ABURIRE, aburiri, s. f. Actiunea de a (se) aburi si rezultatul ei. ♦ Expunere a unor materiale textile, lemnoase, etc. sau produse finite la actiunea aburilor (1) in vederea ameliorarii unor insusiri, a usurarii prelucrarii lor ulterioare etc. – V. aburi.

BRODAT², -A, brodati, -te, adj. (Despre materiale textile) impodobit cu broderii. – V. broda.

DARAC, darace, s. n. 1. Unealta de pieptanat si de scarmanat lana, canepa sau inul, formata dintr-un sistem de piepteni cu dinti mari de otel, fixati pe un suport. 2. Masina de lucru alcatuita din doua piese cu suprafete cilindrice concentrice si cu dinti in forma de cuie, folosita pentru scarmanatul lanii si al altor materiale textile. [Var.: darac s. n.] – Din tc. tarak, bg. darak.

IMPUTRESCIBILIZA, imputrescibilizez, vb. I. Tranz. A trata materiale textile cu substante de protectie impotriva microorganismelor care pot produce degradari biochimice atat fibrelor textile naturale, cat si celor artificiale. – Imputrescibil + suf. -iza.

IMPUTRESCIBILIZAT, -A, imputrescibilizati, -te, adj. (Despre materiale textile) Care au fost tratate cu substante de protectie impotriva microorganismelor. – V. imputrescibiliza.

UNI² adj. invar. (Despre materiale textile, confectii) Care are o singura culoare; unicolor. [Pr.: uni] – Din fr. uni.

ZDROBITOR, -OARE, zdrobitori, -oare, adj., s. f., s. n. I. Adj. 1. Care zdrobeste. ♦ Fig. Coplesitor, istovitor. 2. Fig. Care inlatura orice indoiala; hotarator. Argument zdrobitor. II. 1. S. f. Masina folosita pentru maruntirea sau separarea prin strivire, rupere, smulgere etc. a unor materiale textile, a unor fructe, legume, seminte etc. 2. S. n. Spec. (Reg.) Melita. – Zdrobi + suf. -tor.

MATLASAT, -A, matlasati, -te, adj. (Despre materiale textile) Captusit cu un material mai gros, de care e fixat pe intreaga suprafata prin cusaturi care scot in relief un model. – V. matlasa.

PETICARIE, peticarii, s. f. Multime, gramada de petice (1), de carpe, de zdrente sau de materiale textile zdrentuite; p. restr. totalitatea peticelor cu care s-a carpit ceva; p. ext. diverse feluri de petice. – Petic + suf. -arie.

XILON, xiloane, s.n. Fibra sintetica din care se tes materiale textile (pufoase) pentru obiecte de imbracaminte, huse etc. (din fr. xylon)

STRANGE, strang, vb. III. I. 1. Tranz. A trage tare de capetele unei sfori, ale unei curele etc. innodate sau infasurate in jurul cuiva sau a ceva, spre a lega ori a inchide, a fixa etc. (mai) bine; a face ca o legatura sa fie mai stramta. ◊ Expr. A strange cureaua = a rabda (de foame); a fi obligat sa-si restranga (mult) cheltuielile de trai. (Refl.) A i se strange funia la par = a ajunge intr-o situatie dificila, cand nu mai poate face cum vrea. ♦ A apropia mai mult de corp partile unui vesmant (pentru a se acoperi, pentru a se feri de frig etc.) ♦ Fig. A intari o prietenie, o alianta, o relatie etc. 2. Tranz. A prinde, a apuca cu mana, cu bratele, a tine, nelasand sa-i scape. ◊ Expr. A(-i) strange (cuiva) mana = a da mana (cu cineva) la intalnire, la despartire, pentru a felicita etc. 3. Tranz. A presa, a apasa din doua parti sau din toate partile pentru a apropia, a comprima etc. ◊ Expr. A strange (pe cineva) cu usa (sau in cleste, in balamale, in pinteni) = a sili (pe cineva) sa faca ceva; a obliga (pe cineva) sa recunoasca ceva. ♦ (Despre obiecte de imbracaminte) A apasa asupra (unei parti a) corpului, provocand o senzatie de jena sau de durere (deoarece este prea stramt). ◊ Expr. A-l strange (pe cineva) in spate (de frig sau de frica) = a provoca (cuiva) sau a simti o senzatie neplacuta (de frig sau de frica). ♦ A fixa (mai bine) printr-o miscare de invartire o piesa filetata a unui mecanism; a insuruba (mai tare). ◊ Expr. A strange surubul = a intrebuinta mijloace (abuzive) de constrangere, a inaspri regimul (impotriva cuiva). ♦ A inghesui, a ingramadi, a indesa. ♦ Fig. A sili, a constrange. 4. Tranz. A inchide o parte a corpului prin apropierea partilor componente. ◊ Expr. A-si strange gura = a se retine; a tacea din gura. A(-si) strange buzele (punga) sau (intranz.) a strange din buze = a-si inclesta si a-si increti buzele in semn de nemultumire, de dispret, de neincredere etc. A-si strange pumnii = a-si inclesta pumnii in semn de manie (retinuta). A-si strange fruntea (sau sprancenele) sau (intranz.) a strange din sprancene = a-si increti fruntea (sau sprancenele) din cauza ingandurarii, nemultumirii etc.; a se incrunta, a se posomori. (Intranz.) A strange din ochi = a impreuna cu putere pleoapele in semn de ciuda, de necaz etc. sau din cauza unei senzatii de jena fizica. Cat ai strange din ochi = intr-o clipa, imediat. A strange din umeri = a ridica, a da din umeri in semn de dispret, de nepasare, de nedumerire, de neputinta. 5. Tranz. A aduna laolalta punand (simetric) una peste alta marginile, faldurile, partile unui obiect de panza, de hartie etc.; a infasura, a indoi, a impaturi. ♦ Refl. (Despre materiale textile) A-si reduce volumul sau lungimea; a se stramta, a intra (la apa). 6. Refl. si tranz. A (se) ghemui, a (se) zgarci, a (se) contracta. ◊ Expr. A i se strange (sau a-i strange cuiva) inima = a simti (sau a face pe cineva sa simta) o emotie puternica, o suparare, o intristare etc. (Refl.) A se strange in sine = a deveni putin comunicativ, a se inchide in sine. ♦ Refl. (Despre lapte) A se inchega, a se coagula. ♦ Refl. (Despre lichide sau despre corpuri care contin lichide) A ingheta, a se solidifica. II. 1. Tranz. A aduna la un loc lucruri cazute, risipite; a face gramada. ♦ Spec. A culege produse vegetale, recolta. ♦ A face provizii. 2. Tranz. A agonisi, a acumula, a economisi bunuri; a aduna. ♦ A colecta. ♦ A percepe, a incasa. 3. Refl. A se aduna undeva, la un loc, imprejurul cuiva etc.; a se intruni; p. ext. a sosi, a veni. ◊ Expr. A se strange (acasa) de pe drumuri = a nu mai fi hoinar, a sta acasa. (Tranz.) A strange pe cineva de pe drumuri = a determina pe cineva sa nu mai hoinareasca, sa stea acasa. (Tranz.) A nu-si (mai) strange picioarele (de pe drumuri) = a hoinari intruna. ♦ Spec. A se imbulzi, a se ingramadi. 4. Tranz. A lua si a pune la loc, a pune bine; a aseza in ordine. ◊ Expr. L-a strans Dumnezeu sau moartea (la sine) = a murit. (Intranz.) A strange prin casa (sau prin odaie etc.) = a deretica. [Perf. s. stransei, part. strans] – Lat. stringere.

TURBAN, turbane, s. n. Acoperamant pentru cap format dintr-o banda lunga de stofa, de matase sau de panza, de obicei alba, pe care o poarta barbatii din unele tari orientale infasurata de mai multe ori in jurul capului. ♦ Acoperamant pentru cap format dintr-o banda din diverse materiale textile, pe care femeile si-o infasoara in jurul capului, in loc de palarie. [Pl. si: turbanuri] – Din fr. turban, germ. Turban.

BUC ~ci m. 1) mai ales la pl. Scama ramasa dupa prelucrarea unor materiale textile (in, canepa etc.). 2) Pleava ramasa de la vanturatul sau macinatul semintelor de in, canepa sau cereale. /Cuv. autoht.

A CARDA ~ez tranz. (materiale textile fibroase) A prelucra cu carda (in vederea pregatirii pentru tors); a da la carda. /<fr. carder

A DERULA ~ez tranz. (materiale textile, fire rulate etc.) A face sa se deruleze. /<fr. derouler

A SE DERULA pers. 3 se ~eaza intranz. (despre materiale textile, fire, pelicule rulate etc.) A se desfasura de pe un rulou. /<fr. derouler

A DESTRAMA destram tranz. 1) A face sa se destrame. 2) (materiale textile fibroase) A desface indepartand fir de fir in vederea unei prelucrari ulterioare. /des- + fr. trame

A SE DESTRAMA pers. 3 se destrama intranz. 1) (despre materiale textile fibroase sau obiecte din astfel de materiale) A se zdrentui (prin uzare), in special pe la margini, prin desprinderea firelor unul de altul. 2) (despre comunitati) A-si pierde coeziunea interna; a se dezmembra; a se dezagrega; a se dezarticula; a se descompune. 3) (despre visuri, sperante etc.) A inceta sa mai existe; a se spulbera; a se risipi. /des- + fr. trame

A FESTONA ~ez tranz. (obiecte confectionate din materiale textile) A tivi cu feston (pentru a infrumuseta). /<fr. festonner

A FILA ~ez 1. tranz. 1) (materiale textile) A transforma in fire prin rasucire. 2) (franghii, cabluri etc.) A desfasura incetul cu incetul. 3) (cartile de joc) A rasfira treptat (astfel ca sa se vada numai initialele). 4) (parul) A face sa devina mai rar (prin inlaturarea unor suvite). 5) (persoane) A urmari pe ascuns. 6) (note muzicale) A interpreta, modificand treptat intensitatea (de la piano pana la forte si invers). 2. intranz. inv. (despre lampi cu fitil) A arde palpaind si scotand fum. /<fr. filer, lat. filare

A INSERA ~ez tranz. 1) (elemente suplimentare) A introduce intr-un text, intr-un tabel sau intr-un sir de numere ca parte integranta. 2) (materiale scrise) A include in sumar. 3) tehn. (materiale textile sau metalice) A introduce in masa unui alt material. /<fr. inserer, lat. inserere

A MATLASA ~ez tranz. (obiecte de imbracaminte, materiale textile, mobile etc.) A captusi cu un material secundar, efectuand cusaturi care scot in relief pe o suprafata externa diferite modele (dungi, patrate, romburi etc.). /<fr. matelasser

A RASCROI ~iesc tranz. (materiale textile) A croi urmand linia gatului sau a bratelor. /ras- + a croi

A REFECA refec tranz. (obiecte confectionate din materiale textile) A inzestra cu un refec; a tivi. /cf. lat. reficare

A RULA ~ez 1. tranz. 1) (materiale textile, fire etc.) A infasura in forma de sul; a suci. 2) (corpuri, sisteme tehnice etc.) A face sa se miste prin rostogolire. 3) (terenuri, suprafete) A netezi cu ajutorul unui obiect in rostogolire. 4) (fonduri banesti) A face sa circule; a pune in circulatie. 2. intranz. 1) (de-spre vehicule) A se deplasa cu ajutorul rotilor sau al rotilelor. 2) (despre filme) A se proiecta pe ecran; /<fr. rouler

A SCAMOSA ~ez tranz. 1) A face sa se scamoseze. 2) (materiale textile) A supune unei prelucrari speciale, dand un aspect foarte pufos; a flausa. /Din scamos

A SUCI ~esc tranz. 1) (ate, franghii, sarme etc.) A invarti in jurul propriei axe. 2) A supune unei miscari de rotatie. 3) (obiecte de rezistenta redusa, materiale textile etc.) A infasura in forma de sul; a rula. ◊ ~ o tigara a infasura o foita cu tutun pentru a face o tigara. 4) (obiecte) A intoarce pe toate partile (cercetand cu privirea); a invarti. ◊ ~ si a rasuci (pe cineva) a) a necaji (pe cineva) cu intrebari pentru a afla ceva; a descoase; b) a examina pe toate fetele. 5) fam. (maini, picioare, degete) A scoate din incheietura; a scranti; a luxa. ◊ A-i ~ cuiva capul (sau mintile) a face pe cineva sa-si piarda dreapta judecata. 6) A face sa se suceasca. /<sl. sucon, sukati

A SURFILA ~ez tranz. (confectii din materiale textile) A prinde printr-o cusatura usoara (al carei fir incaleca marginea pentru a nu se destrama). /<fr. surfiler

A TIGHELI ~esc tranz. 1) (confectii din materiale textile) A coase cu tighel. 2) A tivi cu o fasie din alt material (pentru a infrumuseta). /Din tighel

TORCATORIE ~i f. Intreprindere industriala unde se torc materiale textile; filatura. [G.-D. torcatoriei] /torcator + suf. ~ie

XILON ~oane n. Fibra sintetica din care se tes materiale textile (pufoase) pentru obiecte de imbracaminte, huse etc. /<fr. xylon

ZDROBITOARE ~ori f. Instalatie pentru faramitarea sau strivirea strugurilor, fructelor, a unor seminte sau a unor materiale textile. /a zdrobi + suf. ~toare

picnit, picnita, adj. (reg.; despre haine, materiale textile etc.) tocit, ros; rupt, gaurit.

podorosit, -a, adj. (reg.; despre materiale textile si confectii) mototolit, sifonat, botit.

presuci, presucesc, vb. IV (reg.) 1. a rasuci, a invarti. 2. (despre aluat) a framanta. 3. (despre materiale textile) a insaila.

privesti, privestesc, vb. IV (reg.) 1. (despre lichide) a acoperi, a trece peste, a revarsa peste margini. 2. (despre tesaturi, materiale textile, obiecte confectionate) a tivi indoind sau innadind materialul; a intoarce, a dubla pentru a face o tivitura dubla; a coase doua bucati una peste alta; a insaila; a petrece una peste alta marginile unui obiect de imbracaminte. 3. (despre sindrila, sita, scanduri) a fixa, a aseza (partial) una peste alta intr-un anumit fel; (despre bucati de lemn, grinzi) a suprapune capele pentru a innadi. 4. (despre obiecte, pereti) a astupa o crapatura. 5. (in forma: privesti) a umbla incercand sa nu fie observat.

sabai, sabaiesc, vb. IV (reg.) 1. (despre materiale textile) a croi; a lucra. 2. a coase, a carpi. 3. a practica meseria de croitor.

NESIFONABIL, -A adj. (Despre materiale textile) Care nu se sifoneaza. [< ne- + sifonabil].

NESIFONABIL, -A adj. (despre materiale textile) care nu se sifoneaza. (< ne- + sifonabil)

joc (jocuri), s. n. – 1. Actiunea de a se juca, activitate distractiva. – 2. Actiunea de a juca pentru a cistiga ceva. – 3. Dans. – 4. Despre actori, actiunea de a interpreta pe scena un rol. – 5. La materiale textile, ape. – Mr. (a)gioc, megl., istr. joc. Lat. iōcus (Puscariu 909; Candrea-Dens., 904; REW 4588; DAR), cf. it. giuoco, prov. joc, fr. jeu, cat. jog, sp. juego, port. jogo. Cf. juca. – Der. joaca, s. f. (joc, jucarie; distractie), ca dop-doapa, tep-teapa, etc. (dupa Tiktin si DAR, postverbal de la a juca). Din rom. provin rut. zjok (Candrea, Elemente, 408), rus. dzok (Vasmer, I, 349).

AURAMINA, auramine, s. f. Colorant de culoare galbena pe baza de cetona, de clorura de amoniu si de zinc, folosit pentru vopsirea materialelor textile. [Pr.: a-u-] – Din fr. auramine, germ. Auramin.

BIE s. n. Linie, directie oblica. ◊ Loc. adj. si adv. In bie = oblic. ♦ (Concr.) Fasie de material textil taiata oblic, utilizata in croitorie. – Din fr. biais.

BRODA, brodez, vb. I. Tranz. A coase o broderie pe un material textil. ♦ Fig. A dezvolta o intamplare, o povestire, adaugand detalii imaginare; a nascoci. – Din fr. broder.

BRODERIE, broderii, s. f. Cusatura in relief (reprezentand flori sau alte ornamente), executata pe un material textil. ♦ P. gener. Ornamentatie fina. ♦ Nota muzicala de ornament folosita intr-o compozitie (departata de nota muzicala de baza cu un ton sau cu un semiton). – Din fr. broderie.

CARDA, cardez, vb. I. Tranz. A prelucra un material textil fibros la carda; a scarmana, a daraci. – Din fr. carder.

CARDA, carde, s. f. Masina folosita in filaturi pentru daracirea (si prelucrarea) mecanizata a unui material textil. – Din fr. carde.

DARACITURA s. f. material textil daracit. – Daraci + suf. -tura.

IMPREGNOL s. n. Substanta de culoare alba, obtinuta din parafina, care se intrebuinteaza la impregnarea materialelor textile. – Impregna + suf. -ol.

LAME, lameuri, s. n. material textil din matase, bumbac sau lana cu fire metalice. – Din fr. lame.

PASLA s. f. material textil obtinut din fire de lana sau de par de animal netoarse batute in piua, intrebuintat la confectionarea palariilor, a incaltamintei calduroase, ca izolant etc. – Cf. sl. plustĩ.

VATELINA, vateline, s. f. material textil din bumbac scamosat, care se introduce intre stofa si captuseala unei haine, pentru a face haina mai calduroasa. – Din germ. Wattelin.

MATLASA, matlasez, vb. I. Tranz. A captusi un material textil cu altul mai gros, fixandu-l pe intreaga suprafata prin cusaturi care scot in relief un model. – Din fr. matelasser.

DESTRAMA, destram, vb. I. 1. Refl. (Despre tesaturi sau obiecte tesute) A se zdrentui prin desfacerea neregulata si ruperea firelor datorita uzurii sau unei utilizari necorespunzatoare; a se rupe. ◊ Tranz. A destrama o tesatura. ♦ Fig. A se rasfira, a se risipi. Niste nourasi albi se destrama in aer. 2. Tranz. (Adesea fig.) A desface, a desira un ghem, o impletitura etc. ♦ Tranz. A desfoia, a desface, a afana un material textil fibros pentru a separa impuritatile si a-l pregati pentru cardare. 3. Tranz. A marunti semifabricatele fibroase (celuloza, maculatura etc.) in vederea transformarii lor in paste de hartie. 4. Tranz. si refl. (Adesea fig.), A (se) descompune, a (se) desface in elementele componente; a (se) dizolva, a (se) dezmembra, a (se) nimici; p. ext. a slabi. – Des¹- + trama.

FASIE, fasii, s. f. 1. Bucata lunga si ingusta (de material textil, de piele etc.), taiata sau rupta dintr-o bucata mai mare. 2. Suprafata lunga si ingusta de teren. [Var.: fasie s. f.] – Fasa + suf. -ie.

RULA, rulez, vb. I. Tranz. 1. A infasura manual sau mecanizat un material textil pe un sul de lemn sau metalic, formand un rulou (1). 2. A proiecta un film pe ecran intr-o sala de cinematograf. 3. A face sa circule bunuri, bani, investindu-i in afaceri. 4. A deplasa un corp prin rostogolire sau prin alunecare pe o cale fixa. ♦ (Livr.; despre vehicule) A inainta prin intermediul unor roti sau role. 5. A netezi sau a intinde o suprafata prin apasare cu un obiect in rostogolire. – Din fr. rouler.

STRAIF, straifuri, s. n. Banda de carton sau material textil, folosita in legatorie. ♦ Linie, dunga. – Din germ. Streif.

APRETURA, apreturi, s. f. 1. Apretare; p. ext. totalitatea operatiilor (fierbere, inalbire, calcat, apretare etc.) la care este supus un material textil in vederea finisarii lui. 2. (Concr.) Intreprindere, local, instalatie in care se efectueaza apretura (1). – Din germ. Appretur, fr. appreture.

PERLON s. n. Fibra textila din polimer sintetic, de tipul relonului; material textil confectionat din aceasta fibra. – Din germ. Perlon, fr., rus. perlon.

PLIERE, plieri, s. f. Actiunea de a plia. 1. Operatie manuala sau mecanizata de indoire si de asezare in pliuri a hartiei sau a materialelor textile; pliaj. 2. Indoire cu 180° a unei table de-a lungul unei linii drepte sau curbe. [Pr.: pli-e-] – V. plia.

PORTJARTIER, portjartiere, s. n. Obiect de imbracaminte femeiasca confectionat dintr-un material textil (elastic), de care sunt prinse jartierele. [Pr.: -ti-er] – Port¹- + jartiera (dupa fr. porte-jarretelles).

FILA, filez, vb. I. 1. Tranz. A rasuci fibrele dintr-un material textil (bumbac, canepa etc.) pentru a-l transforma in fire; a toarce. 2. Tranz. A rasfira in mana, incet si una cate una, cartile de joc (astfel incat sa se vada numai initialele din coltul din stanga de sus). 3. Tranz. A taia intr-un anumit fel suvite dintr-un par prea des. 4. Tranz. A desfasura incetul cu incetul lantul ancorei, o parama etc. (in momentul acostarii sau plecarii navei). 5. Intranz. (Despre lampi cu fitil) A arde rau, palpaind si scotand fum. 6. Tranz. A urmari in mod discret pe cineva (fara ca cel urmarit sa observe). – Din fr. filer, lat. filare.

FITIL, fitiluri, s. n. 1. Fir de bumbac rasucit sau tesut, in forma de sfoara, siret, panglica sau tub, care se introduce, spre a fi aprins, in mijlocul lumanarilor, intr-un lichid inflamabil din aparatele de iluminat etc. ♦ Fir de bumbac rasucit sau tesut care serveste, impreuna cu cremenea si amnarul, la aprins. 2. Snur m***t intr-o substanta inflamabila, servind altadata la transmiterea focului pentru aprinderea incarcaturilor la armele de foc, iar azi pentru aprinderea incarcaturilor de exploziv in mine, in cariere etc.; tub facut din metal sau dintr-un material textil si umplut cu material inflamabil, servind in acelasi scop. ◊ Expr. (Fam.) A baga (sau a vari) un fitil (sau fitiluri) = a provoca intrigi, discordie. – Din tc. fitil.

FLOTA, flote, s. f. 1. Totalitatea navelor fluviale, maritime sau aeriene ale unui stat. ♦ Totalitatea marilor unitati navale ori aeriene afectate unei regiuni sau unui anumit scop sub o conducere unica. 2. Solutie sau suspensie de coloranti sau de alte substante chimice, folosita in operatiile de finisare a materialelor textile (albire, vopsire etc.). 3. Bazin de tabacire cu zemuri concentrate, in care pieile se tin nemiscate un timp indelungat, dupa ce au parcurs sirurile de bazine de pretabacire. – Din fr. flotte.

FURTUN, furtunuri, s. n. Tub flexibil confectionat din material textil, cauciuc, material plastic etc., care serveste la transportul, pe distanta mica, al gazelor sau al lichidelor. – Din tc. hortum.

LAMINOR, laminoare, s. n. 1. Instalatie care transforma un material (metalic) in lame, fire etc. 2. Masina care intinde un material textil aflat in forma de banda pentru a-i uniformiza grosimea si a-i face firele paralele. 3. Masina care macina sau sfarama anumite materiale pentru a pregati pasta de argila, nisipul de concasor etc. – Din fr. laminoir.

LAMPION, lampioane, s. n. Felinar facut din hartie colorata, pergament, material textil translucid etc., adesea plisate ca un acordeon, intrebuintat pentru iluminat in imprejurari festive; lanterna venetiana. [Pr.: -pi-on] – Din fr. lampion.

NAFTALINA s. f. Substanta cristalizata, lucioasa, alba, cu miros patrunzator, extrasa din gudroanele de la distilarea uscata a carbunilor de pamant si folosita in industria chimica, ca insecticid, la conservarea blanurilor si a materialelor textile etc. ◊ Expr. (Fam.) (Parc-ar fi) scos de la naftalina = a) se spune despre ceva invechit, demodat, desuet; b) se spune despre ceva revenit in atentie dupa o lunga uitare. A pune (ceva) la naftalina = a nu te mai interesa ceva; a da uitarii. – Din fr. naphtaline.

LUMANARE, lumanari, s. f. 1. Obiect de luminat in forma de cilindru subtire, facut din ceara sau din alta materie grasa solidificata, avand la mijloc un fitil de material textil, care, aprins, arde cu flacara, producand lumina. ◊ Loc. adv. si adj. (Drept) ca lumanarea = foarte drept. La lumanare = la lumina lumanarii. ◊ Expr. A cauta (pe cineva sau ceva) cu lumanarea = a cauta (pe cineva sau ceva) cu multa staruinta. A tine (cuiva) lumanarea = a veghea pe cineva in momentul mortii (tinandu-i lumanarea aprinsa). 2. (Inv.) Unitate de masura conventionala pentru intensitatea luminii, aproximativ egala cu o candela. 3. Planta erbacee cu flori galbui, dispuse intr-un spic lung (Verbascum phlomoides). – Lat. luminaria.

CIT, cituri, s. n. (Inv. si reg.) material textil de calitate inferioara, inflorat si apretat, fabricat din bumbac. – Din tc. cit.

NEOFALINA s. f. Produs obtinut la distilarea titeiului, constituind un amestec de benzen cu benzina usoara, intrebuintat la curatarea materialelor textile, a parchetului etc. [Pr.: ne-o-] – Din fr. neophaline.

STOARCE, storc, vb. III. Tranz. 1. A presa, a strange un lucru pentru a scoate (o parte din) lichidul pe care il contine; spec. a rasuci in sens contrar capetele unui material textil pentru a face sa iasa o parte din lichidul cu care este imbibat. ◊ Expr. A stoarce (pe cineva) de puteri (sau de vlaga) = a face (pe cineva) sa-si epuizeze puterile; a slei, a secatui, a istovi de puteri. (Fam.) A-si stoarce creierii = a se gandi profund, a se framanta pentru a gasi o solutie. 2. A scoate, a extrage lichidul, sucul care imbiba un lucru. ◊ Expr. A stoarce lacrimi = a face pe cineva sa planga. 3. Fig. A obtine un profit, a lua un bun prin constrangere sau viclenie; a smulge. 4. Fig. A obtine ceva cu mare efort. [Perf. s. storsei, part. stors] – Lat. extorquere.

TERCOT, tercoturi, s. n. material textil din amestec de fibre sintetice si naturale. – Ter[gal] + cot[on].

TORSIUNE, torsiuni, s. f. 1. Deplasare relativa a doua sectiuni paralele si transversale ale unui obiect solid; rasucire. ♦ Indice care arata gradul de torsiune (1) al unui material textil. 2. Scrantitura, luxatie. [Pr.: -si-u-] – Din fr. torsion.

REFEC, refecuri, s. n. Cusatura cu ajutorul careia se imbina doua bucati de material textil, ale caror margini se indoaie si se prind sub indoitura, ca sa nu se destrame; refecatura. ◊ Expr. A lua (pe cineva) la refec sau (rar) a trage (cuiva) un refec = a mustra pe cineva cu asprime, a-l critica, a-i cere socoteala. – Cf. refeca.

RETRATA, retratez, vb. I. Tranz. A trata din nou. ♦ A trata un material textil cu anumite solutii, pentru a mari rezistenta la spalare a culorii cu care materialul a fost vopsit. – Re¹- + trata.

CUTA, cutez, vb. I. 1. Tranz. A increti, a indoi (adanc) un material textil, a-i face falduri, cute, creturi; a plia, a drapa. ♦ Refl. (Despre scoarta pamantului) A suferi o cutare². 2. Refl. (Despre piele, mai ales despre cea de pe obraz) A se zbarci; a se rida; p. ext. (despre oameni) a imbatrani. – Din cuta.

CUPON, cupoane, s. n. 1. Parte a unui titlu de renta sau a unei actiuni bancare care se decupeaza la scadenta pentru a-i servi titularului la incasarea dobanzii sau a dividendelor. 2. Parte detasabila dintr-un bilet, de pe un cotor etc. care confera detinatorului anumite drepturi. 3. Bucata mica de metraj, ramasa dintr-un val de material textil. – Din fr. coupon.

CUPON s. (inv.) margine. (~ de material textil.)

DECOLORARE s. iesire, spalacire. (~ unui material textil.)

DECOLORAT adj. spalacit, sters, (reg.) spalat, spalatocit, spalatuit, (fig.) iesit. (Un material textil ~).

DRAPA vb. a cuta. (A ~ un material textil.)

DUNGA vb. a tarca, a varga, (pop.) a invarsta, (reg.) a varsta. (A ~ un material textil.)

IESIRE s. 1. eliberare, liberare, scapare. (Dupa ~ lui din inchisoare.) 2. v. d******e. 3. decolorare, spalacire. (~ unui material textil.)

INFLORAT adj. inflorit. (Un material textil ~.)

NUANTA s. tenta, ton, (inv.) vopsea. (material textil in mai multe ~.)

OPAC adj. mat, netransparent, (inv.) nepreveziu. (material textil ~.)

PICATEA s. bobita, (pop.) puchitea, pui, (reg.) brobinta. (~ pe un material textil.)

PUFOS adj. 1. v. afanat. 2. afanat, (rar) spumos. (Un aluat ~.) 3. flausat, scamos, scamosat. (Un material textil ~.)

SCAMOS adj. pufos, scamosat. (Un material tex-til ~.)

SCAMOSARE s. 1. scamosat, (reg.) scamoseala, (inv.) scamare. (~ unui material textil.) 2. (rar) dezlanare. (~ unui pulover de lana.)

SFASIERE s. 1. ciopartire, startecare, (pop. si fam.) casapire, (Mold. si Bucov.) hacuire. (~ unui animal, la taiere.) 2. sfartecare, (inv. si reg.) mursecare. (~ cuiva de catre animalele salbatice.) 3. rupere, spintecare, spintecat. (~ unui material textil.)

SPALACIRE s. decolorare, iesire. (~ unui material textil.)

SPINTECARE s. 1. v. taiere. 2. despicare, spintecat. (~ pantecelui unui animal.) 3. crapare, crapat, despicare, despicat, spargere, spart, spintecat, taiat, taiere. (~ lemnelor de foc.) 4. rupere, sfasiere, spintecat. (~ unui material textil.)

SPINTECAT s. 1. v. taiere. 2. despicare, spintecare. (~ul pantecelui.) 3. crapare, crapat, despicare, despicat, spargere, spart, spintecare, taiat, taiere. (~ul lemnelor de foc.) 4. rupere, sfasiere, spinte-care. (~ul unui material textil.)

TRANSPARENTA s. 1. claritate. (~ a unei lentile.) 2. diafanitate, (rar) stravezime, transparitiune, (inv.) prevedere, stravedere. (~ unui material textil.) 3. v. limpezime. 4. (POL.) glasnost.

VARGA vb. a dunga, a tarca, (pop.) a invarsta, (reg.) a varsta. (A ~ un material textil.)

VARGAT adj. baltat, dungat, tarcat, (rar) zebrat, (pop.) invarstat, pestrit, varstat, (reg.) varcat, (prin Ban., Transilv. si Olt.) sergat. (Un material textil ~.)

VOPSI vb. 1. a colora, (pop.) a boi, (Bucov.) a farbui. (A ~ in galben un material textil.) 2. a da. (A ~ grilajul cu verde.) 3. v. farda.

VOPSIRE s. 1. colorare, colorat, vopsit, (pop.) boiala, boire, boit, (Bucov.) farbuire. (~ a unui material textil.) 2. v. fardare.

APRETURA ~i f. 1) v. A APRETA. 2) Totalitate a operatiilor la care este supus un material textil pentru a capata aspectul dorit. 3) Sectie dintr-o intreprindere textila in care se executa apretarea. /<germ. Appretur

BOIANGERIE ~i f. inv. 1) Ocupatia boiangiului. 2) Atelier sau intreprindere pentru vopsitul materialelor textile; vopsitorie. 3) Pravalie de vopsele. [Art. boiangeria; G.-D. boiangeriei; Sil. bo-ian-ge-ri-e] /boiangiu + suf. ~arie

BOIANGIU ~i m. inv. Persoana specializata in vopsitul materialelor textile; vopsitor. /<turc. boyaci

BRETEA ~ele f. 1) Fiecare dintre cele doua bande inguste de material textil, aplicate la unele obiecte de imbracaminte pentru a le sustine pe umeri. 2) la pl. Piesa vestimentara, in special barbateasca, constand din doua fasii inguste (de elastic sau de piele) fixate la pantaloni si petrecute peste umeri pentru a-i sustine. [Art. breteaua; G.-D. bretelei; Sil. -tea] /<fr. bretelles

BUCLEU ~e n. material textil cu aspect buclat. [Sil. bu-cleu] /<fr. boucle

CARDA ~e f. Masina pentru destramarea, curatarea si uniformizarea unui material textil. /<fr. carde

CAPTUSEALA ~eli f. 1) material textil care se aplica in interiorul obiectelor de imbracaminte sau de incaltaminte. 2) Strat rezistent (de lemn, de metal, de caramida etc.) cu care se acopera un obiect (pe dinauntru sau pe dinafara) pentru a-l proteja. [G.-D. captuselii] /a captusi + suf. ~eala

CARPA ~e f. 1) Bucata de material textil folosita la sters praful, vasele etc.; petica. ~ de praf. 2) Obiect de imbracaminte vechi. 3) depr. Om lipsit de caracter; om de nimic. [G.-D. carpei] /<bulg. karpa, sb. krpa

A COASE cos tranz. 1) (bucati de tesatura, piese de imbracaminte, de incaltaminte etc.) A prinde printr-o cusatura. ~ nasturii. ~ maneca. 2) (obiecte de imbracaminte, de incaltaminte, de rufarie) A confectiona dintr-un material textil cu ajutorul unui ac cu ata. 3): ~ la gherghef a orna cu broderii. 4) med. (marginile unei plagi) A impreuna cu un fir special. [Sil. coa-se] /<lat. cosere

C****A ~ele f. 1) Fasie ingusta de material textil, folosita de femei ca podoaba (la imbracaminte, in par etc.); panglica. 2) Vierme plat si foarte lung care paraziteaza in intestinul subtire al mamiferelor si al omului; tenie; panglica. 3) Peste teleostian marin in forma de panglica. [Art. c******a; G.-D. c******i; Sil. cor-dea] /<ngr. kordella

CUTA ~e f. 1) Indoitura la un material textil sau la un obiect de imbracaminte. 2) Incretitura a pielii (mai ales pe fata); rid; zbarcitura; cret. 3) Incretitura a scoartei pamantesti, aparuta sub actiunea fortelor tectonice. /<bulg. kuta

A FIXA ~ez tranz. 1) A face sa fie fix; a intari ca sa nu se miste. 2) A stabili din timp. ~ un pret. 3) (fibre textile, materiale fotografice developate etc.) A trata cu fixator. 4) (substante chimice) A impiedica sa se volatilizeze; a face sa ramana in aceeasi stare. /<fr. fixer

FLAMURA ~i f. 1) Bucata de material textil atasata la un suport, purtand culorile si emblemele unei natiuni, ale unui stat, ale unei unitati militare sau ale unei organizatii si servind ca semn distinctiv sau simbol al acestora; steag; drapel; stindard. 2) Steag mic de forma triunghiulara reprezentand emblema marinei unui stat sau semnul distinctiv al unui stat. 3) Steag mic folosit pentru semnalizare; fanion. /< ngr. flammuron

LAMINOR ~oare n. 1) Instalatie tehnica care transforma metalul in lame sau fire. 2) Masina care intinde un material textil pentru a-i uniformiza grosimea si a-i face firele paralele. /<fr. laminoir

NEOFALINA f. Amestec de benzen cu benzina usoara, intrebuintat, mai ales, la curatarea materialelor textile. [Sil. ne-o-] /<fr. neophaline

PANGLICA ~ci f. 1) Fasie ingusta de material textil, folosita de femei ca podoaba (la imbracaminte, in par etc.); c****a. ~ de matase. ◊ A scoate ~ca a) a face scamatorii; b) a amagi. 2) si fig. Orice obiect avand forma de fasie ingusta. ~ pentru masina de scris. ~ de metal. 3) pop. Vierme cu corpul plat si foarte lung, care paraziteaza in intestinul subtire al animalelor carnivore si al omului; c****a; tenie. [G.-D. panglicii] /<ung. pantlika

SABACA ~ce f. reg. Ajur executat pe un obiect din material textil (camasa, fata de masa etc.). [Var. sabac] /cf. turc. sebeke

SNUR ~uri n. 1) Sfoara de bumbac, de lana sau de metal, folosita ca ornament la haine sau la mobilier; siret; gaitan; ceapraz. 2) reg. Bentita ingusta de material textil, tesuta tubular sau in fasie, folosita pentru a incheia si a strange incaltamintea, unele haine etc.; siret. 3) Conductor electric flexibil, intrebuintat pentru a racorda diferite aparate la reteaua de curent. /<germ. Schnur

Straif ~uri n. Fasie ingusta dintr-un material textil, folosita la legat, intarit sau la impodobit ceva; banda. /<germ. Streif[e]

TRAMBA ~e f. 1) Sul mare de material textil; val. 2) Coloana (de fum, praf, apa etc.) ridicata in sus si rasucita de un vant puternic; tromba. /<sl. tronba

AVIVA vb. I. tr. 1. A da unui material textil sau unei piei o nuanta mai vie prin tratarea cu anumite substante. 2. A face sa sangereze fetele unei plagi sau fistule pentru a se suda dupa cicatrizare. ♦ A inviora. 3. (Fig.) A invenina, a irita ; a rascoli (o durere, o suparare). [P.i. -vez. / < fr. aviver].

CARDA s.f. Masina folosita pentru cardarea materialului textil. [< fr. carde].

FILABILITATE s.f. Insusirea unui material textil de a putea fi tras in fire. [Cf. it. filabilita].

LISARE s.f. Operatie de spalare si netezire prin intindere si uscare a unui material textil. [< lisa].

APRETURA s.f. Apretare; (p. ext.) operatiile de fierbere, de inalbire, de apretare etc. la care este supus un material textil. ♦ Local, instalatie unde se face apretarea. [< germ. Appretur].

VATELINA s.f. material textil confectionat din lana, cu care se captuseste o haina (de iarna) pentru a o face mai calduroasa. [< germ. Watteline].

CARDA vb. I. tr. A destrama un material textil; a scarmana, a daraci. [< fr. carder].

FILA vb. I. 1. tr. A transforma un material textil in fire sau in ata. 2. tr. A rasfira in mana, pe rand, cartile de joc. 3. tr. A urmari (pe cineva) discret, fara a fi observat de acesta. 4. tr. (Muz.) A creste treptat de la piano la forte si a descreste in acelasi fel o nota prelungita. 5. tr. A taia suvite de par pentru a-l rari. 6. tr. (Mar.) A desfasura lent o parama, o manevra sau lantul ancorei. 7. intr. (Despre fitilul de lampa, p. ext. despre lampi) A arde cu palpairi si scotand fum. 8. tr. A zbura orizontal la inaltime mica, reducand viteza pentru aterizare. [< fr. filer, it. filare].

peteica, peteici, s.f. (reg.) 1. impletitura, plasa de sfoara, de ata in care se duc vasele cu mancare la camp. 2. legatura de franghie, de metal, cu care se prinde la car leuca de carambul de sus; ganj. 3. fasie nedesirabila de material textil. 4. bucatica de panza sau de postav care serveste la cusutul plapumilor. 5. hartie cu care se infasoara caierul cand se pune in furca. 6. butoniera sau cheotoare la camasa. 7. incuietoare, zavor la usa. 8. parte a morii in care cad grauntele din cos intre pietre.

pica² s.f. (reg.) 1. cata, bibilica, pichere. 2. material textil cu buline, asemanator penelor bibilicii (picai).

pichere, picheri si pichere, s.f. (reg.) 1. bibilica, pica, cata. 2. material textil cu buline, asemanator penelor bibilicii (picherei).

picneala, picneli, s.f. (reg.) 1. boala, infirmitate; junghi, intepatura. 2. toceala, rosatura, ruptura, gaura (la un obiect de imbracaminte, la un material textil).

pitiga, pitig, vb. I (reg.; inv.) 1. a pisca, a ciupi, a piscura. 2. (despre aluat) a taia. 3. (despre bauturi, condimente, mancaruri si mirosuri) a intepa, a ustura. 4. (despre haine; material textil) a insaila.

NEOFALINA s.f. Produs rezultat din distilarea petrolului, cu calitati asemanatoare celor ale benzinei; se intrebuinteaza la spalarea si curatirea materialelor textile etc. [< fr. neophaline].

spanghie s.f. (reg.) nume de material textil.

suglie s.f. (reg.) material textil asemanator cu postavul.

RETRATA vb. I. tr. (Rar) A trata din nou. ♦ A trata in diferite scopuri un material textil cu anumite solutii. [Cf. fr. retraiter].

SISAL s.m. Planta textila tropicala, din fibrele careia se confectioneaza sfoara, tesaturi aspre etc.; material textil facut din fibrele acestei plante. [< fr. sisal].

SURFILA vb. I. tr. A intari marginile unui material textil cu o cusatura superficiala, rara. [< fr. surfiler].

APRETURA s. f. 1. operatiile de fierbere, inalbire, apretare etc. ale unui material textil. 2. sectie, instalatie unde se fac asemenea operatii. (< germ. Appretur)

AVIVA vb. tr. 1. a da unui material textil, unei piei o nuanta mai vie prin tratarea cu anumite substante. 2. a face sa sangereze fetele unei plagi sau fistule. ◊ a inviora. 3. (fig.) a invenina, a irita; a rascoli (o durere). (< fr. aviver)

BIE s. n. fasie de material textil taiata oblic, in croitorie. (< fr. biais)

CARDA vb. tr. a destrama un material textil; a scarmana, a daraci. (< fr. carder)

CARDA s. f. masina pentru cardarea materialului textil. (< fr. carde)

CICLORAMA s. f. fundal din material textil, cu aspect uniform si colorit neutru, care inchide laturile si fundul scenei, in spatele decorurilor; orizont (4). (< fr., engl. cyclorama)

DEZALCALINIZARE s. f. operatie finala, in mercerizarea tesaturilor de bumbac, prin care se indeparteaza hidroxidul de sodiu din materialul textil. (dupa fr. desalcalinisation)

EGALIZARE s. f. 1. actiunea de a egaliza. 2. nivelare a unui teren, a unui drum, a unei constructii etc. 3. repartizare uniforma a colorantilor in materialele textile cu ajutorul generalizatorilor (II, 2). 4. operatia de uniformizare a tesaturilor. (< egaliza)

FILA vb. I. tr. 1. a transforma un material textil in fire. 2. a rasfira in mana cartile de joc. 3. (fig.) a urmari (pe cineva) discret, fara a fi observat de acesta. 4. (muz.) a canta o nota prelungita, facand sa varieze intensitatea. 5. a taia suvite de par pentru a-l rari. 6. (mar.) a desfasura lent o parama, o manevra sau lantul ancorei. II. intr. 1. (despre lampi cu fitil) a arde cu palpairi si scotand fum. 2. (despre avioane) a zbura orizontal la inaltime mica, pentru aterizare. (< fr. filer, lat. filare)

INCADRARE s. f. 1. actiunea de a (se) incadra. 2. (telec.) precizare a unor momente determinate in evolutia unui fenomen periodic. 3. asezarea si potrivirea pe un material textil, pe o hartie etc. a unor tipare, in scopul decuparii. (< incadra)

LISA vb. tr. a spala si netezi un material textil. (< fr. lisser)

RETRATA vb. tr. a trata un material textil cu anumite solutii pentru a-i mari rezistenta. (< fr. retraiter)

SASEU s. n. punga mica din material textil pentru pastrat batiste, ciorapi etc. (< fr. sachet)

SISAL s. m. planta textila tropicala cu fibre foarte rezistente, din care se confectioneaza sfori, franghii, saci etc. ◊ material textil din fibrele acestei plante. (< fr. sisal)

SURFILA vb. tr. a intari marginile unui material textil cu o cusatura in zigzag, pentru a impiedica destramarea firelor. (< fr. surfiler)

TERCOT s. n. material textil din poliester de bumbac. (< ter/gal/ + cot/on/)

VATELINA s. f. material textil din lana, cu care se captuseste o haina (de iarna) pentru a o face mai calduroasa. (< germ. Watteline)

APRETURA, apreturi, s. f. Apretare; p. ext. totalitatea operatiilor (fierbere, inalbire, calcat, apretare etc.) la care este supus un material textil. ♦ (Concr.) Local, instalatie in care se efectueaza aceste operatii. – Germ. Appretur.

CARDARE (‹ fr.) s. f. Ansamblul operatiilor de destramare a unui material textil (bumbac, in, lina etc.), de inlaturare a impuritatilor si de orientare si paralelizare a fibrelor ondulate la carda.

CARDA, cardez, vb. I. Tranz. A daraci cu carda un material textil. – Fr. carder.

CARDA, carde, s. f. Masina folosita pentru daracirea (si prelucrarea) mecanizata a unui material textil. – Fr. carde.

AFINITATE, afinitati, s. f. 1. Potrivire intre oameni sau intre manifestarile lor, datorita asemanarii spirituale. 2. (Chim.) Proprietate a doua substante de a se combina. 3. Proprietate a unui material textil de a se vopsi cu un anumit colorant. 4. (Jur.) Legatura de rudenie creata prin casatorie intre unul dintre soti si rudele celuilalt sot. – Din fr. affinite, lat. affinitas, -atis.

IGNIFUGA, ignifughez, vb. I. Tranz. A acoperi sau a impregna un material combustibil (in special lemnos sau textil) cu materiale ignifuge, pentru a-l proteja contra actiunii focului si a-i mari rezistenta la ardere. – Din fr. ignifuger.

COLORANT, -A, coloranti, -te, adj., s. m. 1. Adj. Care are proprietatea de a colora. 2. S. m. Substanta, de obicei organica, cu care se coloreaza diverse produse (fibre textile, piele, materiale plastice etc.). Industria colorantilor. – Din fr. colorant.

MATERIE ~i f. 1) Realitate care exista in afara si independent de constiinta omeneasca si care este reflectata de aceasta. 2) Substanta din care sunt formate obiectele si care poseda o masa mecanica. Structura ~ei. ◊ ~ coloranta substanta folosita la colorarea diverselor obiecte. ~ cenusie a) substanta a sistemului nervos central, aflata la suprafata creierului si in componenta maduvei spinarii; b) capacitate de a patrunde in esenta lucrurilor; inteligenta. ~ prima produs semifabricat destinat prelucrarii sau transformarii intr-un produs finit. 3) Produs textil; tesatura; material. 4) Obiect de care se ocupa autorul unei lucrari sau al unei expuneri. 5) Ansamblu de cunostinte care constituie continutul unui obiect de studiu. [G.-D. materiei; Sil. -ri-e] /<lat., it. materia, germ. Materie, fr. matiere

INSERTIE, insertii, s. f. 1. Inserare; (concr.) ceea ce se insereaza. 2. Legare, fixare. 3. (Anat.) Locul de fixare pe os a capatului terminal al unui muschi. 4. Strat de material (metalic sau textil) inclus in structura altui material sau cuprins intre fetele de contact pentru a-i mari rezistenta la rupere sau la sfasiere. – Din fr. insertion, lat. insertia.

PLASA¹, plase, s. f. I. 1. Impletitura cu ochiuri mari din fire textile, sintetice ori metalice, din care se fac diferite obiecte; obiect confectionat dintr-o astfel de impletitura; fileu. ◊ Plasa pescareasca = unealta de pescuit formata dintr-o retea de fibre textile sau din material plastic. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) in plasa = a insela, a amagi, a seduce (pe cineva). 2. Impletitura cu ochiuri (din sfoara, sarma etc.) care se aseaza in spatele portilor de joc (la fotbal, handbal, polo, hochei etc.) pentru a opri obiectul de joc (mingea, pucul etc.) si pentru a pune in evidenta cu usurinta marcarea punctului. II. 1. Parte dintr-o mosie in evul mediu, in Tara Romaneasca, cuvenita unui proprietar. 2. Subdiviziune a unui judet, in vechea impartire administrativa a tarii; ocol. III. (Rar.) Limba de cutit; tais. – Din sl. plasa.

TESATURA s. 1. textila. (~ de in.) 2. material, (inv. si reg.) materie, (reg.) panura. (~ pentru o rochie.) 3. textura, urzeala. (O stofa cu ~ deasa.)

TEXTIL, -A I. adj. (despre plante) din care se extrag fibre in tesatorie. ◊ (despre fibre, materiale) care serveste la tesut sau tricotat. ◊ tesut, lucrat din fibre sau din fire. ◊ referitor la tesaturi. II. s. f. pl. materiale din fibre textile (stofe, panzeturi etc.); obiecte confectionate. (< fr. textile, lat. textilis)

LUNEVILLE [lunevil], oras in NE Frantei (Lorena), pe raul Meurthe, la confl. cu Vezouze, la 25 km SE de Nancy; 22,4 mii loc. (1990). Aparate electrice, constr. de masini si material rulant feroviar, textile, faianta, dantelarii, jucarii. Muzee de istorie si de faianta. Castel (1702-1706) cu o gradina vasta. Biserica Saint-Jacques (1730-1747), in stil rococo. Aici s-a semnat la 9 febr. 1801, de catre Franta si Austria un tratat care ratifica prevederile Pacii de la Campo Formio.

PARAMA, parame, s. f. Franghie ori cablu textil, metalic sau din material plastic. folosit la bordul unei nave. – Din tc. parima.

SIFONABILITATE s. f. Proprietate a produselor textile, a hartiei, a unor materiale plastice etc. de a se sifona. – Sifonabil + suf. -itate.

TEXTIL ~a (~i, ~e) 1) (despre materiale, fibre, unelte etc.) Care serveste la tesut sau la tricotat; destinat tesatoriei. 2) (despre plante) Din care se extrag fibre pentru tesut. 3) Care confectioneaza tesaturi; producator de tesaturi. Fabrica ~a. ◊ (Produse) ~e a) produse industriale tesute; b) confectii din tesaturi. /<fr. textile

TEXTIL, -A adj. 1. (Despre un material) Care se poate folosi in tesatorie. ♦ (Despre plante) Care produce, din care se extrag fibre folosite in tesatorie. ♦ Tesut, lucrat din fibre sau din fire. 2. Referitor la tesatorie sau la tesaturi. [Cf. fr. textile, lat. textilis].

RASTEL, rastele, s. n. 1. Suport compartimentat, facut din bare de lemn sau de metal, pentru pastrarea armelor, a schiurilor, a bicicletelor etc. 2. Subansamblu al unor masini de filat si al masinilor de rasucit firele textile avand rolul de a sustine materialul cu care sunt alimentate aceste masini¹. [Pl. si: rasteluri] – Din it. rastello, germ. Rastel.

CARTON ~oane n. 1) Hartie groasa, compacta, rigida, avand diferite intrebuintari. ◊ ~ gudronat carton din fibre textile impregnat cu bitum si utilizat ca material izolant. 2) Schita initiala a unui tablou; crochiu; desen; ebosa. ~oanele lui I. Vieru. 3) Tub de hartie la capatul unei tigari. /<fr. carton

LAMINOR s.n. 1. Masina compusa din cel putin doi cilindri care se rotesc in sens contrar, cu ajutorul careia metalele si aliajele sunt transformate in lame, in fire etc. 2. Masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile. 3. Masina cu care se faramiteaza anumite materiale pentru pregatirea pastei de argila, a nisipului de concasor etc. [Cf. fr. laminoir].

LAMINOR s. n. 1. instalatie compusa din cel putin doi cilindri care se rotesc in sens contrar, cu ajutorul careia metalele si aliajele sunt transformate in lame, in fire etc. 2. masina care subtiaza si omogenizeaza fibrele textile. 3. masina cu care se faramiteaza anumite materiale pentru pregatirea pastei de argila, a nisipului de concasor etc. (< fr. laminoir)

LAMINA vb. tr. 1. a prelucra un material la laminor. 2. a subtia si a omogeniza fibrele textile. 3. a ingusta un jet de fluid. (< fr. laminer)

SAPUNIRE, sapuniri, s. f. Actiunea de a (se) sapuni; sapunit¹, sapuneala. ♦ Spec. (Text.) Operatie de finisare a textilelor la imprimare si vopsire, care consta in tratarea materialului vopsit sau imprimat intr-o baie de sapun, la temperatura de fierbere, pentru indepartarea colorantului nefixat pe fibra sau pentru schimbarea nuantei. – V. sapuni.

FIXA vb. I. tr. 1. A face sa fie fix, nemiscat; a intepeni, a intari (undeva). ♦ A privi tinta pe cineva sau ceva. ♦ refl. A se stabili undeva, a se statornici. 2. A stabili, a hotari. 3. A dizolva sarurile de argint nedescompuse de lumina de pe un material fotografic. 4. A face sa intre colorantul intr-o fibra textila, astfel incat el sa reziste la spalare, la lumina etc. [< fr. fixer].

LAMINA vb. I. tr. 1. A prelucra (un metal, un material etc.) la laminor. 2. A subtia si a omogeniza fibrele textile. 3. A ingusta un jet de fluid. [< fr. laminer].

FIXA vb. I. tr. 1. a face sa fie fix; a intepeni, a intari (undeva). ◊ a privi tinta pe cineva sau ceva. 2. a stabili, a hotari un pret, un termen etc. 3. a dizolva sarurile de argint nedescompuse de lumina de pe un material fotosensibil. 4. a face sa intre colorantul intr-o fibra textila, astfel incat el sa reziste la spalare, la lumina etc. II. refl. 1. a se hotari, a se decide. 2. a se stabili undeva. (< fr. fixer)

TRICOT s. n. produs textil din fibre impletite in ochiuri. ◊ obiect de imbracaminte din acest material. (< fr. tricot)

ACETAT, acetati, s. m. 1. Sare a acidului acetic, folosita in industria chimica si farmaceutica. 2. Ester al acidului acetic, intrebuintat in tehnica in special ca dizolvant. ◊ Acetat de celuloza = acetat folosit la fabricarea unor materiale plastice. Acetat de vinil = acetat care serveste la fabricarea unor fibre textile artificiale (a poliacetatului de vinil, a unor copolimeri). – Din fr. acetate.

SUPERPOLIAMIDE s.f.pl. materiale plastice obtinute prin condensarea unor acizi, servind de obicei ca fibre textile. [< fr. superpolyamides].

FIXATOR, fixatori, s. m. Substanta sau amestec de substante chimice cu care se face insensibil la lumina materialul fotografic expus si developat; fixativ. ♦ Substanta care fixeaza vopseaua in structura fibrei textile sau a pieii. ♦ Substanta care asigura conservarea unor structuri celulare in vederea studierii lor la microscop. – Din fr. fixateur.

FILIERA ~e f. 1) (in industria textila, metalurgica etc.) Piesa prevazuta cu un orificiu care serveste pentru filarea unor materiale. 2) Unealta folosita pentru taierea fileturilor exterioare. 3) fig. Cale intermediara, mediatoare; intermediu. 4) Succesiune de trepte, urmate in decursul unei cariere. [Sil. -li-e-] /<fr. filiere

LIANT, lianti, s. m. 1. material fluid sau adus in stare fluida, care are proprietatea de a lega prin intarire bulgarii sau granulele unui material solid cu care a fost amestecat; aglomerant. 2. Substanta care serveste la fixarea unui pigment pe fibra textila. [Pr.: li-ant] – Din fr. liant.

TOPITORIE, topitorii, s. f. Instalatie pentru topirea unor materiale. ♦ Unitate industriala in care, din tulpinile de in, de canepa etc., se separa, prin topire, fibrele textile liberiene si se prelucreaza pentru obtinerea fuiorului. – Topitor + suf. -ie.

material² ~e n. 1) Totalitate de materii prime sau de semifabricate din care se produc diverse obiecte. 2) Produs textil; tesatura; materie. 3) Ansamblu de date (informatii, documente etc.) necesare pentru realizarea unei lucrari literare sau stiintifice. 4) Totalitate de fapte, date sau informatii (referitoare la o anumita problema sau domeniu de activitate). [Sil. -ri-al] /<fr. materiel, lat. materialis

LAMINA, laminez, vb. I. Tranz. 1. A prelucra un material (in special un metal) prin deformare plastica, cu ajutorul laminorului. 2. A intinde, a paraleliza si a omogeniza cu laminorul fibrele textile in procesul de filare in vederea toarcerii lor. 3. A reduce sectiunea de curgere a unui fluid. – Din fr. laminer.

liant s.m. 1. material fluid pentru a lega prin intarire bulgarii, granulele etc. unui material organic sau mineral. 2. lichid vascos continand colorantul cu care formeaza cerneala de tipar. 3. substanta la fixarea pigmentilor coloranti pe fibrele textile. 4. constituent nevolatil al lacurilor, care se intareste sub forma de pelicula, in pictura etc. (fr. liant)

FIXA, fixez, vb. I. Tranz. 1. A aseza ceva (rar pe cineva) intr-un loc determinat, astfel incat sa nu mai poata fi miscat, clintit. ♦ A se uita tinta la cineva sau la ceva; a pironi cu privirea. ♦ Refl. A se stabili, a se statornici undeva. 2. A stabili un termen, o ora, un pret etc. anumit; a determina. ♦ Refl. A se hotari, a se decide. 3. (Chim.) A aduce un corp intr-o stare din care sa nu se mai schimbe, a impiedica sa se volatilizeze. 4. A trata cu un reactiv chimic materialele fotografice developate, pentru a le face insensibile la actiunea luminii. 5. A face ca un colorant sa patrunda in structura fibrei textile sau a pieii, astfel incat fibra sau pielea sa nu se mai decoloreze (usor). ♦ A acoperi un desen cu un fixativ. – Din fr. fixer.

TETRA² s. n. Tesatura textila cu aspect de tricot in care doua ochiuri pe fata alterneaza cu doua ochiuri pe dos; p. ext. produs confectionat din acest material. ◊ (Adjectival) Maiou tetra. – Denumire comerciala.

FILIERA, filiere, s. f. 1. Placa de otel prin care se trage in fire (sau in bare) un material (metalic) ductil. ♦ Piesa de metal cilindrica, avand fundul prevazut cu orificii, prin care se trage in fire solutia de matase artificiala sau de fibre textile obtinuta pe cale chimica. 2. Dispozitiv folosit pentru taierea unui filet (1). 3. Fig. Succesiune de mijloace, de trepte, de etape etc. care intervin pana la un anumit rezultat. [Pr.: -li-e-] – Din fr. filiere.

PASLA ~e f. 1) Produs textil compact, obtinut prin baterea in piua a lanii sau a parului netors al unor animale, avand diferite intrebuintari (la fabricarea palariilor, a incaltamintei calduroase, ca material izolant etc.). 2) Obiect de incaltaminte calduroasa (de iarna) in forma de cizma, confectionat din acest produs. /cf. sl. plusti

PIEPTENE, piepteni, s. m. 1. Obiect de toaleta confectionat din os, din metal, din materiale plastice etc., cu dinti marunti, care serveste la pieptanat¹ parul sau pe care femeile il poarta in par ca podoaba. 2. (Mai ales la pl.) Unealta cu dinti metalici, folosita in industria casnica la pieptanatul¹ fibrelor textile; pieptanusi; p. ext. element al masinii industriale de pieptanat fibrele textile. 3. P. a**l. Nume dat mai multor obiecte, unelte sau parti componente ale acestora, care seamana, ca forma sau ca intrebuintare, cu un pieptene (1, 2). [Var.: piepten s. m.] – Lat. pecten.

INDUSTRIE, industrii, s. f. 1. Ramura a productiei materiale si a economiei nationale, in cadrul careia au loc, pe scara larga, activitatile de exploatare a bunurilor naturale si de transformare a acestora, precum si a altora, in mijloace de productie si in bunuri de consum. 2. (Cu determinari) Subdiviziune a industriei (1), cuprinzand un domeniu limitat de activitate. Industrie textila. Industrie extractiva. – Din fr. industrie, lat. industria.

TEAVA, tevi, s. f. Piesa de metal, de material plastic, de cauciuc etc., de forma cilindrica si goala in interior, cu lungime mare in raport cu diametrul ei exterior, realizata prin deformare plastica, prin turnare sau prin sudura si avand numeroase intrebuintari. ◊ Teava de extractie = teava de otel cu diametrul relativ mic, utilizata la sondele de extractie a petrolului in vederea formarii unei conducte. ♦ (La armele de foc) Cilindru de otel prin care trece proiectilul. ♦ Tub cilindric sau conic, folosit in intreprinderile textile ca suport pentru infasurarea firelor. – Din sl. cevĩ.

SITA ~e f. 1) Unealta de cernut formata dintr-o retea de fire (metalice sau textile) ori dintr-o tabla perforata si fixata intr-un cadru (de obicei circular). ◊ A ploua ca prin ~ a ploua marunt si des; a bura. A vedea (sau a zari) ca prin ~ a vedea neclar, ca prin ceata. A trece (pe cineva sau ceva) prin ~ a examina amanuntit si in mod critic (pe cineva sau ceva). ~a noua sade-n cui ceea ce este nou este pretuit intr-un mod deosebit. 2) rar Retea de sarma (sau de alt material) cu ochiuri marunte, pusa la ferestre. /<sl. sito