BURET s. n. 1. Fir de matase naturala, gros si neregulat, obtinut prin macerarea speciala a unor gogosi. 1. Tesatura de matase fabricata din acest fir; p. ext. tesatura de bumbac cu fir gros, noduros si poros. – Din fr. bourrette.

GREJ s. n., adj. invar. 1. S. n. Fir de matase naturala bruta. 2. Adj. invar. (Despre firele de matase naturala sau despre matasea naturala) Care are culoarea naturala. – Din fr. grege.

GRENADINA, grenadine, s. f. (Rar) Fir de matase naturala intrebuintat la fabricarea dantelelor. ♦ Tesatura subtire si transparenta, de bumbac sau de matase, din care se confectioneaza rochii de vara, perdele etc. – Din fr. grenadine.

PECHING s. n. 1. Tesatura din matase naturala, cu dungi, realizata din fire de grosimi diferite sau divers colorate. 2. Rasa de rate cu penajul de culoare alba, buna producatoare de carne. [Var.: pechin s. n.] – Din n. pr. Peking.

ORGANZIN, organzine, s. n. Fir de matase naturala, foarte rasucit, format din doua sau din mai multe fire subtiri. – Din fr. organsin.

DENIER, denieri, s. m. Unitate de masura pentru greutatea liniara a firelor si a fibrelor de matase naturala si vegetala sau a celor sintetice, cu ajutorul careia se apreciaza finetea acestora. – Din fr. denier.

DESCLEIA, descleiez, vb. I. Tranz. 1. A dezlipi ceea ce este lipit (cu clei). ◊ Refl. S-au descleiat scaunele. 2. A spala si a curata de substante cleioase firele de matase naturala sau tesaturile de bumbac. – Des¹- + clei.

SERICINA, sericine, s. f. Proteina solubila care acopera firele de matase naturala (si care este indepartata in cursul procesului de prelucrare). – Din fr. sericine.

COMBINEZON s. 1. camasa, furou. (~ de matase naturala.) 2. v. salopeta. (~ de lucru.)

BORANGIC ~uri n. 1) Fir de matase naturala, obtinut din gogosile viermilor-de-matase. 2) Panza tesuta din asemenea fir, folosita pentru confectionarea fetelor de masa, a cuverturilor si a obiectelor de imbracaminte usoara. 3) la pl. Varietati ale unei astfel de panze. /<turc. buruncuk

BURET n. 1) Fibra textila groasa si neuniforma, obtinuta din deseurile de matase naturala. 2) Tesatura din asemenea fibre. /<fr. bourette

A DEGOMA ~ez tranz. (fire de matase naturala) A curata de stratul de sericina. /<fr. degommer

FIBROINA f. Substanta proteica care constituie componentul principal al fibrelor de matase naturala. /<fr. fibroine

GREJ¹ adj. invar. 1) (despre firele sau despre tesaturile de matase) Care are culoare naturala. 2) (despre diferite tesaturi) Care are culoarea firului de matase naturala. /<fr. grege

GREJ² ~uri n. Fir de matase naturala neprelucrata. /<fr. grege

GRENADINA ~e f. 1) Fir de matase naturala rezistent, din care se fabrica dantele si franjuri. 2) Tesatura transparenta din bumbac sau din matase, folosita, in special, la confectionarea rochiilor de vara si a perdelelor. /<fr. grenadine

PECHING n. Tesatura din matase naturala, cu dungi, confectionata din fire de grosimi si culori diferite. /Din Peking n. pr.

DEGOMA vb. I. tr. A indeparta stratul de sericina de pe firul de matase naturala. [< fr. degommer].

GRENADINA s.f. 1. Fir de matase naturala foarte rezistent si mat, intrebuintat pentru dantele si franjuri. ♦ Tesatura subtire pentru rochii de vara, pentru perdele etc. 2. Sirop facut cu zeama de rodie. [< fr. grenadine].

ORGANZIN s.n. Fir de matase naturala obtinut prin rasucirea a doua sau a mai multe fire si intrebuintat ca urzeala. [Var. organsin s.n. / < fr. organsin].

SANTUNG s.n. Tesatura de matase naturala. [< fr. chantoung, cf. San-Tung – provincie din China].

BURET s.n. Fire groase si neregulate obtinute din deseuri de matase naturala. ♦ Tesatura de matase cu firul gros, neregulat si poros. [Pl. -turi. / < fr. bourrette].

DENIER s.n. Unitate de masura pentru greutatea liniara a firelor textile artificiale sau de matase naturala. [Pron. -ni-er. / < fr. denier].

FIBROINA s.f. Substanta proteica care intra in alcatuirea fibrei de matase naturala. [< fr. fibroine].

GREJ adj.invar. (Despre matase) Care are culoarea ei naturala. ♦ De culoarea firului de matase naturala. // s.n. Fir de matase naturala neprelucrata. [< fr. grege, cf. it. greggio – natural].

PECHING s.n. 1. Tesatura de matase naturala cu dungi, facuta din fire de grosimi diferite sau divers colorate. 2. Rasa de rate cu penajul alb. [Cf. Peking – capitala Republicii Populare Chineze].

BURET s. n. 1. fire groase si neregulate din deseuri de matase naturala. 2. tesatura de matase cu firul gros, neregulat si poros. (< fr. bourrette)

DEGOMA vb. tr. a indeparta stratul de sericina de pe firul de matase naturala. (< fr. degommer)

DENIER s. n. unitate de masura pentru greutatea liniara a firelor textile artificiale sau de matase naturala. (< fr. denier)

FIBROINA s. f. substanta albuminoida transparenta din alcatuirea fibrei de matase naturala. (< fr. fibroine)

GREJ I. s. n. fir de matase naturala, neprelucrata. II. adj. inv., s. n. (de) culoarea firului de matase naturala. (< fr. grege)

GRENADINA s. f. I. 1. fir de matase naturala foarte rezistent si mat, pentru dantele si franjuri. 2. tesatura subtire pentru rochii de vara, pentru perdele. II. sirop cu zeama de rodie. (< fr. grenadine)

ORGANZIN s. n. fir de matase naturala prin rasucirea a doua sau a mai multe fire, folosit ca urzeala. (< fr. organsin)

PECHING s. n. 1. tesatura de matase naturala, cu dungi mate si lucioase, din fire de grosimi diferite sau divers colorate. ◊ tesatura de matase naturala pictata. 2. rasa de rate cu penajul alb. (< fr. pekin/g/)

SANTUNG s. n. tesatura de matase naturala, din fire de grosime neuniforma, care ies in relief. (< fr. chantoung)

TUSOR s. n. matase naturala produsa de viermi de matase salbatici, foarte rezistenta, din care se confectioneaza umbrele, parasute etc. (< fr. tussor)

BAODING, oras in N Chinei (Hebei), la SV de Beijing; 548 mii loc. (1986, cu suburbiile). Unzine constr. de masini agricole, transformatoare, aparate foto, fabrici de ciment, textile (bumbac, matase naturala), alim.

BURET s. n. Fir de matase naturala, gros si neregulat, obtinut prin macerarea speciala a unor gogosi; tesatura de matase fabricata din acest fir. – Fr. bourette.

LUSTRIN s. n. Tesatura subtire de matase (naturala sau artificiala) sau de bumbac, avand un luciu specific. [Var.: lustrina, s. f.] – Din fr. lustrine, it. lustrino.

TUSOR subst. matase naturala produsa de larvele unor specii de fluturi de noapte si folosita pentru umbrele, parasute, etc. – Din fr. tussor.

SANTUNG s. n. Varietate de tesatura de in sau de matase (naturala), din fire mai groase si neuniforme, care ies in relief pe suprafata tesaturii. – Din fr. chantoung.

ECRU [pr.: ecru] adj. invar. Care este de culoarea matasii naturale nealbite. [Sil. e-cru] /<fr. ecru

BALONZAID s.n. Material de matase (naturala) impermeabil. ♦ Haina de ploaie confectionata dintr-un astfel de material. [Pron. -zaid, pl. -de, scris si balonseide. / < germ. Ballonseiden(mantel)].

TUSOR s.m. matase naturala produsa de viermi de matase salbatici. [< fr. tussor, hind. tasar].

ECRU CRu/ adj. inv., s.n. (de) culoarea matasii naturale nealbite. (< fr. ecru)

CHAPPE (cuv. fr.) [sap] subst. matase naturala extrasa din gogosi cu defecte si folosita, sub forma de fire de batatura; la unele tesaturi, la fabricarea catifelei, a atei de cusut si de brodat, a snururilor etc.

ARTIFICIAL ~a (~i, ~e) 1) (in opozitie cu natural) Care nu este natural; facut de om dupa modele naturale. Flori ~e. matase ~a. 2) (despre persoane si despre manifestarile lor) Care vadeste lipsa de naturalete; lipsit de sinceritate; prefacut; nesincer; fals; fatarnic; ipocrit. 3) Care este facut dupa criterii subiective, arbitrare. [Sil. -ci-al] /<fr. artificiel, lat. artificialis

matase ~asuri f. 1) Fibra naturala obtinuta prin depanarea gogosilor de viermi de matase; borangic. 2) Tesatura din asemenea fibre; borangic. 3) Fibra textila artificiala care imita firul de borangic. 4) Tesatura din asemenea fibre. 5) la pl. Varietati ale acestei tesaturi. 6) (cu sens colectiv) Cantitate mare de obiecte confectionate din asemenea tesatura. ◊ Crescut in ~ crescut in avutie; rasfatat. 7) Totalitate a firelor subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si ies din panusi in forma de smoc. ◊ ~asea-broastei sau ~-de-apa specie de alge verzi plutitoare pe suprafata apelor statatoare; matreata. [G.-D. matasii] /<lat. metaxa

matase, (1) matasuri, s. f. 1. Fibra textila naturala de borangic prelucrat. ♦ Fibra textila vegetala sau sintetica fabricata prin diverse procedee chimice si avand proprietati asemanatoare cu cele ale firului de borangic. ♦ Tesatura fina, cu desime mare si greutate mica, executata din astfel de fibre; (la pl.) varietati de tesaturi din aceste fibre. ◊ Loc. adj. De matase = matasos, lucios, moale. ◊ Expr. Crescut in matase = crescut in avutie, in belsug; rasfatat, cocolosit. ♦ Ata de matase (1). 2. (Bot.; cu sens colectiv) Fire subtiri, cafenii-galbui, care invelesc stiuletele porumbului si care ies din panusi in forma de smoc. 3. Compuse: (Bot.) matasea-broastei = denumire data unor alge verzi, filamentoase, care formeaza mase plutitoare la suprafata apelor dulci statatoare; matasea-bradului = matreata-de-arbori. [Pr.: (reg.) matasa] – Lat. metaxa.

BAKU, cap. Azerbaidjanului, in Pen. Apseron, port la M. Caspica; 2,02 mil. loc. (1989, cu suburbiile). Nod de comunicatii. Aeroport Centru ind. (rafinarea si chimizarea petrolului si a gazelor naturale, constr. navale, utilaj petrolier, ciment, siderurgie, aluminiu, aparataj electrotehnic, produse din bumbac, matase, conserve de peste) si cultural (universitate, 1920, academie de stiinte). Studiouri cinematografice. Metrou (din 1967). Monumente numeroase: minaretul Sinik-Kala (sec. 11), castelul Sirvan-Sah (sec. 15). Muzee. Cunoscut din sec. 5. Din 1747, cap. Hanatului de B.; din 1806 a intrat in componenta Rusiei.

SERINA (‹ fr. {i}) s. f. Aminoacid esential, prezent intr-o serie de proteine naturale, mai ales in constitutia fosfoproteidelor. A fost izolata pentru prima oara din produsii de hidroliza ai matasii. Are un rol important in manifestarea activitatii catalitice a multor enzime ce scindeaza proteinele.

CREP, crepuri, s. n. 1. Cauciuc natural, de culoare alba-galbuie, din care se fac talpi pentru incaltaminte. 2. Tesatura subtire, incretita, din fire de matase sau de lana suprarasucite. ◊ Crep satin = tesatura cu una dintre fete mata si cu cealalta lucioasa. ♦ Bucata dintr-o asemenea tesatura, de culoare neagra, care se poarta la brat, la rever sau la palarie in semn de doliu. – Din fr. crepe.

CREP s. n. 1. cauciuc natural, alb-galbui si translucid, obtinut prin coagularea latexului cu acid acetic sau formic, pentru talpi la incaltaminte. 2. tesatura subtire de matase sau de lana, cu fata usor incretita. ◊ bucata neagra dintr-o astfel de tesatura purtata (la rever) in semn de doliu. (< fr. crepe)