IGNIFUGA, ignifughez, vb. I. Tranz. A acoperi sau a impregna un material combustibil (in special lemnos sau textil) cu materiale ignifuge, pentru a-l proteja contra actiunii focului si a-i mari rezistenta la ardere. – Din fr. ignifuger.

A IGNIFUGA ~ghez tranz. (materiale combustibile) A trata cu substante ignifuge. /<fr. ignifuger

AMIANT s.n. Varietate de azbest intrebuintata ca material filtrant si ignifug. [Pron. -mi-ant, var. amianta s.f. / < fr. amiante, cf. gr. amiantos – incoruptibil].

IGNIFUG, -A, ignifugi, -ge, adj. (Despre materiale) Care se aprinde si arde foarte greu sau care nu arde deloc, impiedicand propagarea focului. – Din fr. ignifuge.

IGNIFUG, -A adj. (despre materiale) care nu se aprinde, care arde greu. (< fr. ignifuge)

IGNIFUGA vb. I. tr. A impregna sau a acoperi un material inflamabil cu o substanta ignifuga. [Cf. fr. ignifuger].

IGNIFUGA vb. tr. a impregna un material inflamabil cu o substanta ignifuga. (< fr. ignifuger)

IGNIFUG, -A adj., s.n. (Substanta, material) care nu se aprinde sau care arde foarte greu. [Cf. fr. ignifuge, cf. lat. ignis – foc, fugare – a alunga].

IGNIFUG ~ga (~gi, ~ge) si substantival (despre materiale, substante) Care este neinflamabil; care se aprinde greu. /<fr. ignifuge

AZBESTOLIT s. n. material de constructii pentru acoperisuri, usor, rezistent si ignifug, fabricat din fibre de azbest. (< fr. asbestolite)