BANITA, banite, s. f. Unitate de masura de capacitate pentru cereale, a carei valoare a variat (in provinciile romanesti) in jurul a 21-34 l; dubla (1). ♦ Vas special (facut din doage) care are aceasta capacitate. – Din bg. banica.

CHILA¹, chile, s. f. Veche masura de capacitate pentru cereale, egala cu circa 680 de litri in Tara Romaneasca si cu circa 430 de litri in Moldova. – Din tc. kile.

GALEATA, galeti, s. f. 1. Vas de lemn, de metal etc. de forma unui trunchi de con cu baza mare in partea superioara, cu toarta, folosit pentru transportul (si pastrarea) unor lichide, unor materiale granulare sau pulverulente etc.; continutul acestui vas; caldare. ◊ Expr. A ploua (sau a turna) cu galeata = a ploua foarte tare, torential. 2. Veche masura de capacitate pentru lapte, cereale etc., a carei valoare a variat in timp, pe regiuni si pe substante; continutul acestei masuri. 3. Dijma in grane care se percepea in evul mediu, in tarile romane. – Lat. galleta.

ICHILIC, ichilici, s. m. 1. Veche unitate de masura de capacitate, egala cu 50 de dramuri. 2. Moneda de argint turceasca, care a circulat in tarile romane, in prima jumatate a sec. XIX. – Din tc. ikilik.

CINZEACA, cinzeci, s. f. Unitate de masura de capacitate (pentru bauturi) egala cu aproximativ 0,16 litri. ♦ Sticluta care are aceasta capacitate si in care se serveste o bautura alcoolica; continutul unei asfel de sticlute; (reg.) singeapa. – Din cincizeci.

DECALITRU s.m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 10 litri. ◊ Dublu-decalitru = unitate de masura de capacitate pentru cereale, egala cu 20 de litri; (concr.) vas cu capacitatea de 20 de litri. [Cf. fr. decalitre].

chila, chile, s.f. (inv.) 1. veche masura de capacitate pentru cereale, egala cu circa 680 de litri in Tara Romaneasca si cu circa 430 de litri in Moldova. 2. impozit care se platea cu un anumit numar de chile de cereale. 3. hernie, surpatura, vatamatura. 4. om de nimic, amarat, prapadit, sarman.

cinzeaca s.f. 1. (reg., inv.) masura de capacitate pentru bauturi (1/8 dintr-un litru). 2. (reg., inv.) o intindere de pamant de 200 de stanjeni patrati.

cotila, cotile, s.f. (inv.) masura de capacitate de un sfert de litru.

ferat s.n. (reg.) masura de capacitate de opt cofe.

ferdela, ferdele, s.f. (reg.) 1. masura de capacitate pentru cereale, egala cu circa 20 litri; continutul acestei masuri; banita, mierta, sinic, dimirlie. 2. masura la vanzarea lanii. 3. (la pl.) zone ale unui sat fixate de flacai. 4. parte a surii.

ferie¹, ferii, s.f. (reg.) masura de capacitate pentru bauturi spirtoase (cat o vadra).

hodobaie, hodobai, s.f. (reg., inv.) 1. masura de capacitate cu care se masura fanul. 2. gramada mare.

itie, itii, s.f. (reg., inv.) masura de capacitate pentru lichide (egala cu o fele sau cu o jumatate de cofa); continutul ei.

banita (banite), s. f. – Unitate veche de masura de capacitate pentru cereale, de valoare diferita dupa epoci si regiuni, dar in general egala cu 20 ocale (adica 0,215 hl in Mold., 0,339 hl in Munt.). De la introducerea sistemului metric, se numeste de obicei astfel masura de 20 litri, pentru cereale. Sl. banja „baie, vas rotund”, cu dim. banica, de unde bg. banica „vas, vapor” (Cihac; DAR). Semantismul rom., care nu apare in sl., se explica prin forma curenta a vasului care serveste ca masura.

patrare, patrare, s.f. 1. (inv. si reg.) masura de capacitate pentru cereale (de un sfert de banita); vas recipient cu aceasta capacitate. 2. cantitate de cereale sau de lichide egala cu aceasta masura. 3. bucata mare de ceva. 4. (in loc.) de-o patrare = in varsta de patru ani.

patraret, patrarete, s.n. (reg.) vas pentru lapte, servind si ca masura de capacitate.

patrarica s.f. (reg.) masura de capacitate pentru cereale de un sfert de banita.

patrarita, patrarite, s.f. (reg.) masura de capacitate pentru cereale de un sfert de banita.

pinta, pinte, s.f. (inv. si reg.) masura de capacitate egala cu un litru; cantitatea de lichid pe care o contine.

poluvina, poluvine, s.f. (reg.) masura de capacitate egala cu o jumatate de vadra.

ponter, pontere, s.n. 1. (reg.) unitate de masura de capacitate (intre 1 decilitru si 1 decalitru). 2. (inv. si reg.) unitate de masura de lungime egala cu 7-8 cm. 3. (inv. si reg.) unitate de timp egala cu 7-8 minute.

potorisca, potoristi, s.f. (reg.) 1. unitate de masura de capacitate egala cu o jumatate de decilitru. 2. (in forma: potolisca) sticla de trei sferturi de litru.

potorita, potorite, s.f. (reg.) 1. nume de moneda veche cu valoare de 10-20 de bani. 2. unitate de masura pentru volume egala cu o jumatate de metru cub. 3. (inv.) veche masura de capacitate.

salic, salice si salicuri, s.n. (reg.) 1. sticla de lampa sau de felinar de mana. 2. toi de rachiu. 3. masura de capacitate care variaza intre un sfert si o jumatate de litru.

speie, spei, s.f. 1. (inv. si pop.) cos facut din scoarta de copac (mai ales din tei), cu fundul de nuiele impletite, care serveste la pastrarea si transportul fructelor sau al alimentelor si care servea si ca masura de capacitate (de 12-15 kg). 2. (reg.) cos lunguiet cu fundul ingust si cu gura larga, folosit la pescuit pe sub maluri. 3. (reg.) cosar; hambar. 4. (reg.) nume dat mai multor specii de muschi si de licheni.

spencuta, spencute, s.f. (reg.) cos mic, folosit si ca masura de capacitate mai mica de 15 kg.

sferstac, sferstace, s.n. (reg.) masura de capacitate de un sfert de litru.

sinic, sinice, s.n. (inv. si reg.) 1. masura de capacitate pentru cereale sau pentru alte produse agricole; vas, masura cu care se toarna boabele in cos la macinat sau cu care se ia vama la moara. 2. cantitatea de grau corespunzatoare unui sinic.

stiob², stioburi, s.n. (inv.) masura de capacitate pentru cereale, de aproximativ 5 litri.

tarabusca, tarabuste, s.f. (reg.) masura de capacitate de 1,2 l; toi, sticla mica.

timent s.n. (reg.) 1. masura de capacitate de 0,5 l. 2. cana mica.

cibla (cible), s. f. – Vadra, masura de capacitate pentru grine, folosita in Mold. (sec. XV-XVIII) si egala cu o galeata sau patru ferdele. Sl. kubilu, din germ. Kubel (DAR). – Der. cibarit, s. n. (dijma in cereale si fructe).

firta (-te), s. f. – Masura de suprafata egala cu un sfert de pogon. Germ. Viertel „sfert” (DAR). Sec. XVIII, Mold. La aceeasi sursa duc indirect firtai si firtal, s. n. (Trans., sfert, a patra parte), prin intermediul mag. fertaly (DAR; Galdi, Dict., 126), cf. cr. fertalj, sb. frtalj; si ferdela, s. f. (masura de capacitate egala cu 20 litri; cartier), in Trans., prin intermediul sas. fyrdel (Borcea 186).

litra (litre), s. f. – 1. Masura veche de greutate egala cu un sfert de oca (318 g in Munt., 323 g in Mold.). – 2. Veche masura de capacitate, egala cu un sfert de oca (380 ml in Munt., 320 ml in Mold.). – 3. Sfert de kg sau litru. – Mr. litra. Ngr. λίτρα (Meyer 247; Tiktin; Vasmer, Gr., 90), cf. v. sb. litra, tc., bg. litra, alb. ljitre. Sec. XVII, pop. cu ultimul sens. Este dublet al lui litru, s. m., din fr. litre. Cf. lira.

Stambul s. m. – Constantinopol. – Var. Mold. Istambul. Tc. Istambol ‹ mgr. είς τήν πόλιν. – Der. stambul (var. stambol), s. m. (moneda turceasca de aur, cintarind 10,5 gr. de aur pur, cu valoare nominala de 5 piastri); stamboala, s. f. (masura de capacitate pentru solide, banita), in loc de stambol – chila, din tc. istambol kila (Seineanu, II, 327).

BUTE (lat. buttis) s. f. 1. Recipient din doage de lemn cu capacitate mare (1.000-4.000 l); butoi (1); continutul unui astfel de recipient. In evul mediu in Tarile Romane era folosit si ca masura de capacitate. 2. (La pl.) Stilpi principali din esafodajul de sprijinire a unui tunel in constructie.

BANITA, banite, s. f. Unitate de masura de capacitate, pentru cereale, egala cu circa douazeci de ocale. ♦ Vas special (facut din doage) care are aceasta capacitate. ♦ Continutul unui asemenea vas. – Comp. bg. banica.

POLOMEAC, polomece, s. n. (Pop.) Caldare mare de arama, de 10-12 litri, folosita pentru adus apa sau ca masura de capacitate. [Var.: poloveac s. n.] – Bg. polovjak, sb. polovnjak.

CHILA², chile, s. f. Veche masura de capacitate, egala cu circa 500 de kilograme si intrebuintata mai ales pentru cereale. – Tc. kile.

banita f., pl. e si baniti (bg. banica, sirb. banjica, lighean, d. banja, baie). O veche masura de capacitate p. solide (numita si demerlie si stamboala). V. chila, decalitru.

anfora f., pl. e si i (lat. amphora, d. vgr. amporeus, cu doua toarte. Cp. cu ciubar si chelteu). Urcior sau chiup cu doua toarte. O masura de capacitate p. lichide: la Greci 39 de litri, la Romani 26. – Fals amf-. V. clondir.

2) chila f., pl. e (turc. kile, pop. kilo, d. mgr. kilon, vgr. koilon, cavitate; ung. sirb. kila). O veche masura de capacitate p. cereale (in Munt. avea 10 banite mari sau 20 mici sau 400 de ocale; in Mold. avea 2 merte sau 20 de demerlii (banite) sau 240 de ocale. Chila de 20 de banite se obisnuia in Munt. inca in ainte [!] de 1600).

cibla f., pl. e (vsl. kubilu, vgerm. kubil, ngerm. kubel, d. lat. cupella, mlat. si cupellus, dim. d. cupa, cupa. V. ciubla). Vechi. O masura de capacitate p. grine si poame, galeata (patru ferdele). – Azi in Maram. chibal, n., pl. ele (rut. kibel).

cop n., pl. uri (ung. kopu, putinei, stup. Cp. si cu copaie, cofa). Vechi. O masura de capacitate p. lichide (Iorga, Negot. 117). Azi. Nord Covata mai lata (une-ori ratunda [!] si cu coada). – In Tut. cob, oala de vin (1 litru). V. chersin.

CAPACIMETRU, capacimetre, s. n. Instrument cu care se masoara capacitatea electrica. – Din fr. capacimetre.

capacitate, capacitati, s. f. 1. Volum al unui recipient. 2. Insusirea de a fi incapator; marime care reprezinta cantitatea maxima de materii sau de energie pe care o poate acumula un corp, un sistem etc. ◊ Masuri de capacitate = masuri cu care se determina volumul lichidelor, al cerealelor etc. 3. Posibilitatea pe care o are un corp, un sistem etc. de a acumula o cantitate de materii sau de energie. 4. Posibilitatea de a lucra intr-un domeniu, de a realiza ceva. ♦ Posibilitatea, insusirea morala sau intelectuala a cuiva; aptitudine. ♦ Persoana capabila. 5. Insusirea de a face acte juridice valabile. – Din fr. capacite, lat. capacitas, -atis.

chila (masura, capacitate pentru cereale, parte a navei) s. f., g.-d. art. chilei; pl. chile

TONA s.f. Unitate de masura egala cu 1000 kg. ♦ Tona-kilometru = unitate de masura pentru volumul transporturilor pe calea ferata, egala cu greutatea de o tona deplasata pe distanta de 1 km; tona-registru = unitate de volum care masoara capacitatea de incarcare a unei nave si este egala cu 2,832 m³. [< fr. tonne].

TONA s. f. unitate de masura a masei, de 1000 kg. ♦ ~-kilometru = unitate de masura pentru exprimarea volumului transporturilor efectuate pe calea ferata sau de catre un autovehicul, cu greutatea de o tona deplasata pe distanta de 1 km; ~-registru = unitate de volum care masoara capacitatea de incarcare a unei nave, de 2,8316 m³. (< fr. tonne)

capacitate, capacitati, s. f. 1. Posibilitatea de a activa intr-un domeniu, de a realiza ceva. ♦ Persoana capabila. 2. Posibilitate pe care o are un corp, un sistem etc. de a acumula o cantitate de materie sau de energie. 3. Insusirea de a fi incapator; marime care reprezinta cantitatea maxima de materie sau de energie pe care o poate acumula un corp, un sistem etc. ◊ Masuri de capacitate = masuri cu care se determina volumul lichidelor, al cerealelor etc. 4. Insusirea de a face acte juridice valabile. – Fr. capacite (lat. lit. capacitas, -atis).

capacitate f. (lat. capacitas, -atis. Cuprins, incapere, marime: capacitatea unui vas. Fig. Inteligenta: capacitatea unui om. Pin [!] ext. Om inteligent: acest om e o capacitate. Jur. Permisiune legala: minorii n' au capacitatea de a testa. masura de capacitate, masura care serveste la masuratu lichidelor si grinelor. – Rar (R. C. 2,34) capabilitate (d. capabil).

cotesc v. intr. (d. cot). Ocolesc, fac o cotitura: trasura, riu coteste la stinga. V. tr. Fac semn, izbesc cu cotu. Masor capacitatea butoaielor cu cotu. V. refl. Imi dau coate: se coteau unii pe altii.

BARIL, barili, s. m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu circa 160 de litri, intrebuintata, in special, in S.U.A. si in Anglia. – Din fr. baril.

GALON², galoane (galoni), s. n. (m.) 1. Unitate de masura pentru capacitate folosita in tarile de limba engleza si egala cu circa patru litri. 2. (Rar) Sticla mai mare in care se pastreaza bauturi. – Din fr. gallon.

KILOLITRU, kilolitri, s. m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu o mie de litri. (sil. -tru) [Scris si: chilolitru. – Abr.: kl] – Din fr. kilolitre.

VADRA, vedre, s. f. 1. Veche unitate de masura a capacitatii, folosita pentru lichide, echivalenta cu circa zece ocale (astazi cu circa 10 litri) 2. Vas de lemn sau de metal cu care se scoate apa din fantana, in care se pastreaza sau cu care se transporta diferite lichide. – Din sl. vedro.

ARAMEASA, aramese, s. f. (Inv.) masura de capacitate (din arama) egala cu o oca sau cu o jumatate de oca. – Arama + suf. -easa.

PICOFARAD, picofarazi, s. m. (Fiz.) Unitate (derivata) de masura a capacitatii electrice, egala cu a 10^-12 parte dintr-un farad. – Din fr. picofarad.

OBOROC, oboroace, s. n. 1. (In evul mediu, in Tara Romaneasca si in Moldova) Danie. 2. masura de capacitate de 44 sau de 22 de ocale, folosita in trecut. ♦ Vas mare de forma cilindrica, larg la gura, facut de obicei din scoarta de tei, care serveste ca unitate de masura pentru cereale sau pentru pastrarea si transportul acestora; continutul acestui vas. ◊ Expr. A pune (sau a ascunde, a tine etc.) ceva sub obroc = a feri ceva de vazul lumii, a tine ascuns, a ascunde bine ceva. 3. Cos de nuiele fara fund cu care se prind pestii. [Var.: obroc s. n.] – Din ucr. uborok.

FARAD, farazi, s. m. Unitate de masura a capacitatii electrice (in sistemul de unitati de masura metru-kilogram-secunda-amper), egala cu capacitatea unui condensator electric care acumuleaza o sarcina de un coulomb la tensiunea de un volt. – Din fr. farad.

OCA, ocale, s. f. Veche unitate de masura pentru capacitati si greutati, egala cu circa un litru (sau un kilogram) si un sfert; p. ext. cantitate de marfa, de obiecte etc. egala cu aceasta unitate de masura; vasul cu care se masoara. ◊ Oca mica = masura falsa, mai mica decat cea legala. ◊ Expr. A prinde (pe cineva) cu ocaua mica = a prinde (pe cineva) cu o minciuna, cu o fapta necinstita. [Pl. si: oca, oca. – Var.: (inv. si reg.) oca s. f.] – Din tc. okka.

FELE, fele, s. f. (Reg.) masura de capacitate pentru lichide, egala cu circa trei sferturi de litru; p. ext. continutul acestei masuri. – Din magh. fele.

FERDELA, ferdele, s. f. (Reg.) masura de capacitate pentru cereale, egala cu circa 20 de litri; p. ext. continutul acestei masuri. [Var.: feldera s. f.] – Din sas. fyrdel.

CORET, corete, s. n. (Reg.) Unitate de masura pentru capacitate, echivalenta cu aproape un hectolitru si un sfert, intrebuintata mai ales pentru cereale. – Din ucr. korec, pol. korzec.

LITRA, litre, s. f. 1. (Pop.) masura de capacitate sau de greutate egala cu un sfert de litru sau de kilogram. ♦ Vas care are aceasta capacitate; continutul acestui vas. 2. masura de capacitate sau de greutate folosita in trecut, egala cu circa o treime de litru sau de kilogram. ♦ Vas care avea aceasta capacitate; continutul acestui vas. – Din ngr. litra.

LITRU, litri, s. m. 1. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu volumul ocupat de un kilogram de apa pura la temperatura de plus patru grade Celsius si la presiunea de o atmosfera. 2. Vas care are aceasta capacitate. 3. Cantitate de lichid egala cu un litru (1). – Din fr. litre.

COP, copuri, s. n. (Reg.) masura de capacitate de aproape un litru. ♦ Cana, vas avand aceasta capacitate. ♦ Continutul unei astfel de cani. – Din rus. kop.

MICROCOULOMB, microcoulombi, s. m. Unitate de masura pentru capacitatea electrica, egala cu o milionime de coulomb. [Pr.: -cu-] – Din fr. microcoulombe.

MICROFARAD, microfarazi, s. m. Unitate de masura pentru capacitatea electrica, egala cu o milinionime de farad. – Din fr. microfarad.

MIRIALITRU, mirialitri, s. m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 10000 de litri. [Pr.: -ri-a-] – Din fr. myrialitre.

DUBLA, duble, s. f. (Pop.) 1. masura de capacitate pentru cereale egala cu un dublu-decalitru; banita. 2. Paine de doua ori mai mare decat cea obisnuita. [Var.: dublu s. n.] – Refacut din dublu[-decalitru].

BANITA ~e f. 1) inv. Unitate de masura cu capacitatea intre 20 si 30 l, folosita la masurarea cerealelor; dimerlie. 2) Vas din doage, avand o asemenea capacitate. ◊ Cu ~a foarte mult. [G.-D. banitei] /<bulg. banica

BARIL ~i m. Unitate de masura a capacitatii, egala aproximativ cu 160 l, folosita, mai ales, in S.U.A. si in Anglia, pentru produsele petroliere. /<fr. baril

CENTILITRU ~i m. Unitate de masura a capacitatii (egala cu a suta parte dintr-un litru). /<fr. centilitre

CHILA¹ ~e f. inv. Unitate de masura pentru capacitate egala cu 430 de litri in Moldova si cu 680 de litri in Tara Romaneasca. /<turc. kile

DECALITRU ~i m. Unitate de masura a capacitatii egala cu zece litri. /<fr. decalitre

DECILITRU ~i m. Unitate de masura a capacitatii egala cu a zecea parte dintr-un litru. /<fr. decilitre

DIMERLIE ĩ f. inv. Unitate de masura a capacitatii, cu valoare variind intre 20 si 30 kg, folosita la masurarea cerealelor; banita. [Art. dimirlia; G.-D. dimirliei; Sil. -li-e] /cf. turc. demirli

FARAD ~zi m. fiz. Unitate de masura a capacitatii electrice. /<fr. farad

GALEATA ~eti f. 1) Vas (de lemn, de metal sau de material plastic) de forma tronconica si cu toarta mobila, folosit pentru a transporta sau a pastra apa si alte lichide; caldare. ◊ A ploua cu ~eata a ploua foarte tare. 2) Vas din doage pentru muls laptele; donita. 3) Continutul unui asemenea vas. 4) inv. Unitate de masura a capacitatii (pentru lichide si cereale). [G.-D. galetii] /<lat. galleta

HECTOLITRU ~i m. Unitate de masura a capacitatii, egala cu 100 de litri. /<fr. hectolitre

JUMATATE ~ati f. 1) Fiecare dintre cele doua parti egale in care poate fi impartit un intreg. ◊ ~ de masura masura incompleta, partiala. Pe (sau in) ~ a) in doua parti egale sau aproximativ egale; b) partial; incomplet. A face ceva pe ~ a nu duce pana la capat un lucru inceput. A spune cu ~ de gura a) a vorbi cu glas slab, abia auzit; b) a vorbi in mod nehotarat, fara convingere. Cu ~ de inima (sau cu inima pe ~) fara curaj; indecis. 2) fam. Persoana casatorita de s*x feminin in raport cu barbatul ce i-a devenit sot; femeie; nevasta. 3) Punct care marcheaza mijlocul unei distante in spatiu sau al unui interval in timp. La ~ de drum. La o ~ de secol. 4) Unitate de masura a capacitatii sau a greutatii, egala cu 1/2 de litru sau de kilogram. [G.-D. jumatatii] /Orig. nec.

KILOLITRU -i m. Unitate de masura pentru capacitati egala cu 1000 de litri. /<fr. kilolitre

LITRA ~e f. 1) pop. Unitate de masura a capacitatii, egala cu un sfert de litru. 2) inv. Unitate de masura pentru greutate egala cu un sfert de kilogram. [Sil. li-tra] /<ngr. litra

LITRU ~i m. Unitate de masura pentru capacitate, egala aproximativ cu volumul unui kilogram de apa. [Sil. li-tru] /<fr. litre

MICROFARAD ~zi m. Unitate de masura a capacitatii electrice egala cu a milioana parte dintr-un farad. /<fr. microfarad

MILILITRU ~i m. Unitate de masura a capacitatii egala cu a mia parte dintr-un litru. /<fr. millilitre

MOL¹ ~i m. Unitate de masura a capacitatii de materie; molecula-gram. /<fr. mole, germ. Mol

MOLECULA ~e f. Partea cea mai mica dintr-o substanta, care pastreaza proprietatile chimice si structura substantei respective. *Molecula-gram unitate de masura a capacitatii de materie; mol. /<fr. molecule

OBOROC oace n. inv. 1) Recipient cilindric larg la gura, facut, de obicei, din coaja de tei, servind la pastrarea si la transportarea cerealelor. 2) Continut al unui asemenea recipient. 3) Unitate de masura a capacitatii folosita, de regula, pentru cereale. ◊ ~ mare oboroc cu o capacitate de 44 de ocale. ~ mic oboroc cu o capacitate de 22 ocale. 4) Unealta primitiva de pescuit, in forma de cilindru fara fund, impletita din nuiele. /

SANGEAPA ~epe f. rar (in trecut) Unitate de masura a capacitatii (egala aproximativ cu 0,16 l). /Orig. nec.

spirometrIe f. Metoda de masurare a capacitatii de respiratie a plamanilor cu ajutorul spirometrului. /<fr. spirometrie

TONA ~e f. Unitate de masura a masei egala cu 1000 de kg. ◊ ~-kilometru unitate de masura echivalenta cu transportul unei tone pe distanta de 1 km intr-o unitate de timp determinata. ~-registru unitate de masura a capacitatii de incarcare a unei nave (egala cu 2.832 m³). /<fr. tonne

BUSEL s.m. Unitate de masura pentru capacitati, engleza si americana, egala cu aproximativ 36 de litri. [Pl. -li, scris si bushel. / < engl. bushel].

FARAD s.m. Unitate de masura pentru capacitatea electrica, egala cu capacitatea unui condensator care, incarcat cu o sarcina de un coulomb, da o diferenta de potential de un volt. [< fr., it. farad, cf. M. Faraday – fizician englez].

LITRU s.m. 1. Unitate de masura pentru capacitati, egala aproximativ cu volumul unui decimetru cub de apa distilata. 2. Vas de aceasta capacitate. // -litru – element secund de compunere savanta, cu semnificatia „litru” (folosit mai ales la formarea multiplilor si a submultiplilor acestei unitati de masura). [< fr. litre, it. litro, cf. gr. litron].

PICOFARAD s.m. (Electr.) Unitate de masura a capacitatii electrice, egala cu a bilioana parte dintr-un farad; micromicrofarad. [Pl. -azi. / < germ. Picofarad].

BUSHEL /busel/ s. m. Unitate de masura pentru capacitati, de 36 l, in Marea Britanie si S.U.A. (< engl. bushel)

acau (-aua) s. n. – masura de capacitate (= 56 litri) folosita pe vremuri in Trans. < Mag. akό, din sl. okovῠ, cf. sb., cr. akov (Miklosich, Fremdw, 73; Slaw. Elem., 33; Cihac, II, 475; Berneker 26).

DECILITRU s.m. Unitate subdivizionara de masura pentru capacitati, reprezentand a zecea parte dintr-un litru. [Cf. fr. decilitre].

GALON² s.n. 1. Unitate de masura pentru capacitate, egala cu 4,546 l in Anglia si cu 3,785 l in S.U.A. 2. (Rar) Sticla mare pentru pastrat bauturi. [Pl. -oane, (s.m.) -oni. / < fr., engl. gallon].

HECTOLITRU s.m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 100 l. [Cf. fr. hectolitre, germ. Hektoliter].

KILOLITRU s.m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 1000 l. [< fr. kilolitre].

MICROFARAD s.m. (Fiz.) Unitate de masura a capacitatii electrice, egala cu a milioana parte dintr-un farad. [Cf. fr. microfarad].

MILILITRU s.m. Unitate subdivizionara de masura pentru capacitati, care reprezinta a mia parte dintr-un litru. [Cf. fr. millilitre].

MIRIALITRU s.m. Unitate de masura pentru capacitati, egala cu 10000 L. [< fr. myrialitre].

chila (chile), s. f. – masura de capacitate pentru cereale, de origine turceasca, folosita pina la jumatatea sec. XIX, de importanta variabila dupa regiuni (chila de Stambul = 22 banite sau 440 ocale; chila de Salonic = 3,75 ori cea dinainte; chila de Braila = 8 banite sau 3,963 hl; chila de Galati sau de Moldova = 2 mierte sau 20 banite, adica 4,16 hl; chila de Basarabia = 4,57 hl). Tc. kile, din ngr. ϰοĩλον (Roesler 596; Seineanu, II, 110; Meyer 224; Lokotsch 1174a); cf. alb. kile. – Der. (inv.) chiligiu, s. m. (hamal).

cop (copuri), s. n. – 1. masura de capacitate pentru lichide si produse solide, egale cu un litru. – 2. Calcii. Sas. kop „pahar” (Borcea 183). In Trans. Scriban prefera sa plece de la mag. kopu, „butoi”.

coret (corete), s. n. – (Mold.) masura de capacitate pentru produse solide, echivalind aproximativ cu o suta de litri. Rut. korec (DAR).

dimerlie (dimerlii), s. f. – masura de capacitate pentru cereale, banita (21,5 l). – Var. dimirlie, ghimirlie, ghimirliu. Tc. dimerli „de fier” (Seineanu, II, 157; Bogrea, Dacor., I, 276; Tiktin; Candrea), deoarece in trecut erau masuri de fier sau de tabla.

dram (dramuri), s. n. – 1. Veche masura de greutate in valoare de 3,38 gr. in Tara Romaneasca si 3,23 gr. in Moldova. – 2. masura de capacitate in valoare de 0,0038 l in Tara Romaneasca si 0,0032 l in Moldova. – 3. Farima, greutate minima in general. – Mr. drame. Ngr. δράμι, din gr. δράμη (Lokotsch 523; Ronzevalle 90), de unde si arab. darham › sp. adarme, cat. daram, si calabr. dramma „un strop, un pic”. Este dublet de la drahma, s. f. (veche unitate de masura pentru greutati). – Der. dramalui, vb. (a cintari, a pretui); dramui, vb. (a cintari; a economisi).

BARIL s. m. unitate de masura pentru capacitati, in special pentru produse petroliere, egala cu 158,9 l in S.U.A. si 163,5 l in Anglia. (< fr. baril, engl. barrel)

BUSHEL [BUSEL] s. m. unitate de masura pentru capacitati, de 36 l, in Marea Britanie si S.U.A. (< engl. bushel)

FARAD s. m. unitate de masura pentru capacitatea electrica, capacitatea unui conductor al carui potential este de un volt, cu o sarcina de un coulomb. (< fr. farad)

GALON² s. n. unitate de masura pentru capacitate egala cu 4,546 l in Anglia si cu 3,785 l in S.U.A. (pentru vin) si 4,621 l (pentru bere). (< engl., fr. gallon)

LITRU s. m. unitate de masura pentru capacitati, egala cu un dm³. (< fr. litre)

MICROFARAD s. m. unitate de masura a capacitatii electrice, a milioana parte dintr-un farad. (< fr. microfarad)

MILILITRU s. m. unitate de masura pentru capacitati, a mia parte dintr-un litru. (< fr. millilitre)

MIRIALITRU s. m. unitate de masura pentru capacitati, de 10000 de litri. (< fr. myrialitre)

PICOFARAD s. m. unitate de masura a capacitatii electrice, a bilioana parte dintr-un farad; micromicrofarad. (< fr. picofarad)

PINT s.m. unitate anglo-saxona de masura pentru capacitati, egala cu 0,568 l in Marea Britanie si 1,136 l in Canada. (< engl. pint)

SPIROMETRIE s. f. masurare a capacitatii de respiratie a plamanilor cu ajutorul spirometrului. (< fr. spirometrie)

merta (-te), s. f. – (Mold.) masura de capacitate pentru solide, egala cu 215 litri. – Var. mierta. Sl. (sb., cr.) mjȅrica, din sl. mera „masura” (Cihac, II, 193; Berneker, II, 50; Iordan, Dift., 95; Conev 78), cf. mag. merce (Galdi, Dict., 144). Cf. mear.

pinta (-te), s. f. – masura de capacitate de circa un litru. Mag. pint, pol., slov. pinta (Cihac, II, 255), din germ. Pinte. Rar, in Trans.

sineac (-eci), s. n. – (Banat, Olt., Trans.) masura de capacitate egala cam cu 10 litri. – Var. sineag, sinic. Sb. sinik (Candrea).

stinjen (-ni), s. m. – 1. Veche unitate de masura egala cu 1,9665 m. in Munt, si 2,23 m. in Mold. – 2. masura de capacitate, folosita mai ales pentru lemne si reprezentata printr-un cub de un stinjen de fiecare latura. – 3. Iris (Iris germanica, I. pseudacorus, I. variegata). – Mr. stinjin. Megl. stonjin. Sl. sęzini (Miklosich, Slaw. Elem., 43; Tiktin), probabil contaminat cu sutęzenu „intins”, cf. slov. sezenj, rus. sezeni. – Der. stinjenel s. m. (iris); stinjeniu, adj. (violet). Cf. stinjeni. Bg. stanzen provine din rom. (Jagic, Archiv. slaw. Phil., XI, 364; Capidan, Raporturile, 224).

vica (-ci), s. f. – masura de capacitate pentru cereale, egala cu 20 de ocale, in Trans. Mag. veka (Cihac, II, 538; Galdi, Dict., 168).

ARAMEASA, aramese, s. f. (Inv.) masura de capacitate din arama, egala cu o oca sau cu o jumatate de oca. – Din arama + suf. -easa.

SFERSTAC, sferstace, s. n. (Reg.) masura de capacitate de un sfert de litru. – Comp. rus cetvertak.

chilolitru m. sau si n., pl. i (chilo- si litru). masura de capacitate de o mie de litri.

CENTILITRU, centilitri, s. m. masura subdivizionara de capacitate, care reprezinta a suta parte dintr-un litru. – Din fr. centilitre.

LITRAJ n. 1) capacitate a unui recipient masurat in litri. 2) capacitate cilindrica a unui motor. /<fr. litrage

CENTILITRU s.m. masura subdivizionara de capacitate, reprezentand a suta parte dintr-un litru. [Cf. fr. centilitre, it. centilitro].

C**************E s. f. masurare a ariei capacitatii c******e. (< fr. c****o-topometrie)

CENTILITRU s. m. masura subdivizionara de capacitate, a suta parte dintr-un litru. (< fr. centilitre)

oca (ocale), s. f. – 1. Greutate inv., egala cu 1271 g in Munt. si 1201 g in Mold. – 2. masura inv. de capacitate pentru lichide, valorind 1,25 l in Munt. si 1,288 l in Mold. – Var. (Mold.) oca. Mr., megl. oca. Tc. oka (Roesler 600; Seineanu, II, 273; Lokotsch 1590), cf. ngr. ὀϰά, alb. oke, bg., pol. oka; are la baza arab. ukia ‹ gr. οὐγϰία, cf. sp. onza.

CENTILITRU, centilitri, s. m. masura subdivizionara de capacitate, reprezentand a suta parte dintr-un litru. – Fr. centilitre.

cotar m. (d. cot). Cel ce masoara cu cotu capacitatea butoaielor. Munt. Un fel de omida (chematobia brumata) care ataca mai ales prunii si care se numeste si masurator din cauza mersului ei: se stringe si se intinde ca cum ar masura cu cotu.

OCA ~le f. inv. 1) Unitate de masura a greutatii si capacitatii (egala, aproximativ, cu un kilogram sau cu un litru si jumatate). ◊ ~ mica masura falsa, mai mica decat cea legala. A prinde pe cineva cu ~ua mica a prinde pe cineva cu o minciuna. 2) Vas care corespunde acestei unitati de masura. 3) Cantitate de marfa masurata cu acest vas. [Art. ocaua; G.-D. ocalei] /<turc. okka

pleu, pleuri, s.n. si plei, s.m. (reg.) 1. (s.n.) tabla, tinichea. 2. (s.n.) obiect confectionat din tabla. 3. (s.n.) cositor. 4. (s.n.) plumb. 5. (s.m.) unitate de masura pentru o anumita capacitate.

DEGET ~e n. 1) (la om) Fiecare dintre prelungirile mobile cu care se sfarsesc mainile si picioarele. ◊ A arata (pe cineva) cu ~ul a semnala (pe cineva) batjocurii pulbice (incriminandu-l); a compromite (pe cineva). A-si musca ~ele a regreta; a se cai. A juca (sau a invarti) (pe cineva) pe ~e a amagi; a duce de nas. A sti (ceva) pe ~e a cunoaste in detalii; a sti in amanunte. A scapa printre ~e a se strecura pe neobservate, evitand dificultatile. A avea (ceva) in (la) ~ul cel mic a sti la perfectie. A-i pune (cuiva) ~ul pe rana a aminti (cuiva) lucruri neplacute sau nedorite; a depista elementul esential al unei probleme, al unei situatii. A pune ~ul (pe un act) a aplica amprenta digitala in loc de semnatura. 2) (la unele animale) Fiecare dintre prelungirile mobile de la sfarsitul labei. 3) Parte a unei manusi care acopera prelungirile mainii. 4) pop. Unitate de masura a lungimii, suprafetei sau capacitatii, egala cu latimea unui deget. 5) tehn. (la seceratori sau cositori) Piesa care sprijina plantele in momentul taierii, separandu-le in fasii inguste. /<lat. digitus

DRAM ~uri n. 1) inv. Unitate de masura a greutatii si a capacitatii, folosita in Moldova si in Muntenia. 2) Cantitate foarte mica (din ceva); pic; strop; faramitura; picatura. /<ngr. drami

METRIC, -A I. adj. 1. referitor la masura, la metru. ♦ sistem ~ = sistem international de masurare a lungimilor, greutatilor si capacitatilor, bazat pe unitati care cresc, sau descresc din zece in zece. 2. referitor la metrica (II, 1). II. s. f. 1. ramura a poeticii care studiaza structura versului si a unitatilor prozodice; totalitatea regulilor privitoare la structura versurilor; sistem de construire ritmica a versurilor. 2. ramura a muzicii care se ocupa cu studiul metrului¹ (4). 3. (mat.) sistem de masuri care se asociaza unei masuri date. (< fr. metrique, /II/ germ. Metrik)

cot n., pl. coate (lat. cubitus si cubitum, cot, d. cubare, a sta culcat; it. gomito, pv. cobde, fr. coude, sp. codo, pg. covado). Partea mijlocie a bratului la locu unde se indoaie (corespunzind cu genuchiu [!] la picior): ma sprijin in cot. Partea minicii [!] care acopere [!] cotu: haina roasa 'n (sau la) coate. Cot la cot, cu coatele alaturea: mergeti cot la cot, hotu a fost legat cot la cot (i s´au legat coatele unu de altu). A-ti da coate cu cineva, a-l atinge cu cotu, fig. 1) a te intelege pe ascuns cu el; 2) a trai in societatea lui. Pl. coturi. Cotitura, indoitura de riu sau de drum: la coturi riu sapa malu. Bucata de lemn ori de metal de masurat stofele sau de calculat capacitatea butoaielor: Jidanu rupsese amindoua coturile aparindu-se de cini [!]. Parte incovoiata la un burlan de fum, la o teava. S. m. O veche masura de lungime, (in Tara Rom. 0m., 664, in Moldova 0m., 637, in Dobrogea 0m., 680): doi coti de postav, postavu se vindea cu cotu (avea 8 rupi, si rupu 2 grefi).

CONGIU s.n. (Ist.) Unitate de masura pentru lichide la romani, cu capacitatea de aproximativ trei litri. [Pron. -giu. / < lat. congius].

MEDIMNA s.f. Unitate de masura din vechea Atena, cu o capacitate de circa 52 de litri. [< gr. medimnos, cf. fr. medimne].

ciubla f., pl. e (var. din cibla). Mold. sud. Un vas compus din doage, cu o capacitate de 10 litri si intrebuintat la masurat lucruri uscate. Cantitate egala cu cuprinsu unei ciuble.

METRIC, -A, metrici, -ce, adj., s. f. 1. Adj. (Despre sisteme de unitati de masura) Care are metrul (1) drept unitate fundamentala pentru lungime. ♦ Sistem metric = sistem international de masurare a lungimilor, a greutatilor si a capacitatilor bazat pe unitati fixe, care cresc si descresc din zece in zece. 2. S. f. Ramura a poeticii care se ocupa cu studiul structurii versului si al unitatilor prozodice; totalitatea regulilor privind masura versului; sistem de construire ritmica a versului. 3. Adj. Care se refera la metru (2), compus intr-un anumit metru; privitor la structura ritmica a versurilor. 4. S. f. Ramura a muzicii care se ocupa cu studiul metrului (4). – Din fr. metrique, germ. Metrik.

DRAM, dramuri s. n. 1. Veche unitate de masura pentru greutate (egala cu 3,18-3,23 grame) si pentru capacitate (egala cu 3,23-3,80 centimetri cubi). ♦ (Pop.) Gram. 2. (Adesea fig.) Bucatica, farama, crampei, strop, pic. – Din ngr. drami.

SUPRASENSIBIL ~a (~i, ~e) 1) (despre fiinte) Care este peste masura de sensibil; foarte sensibil. 2) (despre sunete) Care depaseste capacitatea de percepere cu ajutorul organelor de simt; incapabil de a fi perceput cu simturile. /<fr. suprasensible

COTAR, cotari, s. m. 1. Persoana care masoara cu cotul (II) dimensiunile butoaielor pentru a le calcula capacitatea. 2. (Inv.) Slujbas insarcinat sa supravegheze masuratorile cu cotul (II) ale marfurilor vandute sau cu verificarea lungimii reglementare a cotului. 3. (La pl.) Larva a unor fluturi, cu mers caracteristic. – Cot + suf. -ar.

PAUSAL s.n. Sistem de plata pentru beneficiarii prestarilor de servicii comunale la care instalatiile nu sunt inzestrate cu aparate de masurat cantitatile consumate, suma calculandu-se cu aproximatie pe baza capacitatilor instalate ale aparatelor sau a consumurilor posibile. [< germ. Pauschale].

SENSIBILITATE, sensibilitati, s. f. 1. Facultate de a simti, de a reactiona la e*******i, de a-si schimba, intr-o anumita masura, starea initiala sub actiunea unui agent exterior; acuitate a simturilor; capacitatea de a percepe senzatii. 2. capacitate de reactie afectiva; intensitate afectiva; emotivitate, afectivitate. ♦ (In arta si literatura) capacitatea de a transmite, de a provoca emotii artistice; receptivitate artistica. 3. Insusire a unui instrument sau a unui aparat de a reactiona la cele mai mici variatii ale unor agenti externi (ca diferenta de temperatura sau de greutate, schimbarea presiunii etc.). 4. (Chim.) Marimea concentratiei unei solutii in substanta de analizat, care produce, in timpul reactiei de recunoastere, un efect situat la pragul perceperii senzoriale. 5. Predispozitie a organismelor la diferite boli. 6. Calitate a materialelor fotografice de a fi sensibile (4). – Din fr. sensibilite, lat. sensibilitas, -atis.

COTARI, cotaresc, vb. IV. Tranz. A masura cu cotul (II) dimensiunile unui butoi pentru a-i calcula capacitatea. – Cot + suf. -ari.

CINZEACA ~eci f. 1) Veche unitate de masura pentru lichide egala cu 0,16 litri. 2) Vas de sticla cu aceasta capacitate. /Din cincizeci

PREVEDERE s. f. 1. faptul de a prevedea. 2. (pl.) masuri, dispozitii cuprinse intr-un act normativ, intr-un tratat etc., care trebuie respectate. ♦ ĩ sociale = sistem de masuri privind acordarea de asistenta sociala persoanelor care si-au pierdut capacitatea de munca. 3. prudenta, precautie. (< prevedea)

PREVEDERE, prevederi, s. f. 1. Faptul de a (se) prevedea. ♦ (Mai ales la pl.) Indicatie, dispozitie dintr-un tratat, dintr-un act normativ etc. ♦ Prevederi sociale = ansamblu de masuri privitoare la acordarea asistentei sociale unor persoane care si-au pierdut capacitatea de munca sau minorilor ramasi fara sustinatori. 2. Prudenta, precautie. – V. prevedea.

AMILOGRAF, amilografe, s. n. Aparat care masoara si inregistreaza consistenta gelului de amidon dintr-o faina pentru a determina capacitatea de panificatie a acesteia. – Din fr. amylographe.

GALON¹ ~oane n. 1) (mai ales in tarile anglofone) Unitate de masura a volumului (egala cu circa 4 litri). 2) Garafa pentru bauturi avand o asemenea capacitate. /<fr., engl. gallon

SIMT ~uri n. 1) Insusire a organismului viu de a receptiona si de a prelucra e*******i externi sau interni sub forma de senzatii constiente. ◊ Organe de ~ organe care receptioneaza e*********e din mediul exterior si interior. 2) capacitate de a intelege, de a prelucra real un lucru. ~ul responsabilitatii. ~ul masurii. ~ul umorului. ◊ ~ practic priceperea de a rezolva chestiuni practice. /v. a simti

LIZIMETRU, lizimetre, s. n. Instalatie speciala cu ajutorul careia se colecteaza si se masoara cantitatea de apa infiltrata intr-un anumit volum de sol in vederea studierii capacitatii de inmagazinare a apei pe diferite tipuri de sol. – Din fr. lysimetre.

OBIECTIVISM (‹ germ.) s. n. Orice doctrina sustinand capacitatea intelectului uman de a ajunge la o cunoastere sigura, controlabila intr-o anumita masura, a anumitor lucruri, in opozitie cu scepticismul si relativismul. ♦ (In etica) Conceptie sustinand ca anumite teze morale raman adevarate indiferent de ceea ce crede un subiect sau altul. ♦ Atitudine de nepartinire, de renuntare la orice apreciere critica in domeniul cunostintelor, teoriilor, ideilor despre societate si om in interpretarea si aprecierea fenomenelor social-politice; pretentie de a elimina din campul stiintelor socio-umane tor ce tine de ideologie, de judecati de valoare, scopuri, idealuri etc.

OCROTIRE, ocrotiri, s. f. Actiunea de a ocroti si rezultatul ei; aparare, protejare, sprijin, ajutor. ◊ Ocrotirea sanatatii = complex de masuri luate de stat pentru prevenirea bolilor, intarirea si refacerea sanatatii, prelungirea vietii si a capacitatii de munca a oamenilor. Ocrotirea naturii = actiune organizata de stat, de o institutie stiintifica nationala sau internationala in scopul utilizarii rationale, al conservarii si al reproducerii resurselor naturale. ♦ Adapost, azil. – V. ocroti.

SPIROMETRU s.n. Instrument medical pentru masurarea capacitatii de respiratie a plamanilor. [< fr. spirometre, cf. lat. spirare – a respira, gr. metron – masura].

FIABILITATE s. f. 1. capacitate de functionare a unui aparat, a unui sistem tehnic fara defectiuni o perioada indelungata de timp. 2. ramura a stiintei care studiaza masurile generale ce trebuie avute in vedere la proiectarea, fabricarea si exploatarea sistemelor tehnice pentru a se asigura o maxima eficienta in utilizarea lor. 3. (biol.) probabilitate de supravietuire a unui organism, exprimata prin vitalitate, capacitate de adaptare la conditiile de mediu. (< fr. fiabilite, engl. fiability)

FIABILITATE s.f. 1. Totalitatea calitatilor unui sistem tehnic care determina capacitatea acestuia de a functiona fara defectiuni intr-un interval de timp in anumite conditii date. 2. Marime care caracterizeaza siguranta in functionare a unui sistem tehnic in conformitate cu normele prescrise. ◊ Teoria fiabilitatii = ramura a stiintei care studiaza masurile generale ce trebuie avute in vedere la proiectarea, fabricarea si exploatarea sistemelor tehnice pentru a se asigura o maxima eficienta in utilizarea lor. [Pron. fi-a-. / cf. fr. fiabilite].

RABDARE, rabdari, s. f. 1. Faptul de a rabda; capacitate fireasca de a suporta greutati si neplaceri fizice sau morale; putere de a astepta in liniste desfasurarea anumitor evenimente. ◊ Expr. A(-si) pierde rabdarea sau a-si iesi din rabdare (ori din rabdari) = a-si pierde calmul, stapanirea de sine. A scoate (pe cineva) din rabdare (sau din rabdari) = a supara, a enerva, a indispune (pe cineva) peste masura. (Glumet). A manca (sau a se hrani cu) rabdari prajite = a rabda de foame. Rabdare si tutun, se spune cuiva care are de asteptat mult. ♦ (Cu valoare de imperativ) Asteapta! 2. (Rar; la pl.) Suferinte, lipsuri. 3. Perseverenta, tenacitate, staruinta. – V. rabda.