. (reprezentanti: graul, secara, orzul etc.). 2) Planta din acest grup. [G.-D. cerealei; Sil. -re-a-] /<fr. cereale, lat. cerealis

COMPLEX² ~e n. 1) Unitate economica care reuneste mai multe intreprinderi cu activitate de productie interdependenta; combinat. ◊ ~ agroindustrial unitate agricola care se ocupa cu producerea si prelucrarea industriala a materiei prime. 2) Ansamblu de constructii reunite in functie de utilitatea lor. ~ turistic. ~ sportiv. 3) Ansamblu de sentimente, de tendinte si de stari de spirit inconstiente, formate in copilarie, care conditioneaza comportamentul ulterior al unei persoane. ◊ A avea ~e a fi timid. Fara ~e care actioneaza in mod firesc; fara ezitare. ~ de inferioritate sentiment de neincredere in fortele proprii. ~ul Edip atasament e****c fata de un parinte de s*x opus. /<fr. complexe, lat. complexus

DECOMPOZITIE ~i f. Procedeu de determinare prin analiza sau prin calcul a caracteristicilor tehnice ale materiei prime folosite la confectionarea unui obiect dintr-o tesatura sau dintr-un tricot. /<fr. decomposition

DERIVAT¹ ~te n. 1) gram. Cuvant format prin derivare de la alt cuvant. 2) Produs industrial obtinut dintr-o materie prima. /v. a deriva

A ECONOMISI ~esc tranz. (resurse materiale, bunuri, bani etc.) A folosi in mod econom; a cruta; a menaja. ~ materia prima. /<ngr. oikonomisa

A FABRICA fabric tranz. 1) (marfuri, produse) A produce in serie, prelucrand materia prima (la o fabrica, la o uzina). 2) fig. depr. A face in graba si necalitativ. ~ versuri. 3) fig. A crea in imaginatie in mod arbitrar; a ticlui; a nascoci; a inventa; a izvodi; a broda. /<fr. fabriquer, lat. fabricare

FABRICA ~ci f. Intreprindere industriala care prelucreaza materia prima transformand-o in produse finite. ~ de zahar. ◊ A lua (pe cineva) in ~ lua pe cineva la rost. [G.-D. fabricii] /<fr. fabrique, germ. Fabrik

FELDSPAT ~ti m. 1) mai ales la pl. Nume generic dat unui mineral care intra in componenta mai multor roci, intrebuintat ca materie prima in industria sticlei, a ceramicii si ca piatra semipretioasa. 2) Piatra semipretioasa din acest mineral. /<germ. Feldspath, fr. feldspath

FILIT n. Roca sistoasa divers colorata, intrebuintata in industria parfumurilor si ca materie prima pentru fabricarea unor materiale de constructie. /<fr. phyilite

FLUORINA f. Mineral cristalizat, divers colorat sau incolor, intrebuintat in tehnica si ca materie prima. [Sil. flu-o-] /<fr. fluorine

GRAUNTOASE f. pl. pop. Grup de plante graminee, cu tulpini neramificate, cultivate pentru boabele lor, folosite ca hrana pentru om, ca nutret pentru animale si ca materie prima pentru industria usoara (reprezentanti: graul, secara, orzul etc.); cereale. /graunt(e) + suf. ~oase

INDUSTRIE ~i f. Ramura a economiei care se ocupa cu valorificarea bogatiilor minerale, a energiei electrice, cu transformarea materiilor prime in produse fabricate. ◊ ~ grea industrie care se ocupa cu producerea mijloacelor de productie. ~ usoara industrie care se ocupa cu producerea marfurilor de larg consum. [G.-D. industriei; Sil. -dus-tri-e] /<fr. industrie, lat. industria

LIN³ ~uri n. 1) Vas in forma de jgheab in care se strivesc strugurii. 2) Vas mare in care fermenteaza materia prima pentru fabricarea berii sau a spirtului. /<ngr. linos

MACULATURA f. 1) Deseu de hartie obtinut din operatiile de imprimare tipografica. 2) Hartie scrisa sau tiparita, care si-a pierdut importanta, folosita in calitate de materie prima la fabricarea ambalajelor. 3) fig. Scriere lipsita de valoare. /<germ. Makulatur, fr. maculature

MARC n. Produs in forma de pasta, obtinut prin prelucrarea fructelor si a legumelor si folosit ca materie prima in industria alimentara. /<fr. marc

MARNA ~e f. Calcar argilos, folosit ca materie prima la fabricarea cimentului. /<fr. marne, it. marna

METAN n. Gaz incolor si inodor, inflamabil, folosit drept combustibil si ca materie prima in industria chimica. /<fr. methane

NAFTALINA f. Substanta cristalizata, alba, cu miros patrunzator, intrebuintata ca mijloc de combatere a moliilor si ca materie prima in industria colorantilor. ◊ Bun de pus la ~ care nu mai este actual. A pune la ~ a da uitarii. /<fr. naphtaline

PADURE ~i f. 1) Multime de copaci care acopera compact o intindere relativ mare de pamant. ~ de salcami. ~ de pini. 2) Suprafata de teren pe care creste o astfel de multime de copaci. ◊ ~ v*****a padure neexplorata. ~-livada padure de copaci si arbusti care furnizeaza material de constructie si materie prima pentru industria alimentara. ~-parc masiv silvic din zona verde a unui oras destinat odihnei oamenilor. De ~ care traieste sau creste in padure. Din ~ a) salbatic; b) grosolan; necioplit. A fi crescut in ~ a) a fi needucat; b) a fi inapoiat. A cara lemne in (sau la) ~ a face un lucru inutil. Nu este ~ fara uscaturi nu exista colectivitate fara elemente criticabile in sanul ei. 2) fig. (urmat de determinari) Multime omogena si compacta de obiecte in pozitie verticala. O ~ de maini s-au ridicat in clasa. [G.-D. padurii] /<lat. padule

PETROL n. Hidrocarbura lichida, uleioasa, de culoare inchisa, formata dintr-un amestec natural de compusi organici, intrebuintata drept combustibil si ca materie prima in industria chimica; titei. /<fr. petrole

PIRITA ~e f. Mineral cristalizat de culoare galbena, avand luciu metalic si fiind intrebuintat ca materie prima (la fabricarea acidului sulfuric, sulfatului de fier etc.). /<fr. pyrite

PIROLUZIT n. Mineral de culoare cenusie inchisa, intrebuintat ca materie prima (la obtinerea manganului, in industria sticlei, portelanului etc.). /<fr. pyrolusite

SFEN n. 1) Mineral de culoare galbena, bruna sau verde, silicat natural de calciu si de titan intrebuintat ca piatra semipretioasa si ca materie prima pentru obtinerea oxidului de titan; titanit. 2) Piatra semipretioasa corespunzatoare. /<fr. sphene

SILICAT ~ti m. Sare a acidului silicilic care intra in compozitia unui numar mare de minerale si este intrebuintata ca materie prima (in metalurgie, in industria ceramicii, cimentului, betonului, sticlei etc.). /<fr. silicate

SILVICULTURA f. 1) Stiinta care se ocupa cu studiul culturii, amenajarii, protectiei si exploatarii padurilor. 2) Ramura a economiei forestiere care include ingrijirea, protectia, cultivarea padurilor, precum si asigurarea industriei forestiere cu materie prima. [G.-D. silviculturii] /<fr. sylviculture

STEATIT n. Mineral compact de culoare alba, cenusie sau galbuie, intrebuintat la confectionarea unor obiecte decorative si ca materie prima la fabricarea izolatoarelor etc. /<fr. steatite, germ. Steatit

STAPEL ~uri n. 1) Fibra textila artificiala obtinuta din viscoza si folosita ca materie prima; celofibra. 2) Tesatura fabricata din-tr-o astfel de fibra; celofibra. /Orig. nec.

TANTALIT n. Mineral cristalizat, negru sau rosu-inchis, intrebuintat ca materie prima la obtinerea tantalului. /<fr. tantalite

TERGAL n. 1) Fibra textila sintetica obtinuta din polimeri poliesterici si folosita ca materie prima pentru confectii. 2) Tesatura din astfel de fibre. /<fr. tergal

TITANIT ~uri n. 1) Mineral de culoare galbena, bruna sau verde, intrebuintat ca piatra semipretioasa si ca materie prima pentru obtinerea oxidului de titan; sfen. 2) Piatra semipretioasa corespunzatoare. /<fr. titanite

XILEN ~i n. Hidrocarbura lichida care se contine in gudronul de huila si se foloseste ca materie prima in industria colorantilor si ca solvent in industria lacurilor si a cauciucului. /<fr. xylene, germ. Xylan

ANISOL s.m. (Chim.) Eter metilic al fenolului, lichid cu miros placut, folosit ca solvent si ca materie prima in industria chimica. [< fr. anisol].

DELINT s.n. Material fibros preparat din lintersul extras de pe semintele de bumbac, care se intrebuinteaza ca materie prima la fabricarea hartiei fine si a matasii artificiale. [< fr. delint].

DEZAERA vb. I. tr. 1. A elimina aerul aflat in materia prima fibroasa folosita la fabricarea hartiei. 2. A evacua aerul din pungile de aer formate intr-o conducta, intr-un rezervor etc. [Pron. -a-e-. / < dez- + aera].

DEZINCRUSTA vb. I. tr. 1. A curata depunerile de piatra de pe o caldare de abur sau de pe o masina termica. 2. A indeparta unele substante care insotesc celuloza in materia prima fibroasa din care se fabrica hartia. [< fr. desincruster].

ALGA s.f. Algele comestibile sunt folosite traditional in bucataria japoneza (kombu, nori, mekabu, wakame), dar si in cea europeana, indeosebi in tarile nordice, in Marea Britanie si Irlanda (kelp, carrageen / caragheen, Irish moss), proaspete („salata-de-mare”) sau uscate si presate; ele se utilizeaza si ca materie prima pentru producerea de gelifiante; v. agar-agar.

ELECTROPLASMOLIZA s.f. Procedeu (folosit in industria sucurilor de fructe, a lichiorurilor etc.) pentru degradarea protoplasmei celulare, constand in expunerea materiei prime actiunii unui curent electric de joasa tensiune. [< fr. electroplasmolyse].

INDUSTRIE s.f. 1. Ramura a productiei materiale, a economiei nationale care cuprinde totalitatea intreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu productia uneltelor de munca, cu extractia materiilor prime, a materialelor si combustibililor si cu prelucrarea ulterioara atat a produselor obtinute in aceasta ramura, cat si a celor produse in agricultura. 2. (Cu determinari) Ramura industriala, domeniu al industriei (1). 3. (Rar) Profesiune, meserie. [Pron. -tri-e, gen. -iei. / cf. fr. industrie, germ. Industrie, it., lat. industria].

IZOBUTAN s.n. Gaz inflamabil incolor, folosit ca materie prima la producerea benzinei pentru avioane. [Var. isobutan s.n. / < fr. isobutane].

MUNGO s.n. Lana obtinuta din postavuri vechi, folosita ca materie prima pentru lana artificiala. [< fr. mungo].

NOPEURI s.n.pl. (Text.) Defecte ale firelor si ale produselor textile finite, datorate aglomerarii de fibre din materia prima. [Sg. nopeu. / cf. germ. Noppen].

PREINDUSTRIALIZARE s.f. Prelucrare primara a materiilor prime textile pana in faza cand pot fi supuse procesului de filare. [Dupa fr. preindustrialisation].

prim, -A adj., num. ord. 1. Cel dintai (in spatiu sau in timp); care se afla in fruntea unei serii. ◊ materie prima = material prin a carui prelucrare se obtin produse finite. 2. Cel mai bun; cel mai insemnat etc. ◊ De prim rang = de calitate superioara. 3. Pe treapta cea mai inalta, intaiul in categoria respectiva. // Element prim de compunere savanta cu sensul „intai”, „primul”. [Var. primi-, primo-. / < lat. primus, cf. fr. primi-, it. primo-].

SEMIFINIT, -A adj. (Despre un produs) Care a suferit o transformare (fata de materia prima), dar trebuie sa mai sufere si altele pentru a ajunge sa fie comercializat. [< fr. semi-fini].

TANANT, -A adj. Care contine acid tanic. // s.m. (Chim.) Substanta care are insusirea de a tabaci pielea; (p. ext.) materie prima naturala care contine o astfel de substanta. [< fr. tannant].

COMBINAT¹ s. n. complex care reuneste mai multe ramuri ale industriei si in care produsele uneia dintre ele servesc celorlalte ca materie prima, semifabricata etc. ◊ ~ sportiv = ansamblu de mai multe terenuri, sali de gimnastica etc., unde se practica diferite sporturi. (< rus. kombinat, fr. combinat)

ADIPIC adj. m. Acid adipic = acid bibazic saturat, folosit ca materie prima la fabricarea unor fibre sintetice poliamidice. [< fr. adipique].

AFINANT s.m. Substanta care se adauga materiilor prime din care se fabrica sticla pentru afinare. [< fr. affinant].

ALIMENTATOR s.n. Dispozitiv pentru alimentarea unei masini cu combustibil sau cu materie prima de prelucrat. [Cf. fr. alimentateur].

BENZALDEHIDA s.f. Aldehida derivata din benzen, folosita ca materie prima in industria materiilor colorante. [Pl. -de. / < fr. benzaldehyde].

CELOFIBRA s.f. Fibra textila artificiala din celuloza, folosita ca materie prima in filatura. [< fr. cellofibre].

CICLOHEXAN s.n. (Chim.) Hidrocarbura ciclica saturata, cu sase atomi in molecula, intrebuintata ca solvent si ca materie prima in industria chimica. [< fr. cyclohexane].

CICLOPENTAN s.n. (Chim.) Hidrocarbura ciclica saturata, care are cinci atomi in molecula, folosita ca solvent si ca materie prima in industria chimica. [< fr. cyclopentane].

CIRCUIT s.n. 1. Miscare circulara facuta pe un drum inchis. 2. Traseu inchis (format din fire sau din dispozitive bune conducatoare de electricitate) prin care poate circula curentul. ♦ Sistem de conducte prin care circula lichide, vapori etc. 3. (Ec.) Trecere a capitalului de la forma baneasca la cea productiva, apoi la forma marfa si din nou la forma baneasca. 4. Transformarea si prelucrarea materiei prime in produse finite. 5. (Sport) Traseu inchis, stabilit pentru a fi strabatut intr-o competitie. [Pron. -cu-it, pl. -te, -turi. / cf. fr. circuit, it. circuito, lat. circuitus].

COMBINAT s.n. Mare intreprindere economica, care reuneste mai multe fabrici si uzine si in care produsele uneia dintre ele servesc celorlalte ca materie prima, semifabricata etc. ◊ Combinat sportiv = ansamblu de mai multe terenuri, sali de gimnastica etc., unde se practica diferite sporturi. [< rus. kombinat].

DERIVAT, -A adj. 1. Care deriva, decurge. 2. (Despre o apa) Abatut din cursul sau, din albia sa naturala. // s.m. si n. Substanta preparata din alta substanta si care se aseamana ca structura moleculara cu substanta din care provine. // s.n. 1. Produs industrial care se extrage dintr-o anumita materie prima. 2. Cuvant format prin derivare de la alt cuvant. 3. Lucru care deriva din altul. [< deriva].

EXTRACTIV, -A adj. Care extrage, care serveste la extragerea unor substante. ◊ Industrie extractiva = ramura a industriei care se ocupa cu extragerea materiilor prime din pamant fara a le prelucra. [< fr. extractif].

FABRICA s.f. Intreprindere industriala in care se transforma materiile prime in produse, mai ales in bunuri de larg consum, in serie si in cantitati mari. [< fr. fabrique, rus. fabrika, cf. lat. fabrica].

FLUX s.n. 1. Crestere periodica a nivelului apei marilor si oceanelor sub influenta miscarii de rotatie a Pamantului si a atractiei Lunii si a Soarelui. 2. (Fig.) Revarsare, crestere, suvoi, val. 3. (Fiz.) Curent. ◊ Flux luminos = cantitate de energie luminoasa emisa de un izvor de lumina intr-o unitate de timp; flux electric = produsul dintre inductia electrica si aria suprafetei perpendiculare pe ea pe care o strabate; flux magnetic = totalitatea liniilor de forta care trec printr-un corp oarecare. 4. Flux tehnologic = circulatie continua a materiei prime, a produselor semifabricate sau fabricate intr-un proces tehnologic. [Cf. fr. flux, lat. fluxus].

INDUSTRIALIZA vb. I. tr. A dezvolta industria; a introduce tehnica masinista in anumite procese de munca; a transforma un proces de productie mestesugareasca intr-un proces de productie intemeiat pe tehnica masinista moderna. ♦ tr., refl. A deveni sau a face (un stat, o tara etc.) sa devina industrial, sa treaca la marea industrie masinista. ♦ A transforma o materie prima in produse industriale. [Pron. -tri-a-. / cf. fr. industrialiser].

LACTAMA s.f. Compus organic ciclic, servind ca materie prima pentru fabricarea fibrelor sintetice. [< germ. Laktame, fr. lactame].

MACULATURA s.f. Hartie veche, deseuri de tipografie si de legatorie folosite pentru ambalaj sau ca materie prima pentru fabricarea cartonului. ♦ (Fig.) Literatura de proasta calitate, scriere fara valoare. [Cf. fr. maculature, germ. Makulatur].

MATERIAL s.n. 1. materie prima sau semifabricata din care se fac diverse bunuri. 2. Totalitatea lucrarilor, a informatiilor si a datelor folositoare pentru intocmirea unei lucrari stiintifice, literare etc. [Pron. -ri-al, pl. -le, -luri. / cf. fr. materiel].

MEDICINAL, -A adj. Care se intrebuinteaza ca medicament. ◊ Planta medicinala = planta intrebuintata ca medicament sau ca materie prima in industria farmaceutica. [< fr. medicinal, cf. lat. medicinalis].

caloian (-ieni), s. m. – Papusa sau idol de lut, pe care taranii le ingroapa in a treia zi de joi dupa Pasti, pentru a aduce ploaie. Sl. kaljenu „de argila”, datorita materiei prime (Candrea, Noua Revista Romana, II, (1900), p. 94-7; DAR). Dupa vechea traditie, abandonata, a filologiei romantice, este legat de numele lui Ioan I sau Caloioannes, tar al romano-bulgarilor la inceputul sec. XIII. Nu pare probabila nici legatura pe care o propune Giuglea, Dacor., X, 108, cu alb. llohe „ploaie”.

PEGMATITA s.f. Roca magmatica cristalina, intrebuintata ca materie prima pentru extragerea feldspatului si a cuartului. [Var. pegmatit s.n. / < fr. pegmatite].

PROPAN s.n. (Chim.) Hidrocarbura saturata gazoasa, folosita ca materie prima in industria chimica. [< fr. propane].

RULMENT s.m. 1. Piesa de masina compusa din doua inele concentrice separate prin bile sau role cu aceleasi dimensiuni, care transforma miscarea de alunecare in miscare de rostogolire. 2. Fond de rulment = materiile prime si celelalte materiale necesare procesului de productie, precum si mijloacele banesti necesare functionarii continue a unei intreprinderi. [< fr. roulement].

SINDICAT s.n. 1. Organizatie de masa care reuneste pe baza de adeziune voluntara oameni ai muncii din intreprinderi sau institutii si care are drept scop sa lupte pentru satisfacerea revendicarilor economice si politice ale membrilor sai. 2. Totalitatea membrilor unui sindicat (1). ♦ Sediu al unei organizatii sindicale. 3. Organizatie economica monopolista in cadrul careia desfacerea marfurilor si uneori achizitionarea materiilor prime se fac in comun, cu scopul de a elimina pe concurenti si de a spori astfel profiturile. [Cf. fr. syndicat, rus. sindikat].

STIREN s.m. Hidrocarbura nesaturata lichida, intrebuintata ca materie prima la prepararea polistirenului, din care se obtin diferite mase plastice polimerizate. [< fr. styrene].

ADIPIC adj. acid ~ = acid bibazic saturat, materie prima la fabricarea unor fibre sintetice poliamidice. (< fr. addipique)

AFINANT s. m. substanta care se adauga materiilor prime din care se fabrica sticla pentru afinare. (< fr. affinant)

ALIMENTATOR, -OARE I. adj. care alimenteaza. II. s. n. dispozitiv pentru alimentarea unei masini cu combustibil, cu materie prima de prelucrat. (< fr. alimentateur)

ANTRACHINONA s. f. substanta organica din antracen, alcatuita din cristale galbene, materie prima la fabricarea unor coloranti. (< fr. anthraquinone)

CIRCUIT s. n. 1. miscare circulara pe un drum inchis. 2. traseu inchis prin care poate circula curentul electric. ◊ sistem de conducte prin care circula lichide, vapori etc. 3. trecere a capitalului de la forma baneasca la cea productiva, apoi la forma marfa si din nou la forma baneasca. 4. transformarea si prelucrarea materiei prime in produse finite. 5. traseu inchis, stabilit pentru a fi strabatut intr-o competitie sportiva sau intr-o calatorie turistica. (< fr. circuit, lat. circuitus)

CLINCHER s. n. produs intermediar la fabricarea cimentului prin arderea materiei prime (calcar si argila, bauxita etc.) (< germ. Klinker, fr. clinker)

CLORBENZEN s. m. derivat monoclorurat al benzenului, materie prima la fabricarea unor coloranti, medicamente etc. (< clor + benzen)

DELINT s. n. material fibros din lintersul extras de pe semintele de bumbac, materie prima la fabricarea hartiei fine si a matasii artificiale. (< fr. delint)

DERIVAT I. s. m. substanta preparata din alta substanta si care se aseamana ca structura moleculara cu substanta din care provine. II. s. n. 1. produs industrial care se extrage dintr-o anumita materie prima. 2. cuvant format prin derivare de la un alt cuvant. 3. lucru care deriva din altul. III. s. f. (mat.) limita (finita) a raportului dintre cresterea unei functii si cresterea argumentului, cand acesta tinde catre zero. (< deriva, dupa fr. derivee)

DEZAERA vb. tr. 1. a elimina aerul aflat in materia prima fibroasa la fabricarea hartiei. 2. a evacua aerul din pungile de aer intr-o conducta, intr-un rezervor etc. (< fr. desaerer)

DEZINCRUSTA vb. tr. 1. a inlatura crusta din instalatiile de racire ale motoarelor cu ardere interna, din cazanele cu abur, turbine etc. 2. a indeparta unele substante care insotesc celuloza in materia prima fibroasa din care se fabrica hartia. (< fr. desincruster)

ELECTROPLASMOLIZA s. f. procedeu in industria zaharului, a sucurilor de fructe, lichiorurilor etc. pentru degradarea protoplasmei celulare, constand in expunerea materiei prime actiunii unui curent electric de joasa tensiune. (< fr. electroplasmolyse)

EXTRACTIV, -A adj. care (poate) extrage; referitor la extractie. ♦ industrie ~a = ramura a industriei care se ocupa cu extragerea materiilor prime din pamant fara a le prelucra. (< fr. extractif)

FABRICA s. f. intreprindere industriala in care se transforma materiile prime in produse (finite), in serie si in cantitati mari. (< fr. fabrique, rus. fabrika, germ. Fabrik)

INDUSTRIALIZA vb. I. tr. a dezvolta industria; a introduce tehnica masinista in anumite procese de munca; a transforma un proces de productie mestesugareasca intr-un proces de productie intemeiat pe tehnica masinista moderna. II. tr., refl. a deveni, a face (un stat) sa devina industrial. ◊ a transforma o materie prima in produse industriale. (< fr. industrialiser)

INDUSTRIE s. f. 1. ramura a productiei materiale si a economiei nationale, care cuprinde totalitatea intreprinderilor (uzine, centrale electrice, fabrici, mine etc.) ocupate cu productia uneltelor de munca, cu extractia materiilor prime, a materialelor si combustibililor si cu prelucrarea ulterioara a produselor obtinute. 2. ramura industriala, domeniu al industriei (1). 3. (rar) profesiune, meserie. (< fr. industrie, lat. industria)

LACTAMA s. f. compus organic ciclic, obtinut prin deshidratarea, la incalzire, a unor aminoacizi; materie prima pentru fabricarea fibrelor sintetice. (< fr. lactame)

MACULATURA s. f. 1. hartie veche, deseuri de tipografie si de legatorie, pentru ambalaj sau ca materie prima pentru fabricarea cartonului. ◊ hartie prost tiparita, patata, care se rebuteaza. 2. (fig.) literatura, scriere fara valoare. (< germ. Makulatur, fr. maculature)

MATERIAL, -A I. adj. 1. alcatuit din materie; (fil.) care apartine realitatii obiective, existand independent de constiinta si in afara ei. ◊ palpabil, concret, real. 2. care consta in bunuri (economice). II. s. n. 1. materie prima sau semifabricata din care se fac diverse bunuri. 2. totalitatea informatiilor, a datelor necesare pentru intocmirea unei lucrari stiintifice, literare etc. (< fr. materiel, lat. materialis, germ. materiel)

MUNGO s. n. lana din postavuri vechi, materie prima pentru lana artificiala. (< fr. mungo)

NAFTA s. f. esenta nerafinata, usoara sau grea, materie prima la cracarea hidrocarburilor; (impr.) petrol brut, titei. (< fr. naphta)

NOPEU s. n. ingrosare a firelor textile finite, in timpul fabricatiei, datorita aglomerarii de fibre din materia prima. (< fr. nope)

NORMA vb. tr. 1. a stabili norma de munca pentru un anumit domeniu de activitate. ◊ a stabili cantitatea de materie prima, de combustibil etc. necesara. 2. a supune unei norme (1). (< norma)

PEGMATIT s. n. roca magmatica cristalina, materie prima pentru extragerea felspatului si a cuartului. (< fr. pegmatite)

PREINDUSTRIALIZARE s. f. prelucrare primara a materiilor prime textile, pana in faza cand pot fi supuse procesului de filare. (dupa fr. preindustrialisation)

RULMENT s. m. 1. organ de masina, compus din doua inele concentrice separate prin bile sau role, cu aceleasi dimensiuni, care transforma miscarea de alunecare in miscare de rostogolire. 2. fond de ~ = materiile prime si celelalte materiale necesare procesului de productie, precum si mijloacele banesti necesare functionarii continue a unei intreprinderi. (< fr. roulotte)

SECUNDAR², -A adj. 1. in al doilea rand ca importanta, interes etc.; accesoriu. ♦ invatamant ~ = forma de invatamant de al doilea grad, care urmeaza celui primar; liceal, mediu; (ec.) sector ~ = ansamblu de activitati economice in care materiile prime sunt transformate in produse industriale sau bunuri de consum; medic ~ = medic care, in urma unui concurs, este admis sa se specializeze intr-o clinica; fenomen ~ = fenomen putin important care apare in cursul unei boli. ◊ (psih.) cu reactii lente, durabile si profunde. 2. care urmeaza dupa primul. ♦ era ~a = mezozoic; propozitie ~a = propozitie subordonata. (< fr. secondaire, lat. secundarius)

SINDICAT s. n. 1. organizatie profesionala de masa care are drept scop apararea intereselor salariatilor. 2. uniune monopolista in cadrul careia desfacerea marfurilor si, uneori, achizitionarea materiilor prime se face printr-un oficiu comun. (< fr. syndicat)

STIREN s. m. hidrocarbura benzenica, folosita ca materie prima la fabricarea polistirenului, a cauciucului sintetic etc. (< fr. styrene)

TEHNOLOGIE s. f. 1. stiinta a metodelor si a mijloacelor de prelucrare a materiilor prime, a materialelor si a datelor. 2. ansamblul proceselor, al metodelor, operatiilor etc. pentru realizarea unui anumit produs (< fr. technologie)

TEREFTALIC adj. acid ~ = acid izomer al acidului ftalmic, materie prima la obtinerea fibrelor poliesterice. (< fr. terephtalique)

ALUMINIU (‹ fr. {i}) s. n. Element chimic (Al; nr. at. 13, m. at. 26,98, gr. sp. 2,7, p. t. 658ºC, p. f. 2.500ºC); metal usor, de culoare argintie, cu conductivitate termica si electrica bune, maleabil si ductil, stabil fata de aer. In combinatii fuctioneaza trivalent. Se obtine pe cale electrolitica, utilizind ca materie prima bauxita. A. si aliajele sale au variate utilizari in tehnica. A fost descoperit in 1825 de H. Chr. Oersted. ♦ A. sinterizat = produs finit sau semifabricat obtinut din aluminiu prin presare-sinterizare si utilizat la fabricarea unor organe de masini care lucreaza la temperaturi inalte, precum si in tehnica nucleara.

BAZALT (‹ fr., lat.) s. n. 1. Roca magmatica efuziva bazica, corespondent al gabbroului, de culoare cenusie-neagra cu nuante rosiatice, constituita din plagioclazi bazici si olivina la care se adauga minerale accesorii. In reg. tropicale, prin descompunere genereaza laterit. Formeaza conuri vulcanice, pinze cu separatii columnare (coloanele de b. Detunatele si Racos, declarate monumente ale naturii) si revarsari enorme de lava. Este utilizat la constructii de drumuri, pentru fundatii, diguri etc. 2. Material ceramic artificial, obtinut dintr-o materie prima (argila, masa ceramica) cu temperatura joasa de vitrifiere si utilizat la fabricarea tuburilor de canalizare, a recipientelor pentru lichide agresive, a caramizilor pentru trotuare etc.

BENZEN (‹ fr. {i}) s. m. Substanta chimica, cap de serie al hidrocarburilor aromatice; lichid incolor volatil, insolubil in apa, solubil in alcool in orice proportie, obtinut din gazele de cocserie, din gudroanele carbunilor de pamint sau din fractiile petroliere bogate in hidrocarburi aromatice; este materia prima importanta la fabricarea unor compusi organici (anilina, nitrobenzen, stiren, fenol, hexaclorciclohexan etc.), in sinteza colorantilor, a medicamentelor, a parfumurilor; bun solvent. Impropriu este numit benzol.

ALIMENTATOR, alimentatoare, s. n. Dispozitiv care serveste la alimentarea unei masini cu combustibil sau cu materie prima. – Dupa fr. alimentateur.

ANILINA s. f. Lichid incolor toxic care serveste ca materie prima de baza in industria chimica organica. – Fr. aniline.

BENZEN, benzeni, s. m. Hidrocarbura lichida, incolora, obtinuta din gudroanele carbunilor de pamant sau din petrol, folosita ca decolorant, ca materie prima la fabricarea unor compusi organici etc. – Fr. benzene.

CANTURIANI, Stefan (1883-1958, n. sat Cirligi, jud. Neamt ), mineralog si petrograf roman. A studiat materiile prime pentru ceramica si constructii din Romania.

BRUT, -A, bruti, -te, adj. 1. (Despre o materie prima) Care se gaseste in stare naturala, inca neprelucrat; (despre un produs in stare de prelucrare) care n-a fost inca transformat in produs finit. 2. (Despre greutatea marfurilor) Din care nu s-a scazut daraua; (despre un venit) din care nu s-au scazut cheltuielile, impozitele etc. – Lat. lit. brutus (fr. brut).

CATAMARCA 1. Prov. federala in NV Argentinei; 101 mii km²; 230 mii loc. (1986). Centru ad-tiv: Catamarca. Zona agricola si miniera. 2. Oras in NV Argentinei, centrul ad-tiv al prov. omonime, la poalele estice ale Anzilor; 90 mii loc. (1980). Prelucr. materiilor prime agricole. Ind. textila. Fundat in 1683. Se mai numeste San Fernando del Valle de Catamarca.

CELULOZA (‹ fr. {i}) s. f. Polizaharid (C₆H₁₀O₅)_n format din resturi de glucoza, component principal al peretilor celulari ai plantelor; nu este digerata de sucurile digestive la om, ci numai la rumegatoare. Substanta pura se prezinta ca o masa alba, lucioasa, matasoasa, cu aspect amorf; se obtine din lemn, stuf, paie de cereale etc. prin diferite tratamente chimice. materie prima pentru ind. hirtiei, a lacurilor, a fibrelor artificiale, a maselor plastice, a explozivilor etc.

CASNIC², -A, casnici, -ce, adj. 1. Care tine de casa¹, de gospodarie. ◊ Industrie casnica = activitate de prelucrare a materiilor prime la domiciliul producatorului, in cadrul unor procese de munca simple. 2. Care isi petrece timpul liber acasa, in familie. – Din casa¹ + suf. -nic.

CELESTINA s. f. Sulfat de strontiu natural, intrebuintat ca materie prima pentru prepararea compusilor de strontiu. – Fr. celestine.

CELOFIBRA, celofibre, s. f. Fibra textila artificiala, obtinuta din celuloza si folosita ca materie prima in filatura. – Fr. cellofibre.

CEREALA, cereale, s. f. Nume generic dat unor plante din familia gramineelor (grau, porumb etc.) ale caror seminte servesc ca hrana omului sau animalelor si ca materie prima in industria alimentara; grane, bucate. [Pr.: -re-a-] – Fr. cereale (lat. lit. cerealis).

CIREBON, oras in NV ins. Java (Indonezia), port la M. Java; 275 mii loc. (1980, cu suburbiile). Mare fabrica de tutun. Prelucr. primara a materiilor prime agricole. Intreprinderi de fosfati.

CIRPA (‹ bg., scr.) s. f. 1. Bucata de pinza sau de stofa veche, folosita de obicei in gospodarie in diverse scopuri (stergerea prafului etc.). ♦ Fig. Om fara personalitate, pe care il poate folosi, umili etc., oricine. ♦ (Pop.) Scutec. 2. Deseuri textile folosite ca materie prima in industria hirtiei. 3. Pinza subtire, lunga de peste doi metri, purtata pe cap de femeile din sudul Transilvaniei. ♦ Basma triunghiulara din pinza industriala sau tesuta acasa, impodobita pe margine cu dantela, specifica portului popular din zonele de cimpie din E si S Romaniei.

ZIRCON (‹ fr.) s. n. Silicat natural de zirconiu, tetragonal, frecvent galben-portocaliu, rosu sau verde, adamantin, foarte dur. Formeaza cristale prismatice, granule, agregate de culoare galbena-aurie, portocalie, rosie-bruna, verzuie, uneori incolor. Deseori radioactiv. Este un mineral accesoriu frecvent in multe roci (granite, sienite, diorite, pegmatite bazice s.a.). Se utilizeaza pentru obtinerea dioxidului de zirconiu. materie prima pentru ind. ceramicii. Varietatile transparente – hiacintul (brun-rosu) si jargonul (galben cu luciu adamantin) – sunt pietre semipretioase.

CLINCHER (KLINKER) (‹ germ. {i}) s. n. Produs intermediar obtinut la fabricarea cimentului prin incalzirea materiei prime (calcar si argila pentru ciment Portland, bauxita si calcar pentru ciment aluminos etc.), pina aproape de temperatura de vitrifiere si prin transformarea ei intr-o masa compacta si dura. ◊ C. ceramic = produs ceramic clincherizat si glazurat, de forma prismatica, utilizat la executarea unor pavaje sau pardoseli.

IZOPENTAN (‹ fr.) s. m. Hidrocarbura saturata, izomer al pentanului, obtinuta prin distilarea fractionata din produse petroliere. Este intrebuintat ca dizolvant, ca materie prima la fabricarea izoprenului si pentru prepararea benzinelor de aviatie.

COCS (‹ germ.) s. n. Produs solid bogat in carbon, rezultat din carbonizarea la temperaturi inalte a carbunilor, a reziduurilor de petrol sau a gudroanelor, intrebuintat drept combustibil si ca materie prima sau auxiliara la fabricarea fontei, a carburii de calciu etc. ◊ C. metalurgic = c. de calitate superioara, folosit ca agent de reducere si combustibil in metalurgie la furnalele inalte. ◊ C. de petrol = produs solid obtinut prin descompunerea termic avansata a fractiunilor petroliere grele, folosit la fabricarea c. metalurgic, la fabricarea electrozilor si drept combustibil.

IZOCIANAT (‹ fr.) s. m. Ester al acidului izocianic. Este intrebuintat ca reactiv specific la identificarea alcoolilor si fenolilor. Dupa numarul gruparilor – N=C=O continute in molecula, sunt mono-, di-, tri- sau poliizocianati. Diizocianatul este folosit ca materie prima pentru fabricarea de fibre sintetice, adezivi, elastomeri si lacuri.

TEREFTALIC (‹ fr., engl.) adj. Acid ~ = acid organic dicarboxilic, obtinut prin oxidarea paraxilenului sau toluenului. Este o substanta cristalina, insolubila in apa, alcool, eter. Sublimeaza la c. 300ºC. Se foloseste ca materie prima la fabricarea fibrelor sintetice poliesterice de tipul terilen.

CROMITE (‹ fr. {i}) s. n. pl. Grupe de minerali (spineli cromiferi), formate in rocile magmatice ultrabazice. Au culoare neagra, luciu metalic si prezinta proprietati magnetice. Cel mai important reprezentant este cromitul utilizat ca materie prima la fabricarea produselor refractare cromitice.

SAPONINA (‹ fr.; {s} lat. sapon „sapun”) s. f. Substanta de origine vegetala care, in contact cu apa, formeaza o spuma abundenta si persistenta. Prezenta in cantitati mari in arborele tropical Quillaja saponaria dar si in numeroase alte plante, s. este folosita la fabricarea cosmeticelor, a bauturilor (ca agenti de spumare) si a filmelor fotografice, in ind. miniera si in medicina. Substantele spumogene s. steroide constituie materia prima pentru obtinerea hormonilor steroizi. Unele s. sunt toxice, afectand sistemul c************r (ex. digitalina), altele au proprietati antifungice si antibacteriene, scad cantitatea de colesterol din sange si inhiba dezvoltarea celulelor canceroase.

MATERIALISM s. n. 1. Conceptie filozofica potrivit careia materia este factorul prim, iar constiinta factorul derivat; spec. filozofie marxista. ◊ Materialism dialectic = stiinta despre raportul dintre materie si constiinta, despre legile cele mai generale ale miscarii si dezvoltarii naturii, societatii si cunoasterii, care este in acelasi timp baza filozofica a marxism-leninismului. Materialism istoric = parte integranta a filozofiei marxist-leniniste, al carei obiect il constituie societatea in unitatea si interactiunea laturilor ei, legile generale si fortele motrice ale dezvoltarii istorice. 2. (Depr.) Interes exagerat manifestat de cineva pentru problemele materiale. – [Pr.: -ri-a-] – Din fr. materialisme, germ. Materialismus.

IDEALISM n. 1) (in opozitie cu materialism) Orientare in filozofie care considera spiritul, ideea, constiinta ca factor prim, iar existenta, materia, natura ca factor secund. 2) rar Atitudine determinata de urmarirea dezinteresata a unui ideal. [Sil. -de-a] /<lat. idealismus, fr. idealisme

PROTOBITUMEN s. n. Bitumen in stare de formare, care reprezinta prima faza de transformare a materiei organice in titei. – Din germ. Protobitumen.

COACERVAT s.n. (Biol.) Formatie speciala gelatinoasa macromoleculara, in stare coloidala, nascuta din amestecul solutiilor de albuminoide in compusi organici asemanatori, reprezentand prima faza de organizare a materiei vii. [Pron. co-a-. / < fr. coacervat, cf. lat. coacervatus – gramadit].

PROTOBITUMEN s.n. Bitumen in stare de formare, reprezentand prima faza de transformare a materiei organice in petrol. [< germ. Protobitumen].

PROTOBITUMEN s. n. bitumen in stare de formare, prima faza de transformare a materiei organice in bitum petrolifer. (< germ. Protobitumen)

PENETRABIL, -A, penetrabili, -e, adj. Care poate fi strabatut (cu usurinta) de ceva, care lasa sa treaca prin sine sau poate primi in sine un corp, o materie sau o substanta straina. – Din fr. penetrable.

HILO- Element prim de compunere savanta cu sensul de „materie”. [< fr. hylo-, cf. gr. hyle].

ACETONA s.f. Lichid incolor, cu miros placut, foarte volatil, care rezulta din distilarea unui acetat si este folosit ca dizolvant pentru materii grase, lacuri etc. // (In forma aceton-) Element prim de compunere savanta cu semnificatia „acetona”. [Cf. fr. acetone, engl. acetone].

materie s. f. 1. realitatea obiectiva, existenta independent de constiinta si reflectata de aceasta. 2. substanta din care sunt facute diverse obiecte. ◊ element, corp privit din punctul de vedere al compozitiei lui. ♦ ~ prima = produs destinat prelucrarii. 3. domeniu de cunoastere, de cercetare etc.; obiect de studiu. ♦ in ~ de = in ceea ce priveste... ◊ continut, fond, esenta. 4. totalitatea cunostintelor predate in cadrul unui obiect de studiu, disciplina scolara. (< lat., it. materia, rus. materiia germ. materie)

CALDURA ~i f. 1) Stare de incalzire a unui corp. 2) Senzatie produsa de corpurile calde. 3) Timp calduros. 4) fiz. Forma de miscare a materiei, care se exprima in calorii. ~ de evaporare. 5) la pl. Temperatura ridicata a corpului; febra. 6) fig. Manifestare de entuziasm; infocare; ardoare; patima. A vorbi cu ~. 7) fig. Manifestare de bunavointa, de amabilitate, de prietenie. A primi pe cineva cu ~. [G.-D. caldurii] /<lat. caldura

prim²-, -A num. ord., adj. 1. cel dintai (in spatiu sau in timp); care se afla in fruntea unei serii. ♦ (mat.) numar ~ = numar natural care nu admite alti divizori decat pe 1 si pe el insusi; materie ~a = materie bruta prin a carei prelucrare se obtin produse finite. 2. cel mai bun; cel mai insemnat etc. ♦ de ~ rang = de calitate superioara. 2. pe treapta cea mai inalta, intaiul in categoria respectiva. ♦ ~ ministru = premier (< lat. primus)

materie ~i f. 1) Realitate care exista in afara si independent de constiinta omeneasca si care este reflectata de aceasta. 2) Substanta din care sunt formate obiectele si care poseda o masa mecanica. Structura ~ei. ◊ ~ coloranta substanta folosita la colorarea diverselor obiecte. ~ cenusie a) substanta a sistemului nervos central, aflata la suprafata creierului si in componenta maduvei spinarii; b) capacitate de a patrunde in esenta lucrurilor; inteligenta. ~ prima produs semifabricat destinat prelucrarii sau transformarii intr-un produs finit. 3) Produs textil; tesatura; material. 4) Obiect de care se ocupa autorul unei lucrari sau al unei expuneri. 5) Ansamblu de cunostinte care constituie continutul unui obiect de studiu. [G.-D. materiei; Sil. -ri-e] /<lat., it. materia, germ. materie, fr. matiere

TABLA¹ table f. 1) Foaie metalica subtire, folosita la acoperitul caselor si la confectionarea diferitelor obiecte; tinichea. 2) Placa cu inscriptii; tablie. ◊ Tabla cerata placa de lemn, acoperita cu un strat de ceara pe care, in antichitate, se scria cu stilul. 3) Panou special, vopsit intr-o culoare inchisa, pe care se poate scrie cu creta. 4) Foaie cuprinzand desenul unui ansamblu de rubrici completate cu cifre, date, informatii, simboluri, prezentate intr-o anumita ordine; tabel. ◊ Tabla de materii foaie de la inceputul sau de la sfarsitul unei carti sau a unei reviste, care cuprinde numerele compartimentelor cu indicarea paginilor corespunzatoare; cuprins; sumar. Tabla inmultirii (sau Tabla lui Pitagora) tabel care contine produsele inmultirii intre ele a primelor zece numere. 5) reg. Recipient cu fundul plat si cu marginile usor ridicate, pe care se aduc mancarea si tacamurile la masa; tava. 6) reg. Parcela de pamant semanata. [G.-D. tablei; Sil. ta-bla] /<lat. tabula, ung. tabla, fr. table

prim ~a (~i, ~e) si substantival (in opozitie cu ultim) (plasat, mai ales, inaintea substantivului) 1) Care este inainte, in fata (prin importanta sau valoare); care se afla in frunte; fruntas. ~a impresie. ~ul student. ◊ Numar ~ numar care se imparte numai la el insusi sau la unitate. ~-ajutor ajutor imediat acordat unui bolnav sau unui ranit (pana la transportarea lui in spital). materie ~a v. materie. A fi (sau a se afla) in ~ele randuri a fi (sau a se afla) in avangarda. De ~ rang (sau ordin) de importanta primordiala. De ~a necesitate foarte necesar. Pe ~(ul) plan pe planul din fata. In ~ul rand mai intai de toate. 2) (despre persoane) (la forma nearticulata, atasat de cuvantul determinat prin liniuta) Care este cel mai de sus intr-o ierarhie. ~-secretar. ~-ministru. /<lat. primus

BRANCUSI, Constantin (1876-1957, n. sat Hobita, jud. Gorj), sculptor roman. Personalitate marcanta a artei sec. 20. Dupa studii in tara, pleaca in 1902 in strainatate, stabilindu-se in 1904 la Paris. Intr-o prima perioada sculpteaza portrete („Pictorul N. Darascu”, capete de copii) de o mare finete a expresiei si plasticitate a formei, in spiritul artei lui Rodin. Catre sfirsitul primului deceniu al sec. 20 se desprinde de sculptura traditionala, urmarind esentializarea formelor si concentrarea maxima a expresiei. Ecouri stravechi se imbina cu un simt foarte modern al formelor in spatiu, in lucrari ca: „Pasarea maiastra”, „Pasarea in spatiu”, „Inceputul lumii”, „Cocosul”. Dupa „Rugaciunea”, complexul statuar de la Tirgu Jiu („Poarta sarutului”, „Masa tacerii”, „Coloana fara sfirsit”) constituie o creatie de seama in materie de sculptura monumentala. Reprezentat in muzeele din Romania si in marile muzee din Europa si S.U.A. M. post-mortem al Acad. (1990).

CULOARE s. f. 1. senzatie, impresie produsa asupra ochiului omenesc de radiatiile luminoase de diferite frecvente; aspectul colorat al corpurilor. ♦ ~ calda = culoare aflata in prima jumatate a domeniului radiatiilor luminoase (spre infrarosu). ~ rece – culoare din cea de-a doua jumatate a domeniului radiatiilor luminoase (spre ultraviolet); ~ fundamentala = fiecare dintre culorile (rosu, galben, albastru) care nu pot fi obtinute prin amestecul altor culori; de ~ = (despre oameni) cu pigmentatie neagra, galbena etc. ◊ (fig.) opinia unei persoane, a unui ziar, a unui partid politic etc. 2. nuanta, ton. ◊ fel de a evoca, de a descrie plastic pe cineva sau ceva. ♦ ~ locala = reproducere exacta, intr-o opera literara, a fizionomiei sau a obiceiurilor unui popor, ale unei tari, epoci etc. 3. materie, substanta coloranta; vopsea. 4. fiecare dintre cele patru categorii de semne ale cartilor de joc (pica, trefla, caro si cupa). (< fr. couleur, lat. color)