DOLOMITA s.f. Mineral alcatuit din carbonat de calciu si de magneziu, care intra in constitutia unor mari masive muntoase; (p. ext.) roca calcaroasa care contine magneziu. [Var. dolomit s.n. / < fr. dolomite, cf. Dolomieu – mineralog francez].

ALATAU, denumirea unor masive muntoase din Kirghizia si Kazahstan (C.S.I.) la SE de L. Balhas: Djungarski A. (4.464m), Kunghei A. (4.771 m), Kirghizki A. (4.875 m), Talaski A. (4.482), Terskei A. (5.216 m), Zailinski A. (4.973 m), Koksa A. (5.982).

ASIA, cel mai mare continent al Pamintului; 43,95 mil. km² (1/3 din suprafata uscatului); 3,05 miliarde locuitori (1988). Este cuprins intre Oc. Inghetat (la N), Oc. Pacific (la E), Oc. Indian (la S) si Marea Rosie, Marea Mediterana, Marea Neagra, M-tii Caucaz, Marea Caspica si M-tii Ural (la V); se intinde de la 26º10’ long. E (capul Baba din Asia Mica) la 169º10’ long. V (Capul Dejnev) pe c. 9.000 km si de la 77º44’ lat. N (Capul Celiuskin) la 1º16’ lat. N (Capul Piai din Pen. Malacca), pe 11.000 km. Relieful: A. este extrem de variat, cu lanturi montane, podisuri si cimpii de dimensiuni foarte mari si cu alt. medie ridicata (960 m). Continentul asiatic este constituit din doua grupe de cimpii si platouri, grupate de o parte si de alta a unei zone montane. Aceasta se intinde din Pen. Asia Mica si trece prin nodul orografic al Pamirului, de unde se desparte in doua ramuri: de N, formata dintr-o serie de masive muntoase care se orienteaza in centru pe directia V-E (M-tii Tian-Shan), la o directie SV-NE, ca ulterior sa se indrepte spre E pina la str. Bering, si de S cu o directie V-E in M-tii Himalaya, iar din nodul orografic al Pod. Iunnan spre S prin Pen. Indochina, continuindu-se din nou pe directia V-E in Arh. Malaez. Fatada orientala a A. este alcatuita dintr-o suita de pen. si arh., care se unesc in S cu arcul Filipinelor si cu Arh. Malaez. Sectoarele de orogeneza precambriana sint destul de rare (Pen. Arabia si in Pod. Deccan). Miscarile orogenice care au lasat urme sint cele caledoniene (M-tii Ural), hercinice si mai ales alpine (M-tii Himalaya). Se pot distinge citeva ansambluri geomorfologice mari. In N se dezvolta un ansamblu format din cimpii, depr., platouri si masive vechi reinaltate. La V de fl. Enisei se desfasoara C. Siberiei Occidentale, iar in centru, Pod. Siberiei Centrale. In S si in E acestui pod. se ridica muntii caledonieni si hercinici. Legatura dintre complexul muntos caledoniano-hercinic si cel alpin din S o face depr. endoreica Aralo-Caspica. In SV si S se dezvolta ansamblul Pen. Arabia si si pod. Deccan, resturi ale soclului precambrian. Ansamblul alpin din S continentului se intinde din Pen. Asia Mica pina in Arh. Sondele Mici. Din Anatolia spre E se despart doua sisteme montane hercinice, Caucaz si Kopetdag la N si Zagros, Belucistan si Suleiman la S, care incadreaza Pod. Iran. Sistemul Himalaya, constituit din mai multe culmi paralele orientate spre V-E, atinge in vf. Chomolungma cea mai mare alt. a Pamintului (8.848 m). Ansamblul Extremului Orient este constituit de o succesiune de arcuri montane, care formeaza ins. sau pen. alungite. Resursele naturale. Subsolul A. este bogat in zacaminte de carbuni (Siberia si E Chinei), petrol (Orientul Apropiat si Mijlociu si Indonezia), gaze naturale (Asia Centrala, Siberia), minereu de fier (Siberia. NE Chinei, India, Filipine, Turcia), aur (Siberia, India, Birmania, Sri Lanka), mangan (Caucaz, India, E Chinei), plumb, zinc, wolfram, antimoniu, crom (Turcia), cositor (Makaysia, Indonezia), bauxita (Indonezia). Clima. Pe intinsul continentului sint prezente toate tipurile climatice. Lipsa lanturilor montane latitudinale in N favorizeaza patrunderea adinca a maselor de aer arctice spre interiorul continentului. Temperaturile cele mai coborite (- 70 ºC) s-au inregistrat in NE Siberiei. In centrul A. se instaleaza iarna un anticiclon termic, din care curentii de aer inainteaza sub forma alizeului de NE, transformat in musonul de iarna, spre Oc. Indian, catre NV in Siberia Occidentala, catre SE in Siberia Orientala si Pen. Indochina. Vara situatia se schimba, locul anticiclonului fiind luat de o arie ciclonala, unde temperaturile depasesc 50 ºC, iar curentii de aer au o circulatie inversa, alizeul de SV transformindu-se in musonul de vara. Precipitatiile sint abundente la S de M-tii Himalaya (c. 12.000 mm/an la Cherrapunji in India) si in Asia de SE datorita musonilor de vara si barajelor montane din calea acestora. Arh. Malaez are un regim pluviometric tipic ecuatorial, in timp ce pustiurile tropicale din Pen. Arabia, India, Pod. Iran, ca si cele temperate din A. Centrala, primesc cantitati de precipitatii extrem de reduse. Hidrografia. Desi 1/3 din A. este endoreica, reteaua hidrografica este bine reprezentata. In Oc. Inghetat se varsa marile fl. ale Siberiei: Obi cu Irtis, Enisei, Lena, Kolima si Indighirka. In Oc. Pacific se varsa fl. Amur, Huanghe, Yangtze, Xijiang si Mekong. In Oc. Indian se varsa fl. Saiween, Irrawaddy, Gange, cu afluentul sau din zona de varsare, Brahmaputra, Ind, Tigru cu Eufrat, unite in Shatt al’Arab. Lacurile cele mai importante sint: Aral, Balhas si Baikal (cel mai adinc din lume).

BISTRITA 1. Riu, afl. dr. al Siretului la sud de Bacau; 288 km. Izv. din M-tii Rodnei, strabate Depr. Dornelor si trece prin orasele Vatra Dornei, Bicaz, Piatra-Neamt, Buhusi si Bacau. Hidrocentrale in cascada pe cursul mijlociu si inferior (Stejaru, Piatra-Neamt, Roznov, Pingarati, Girleni, Bacau I si II etc.). Cursul B. a fost barat, creindu-se lacul de acumulare Izvorul Muntelui. Plutarit. Afl. pr.: Dorna, Neagra, Bistricioara, Bicaz, Tarcau. De la Izv. si pina la confl. cu Dorna poarta numele de Bistrita Aurie. Pentru intreg cursul B. se mai foloseste denumirea de Bistrita moldoveneasca spre a o deosebi de Bistrita ardeleana (2) si Bistrita olteana (3.). 2. Riu, afl. dr. al Sieului (afl. al Somesului Mare); 65,4 km. Izv. din N masivului Calimani si trece prin municipiul Bistrita. Numit si Bistrita ardeleana. 3. Riu, afl. dr. al Oltului; 50 km. Izv. din M-tii Capatinii. Numit si Bistrita olteana sau vilceana. 4. Muntii Bistritei, sistem de masive muntoase in Carpatii Orientali, drenat de Bistrita, situat intre defileul Bistritei de la Zugreni in N si valea Bistricioarei la S. Creasta principala este fragmentata in masive (Pietrosu, Birnaru, Grintiesu Mic si Mare, Budacu etc.), alcatuite din roci cristaline. Alt. max.: 1.859 m (vf. Budacu). Paduri de rasinoase. 5. Dealurile Bistritei, dealuri pe marginea de E a Pod. Transilvaniei, intre poalele M-tilor Calimani si Valea Dipsa, drenate de Bistrita ardeleana (2), Sieu si Budac. Sint constituite dintr-o asociatie de culme deluroase. 6. Municipiu in depr. cu acelasi nume, resed. jud. Bistrita-Nasaud; 86.587 loc. (1991). Termocentrala. Constr. de masini si utilaje si de motoare electrice. Intrepr. de prelucr. lemnului (mobila, articole din lemn, de uz casnic si tehnic), mat. de constr. (produse refractare, prefabricate din beton, cahie de teracota), textile (filatura de lina pieptanata), de sticlarie pentru menaj si alim. (produse lactate, panificatie); ateliere de reparatii. Fabrica de acumulatori pentru autoturisme (din 1980). Centru pomicol (complex modern de depozitare si conservare a fructelor) si viticol. Colegiu tehnic. Numeroase monumente istorice: biserica ortodoxa (fosta biserica franciscana, sec. 13), biserica evanghelica (sec. 14-15, transformata in sec. 16), fortificatii (sec. 15-16), cladiri din vechiul ansamblu comercial (sec. 16-17), case particulare (sec. 16). Muzeu cu sectii de istorie, stiintele naturii, etnografie si arta plastica. Mentionat documentar pentru prima oara in 1264, dar cu existenta anterioara invaziei tatarilor (1241); devine oras in 1349; important centru mestesugaresc si comercial, a intretinut relatii strinse cu Moldova. Intre 1529 si 1546 (cu intreruperi) s-a aflat in stapinirea domnului Petru Rares. Important centru al luptei de emancipare sociala si nationala a romanilor din Transilvania. Scoala luterana din sec. 16. Declarat municipiu in 1979. 7. Manastirea ~, situata in com. Viisoara, jud. Neamt ctitorita inainte de 1407 de Alexandru cel Bun, caruia ii serveste si de necropola. Turn clopotnita zidit de Stefan cel Mare (1498). In 1554, biserica este reconstruita de Alexandru Lapusneanu, de plan triconc, dezvoltat cu gropnita si pridvor inchis. Paraclisul pastreaza un ansamblu de pictura murala din sec. 16. 8. Manastirea ~, (in com. Costesti, jud. Vilcea), ctitorita de boierii Craiovesti inainte de 1491, refacuta in 1519, cind este pictata de Dobromir din Tirgoviste. Refacuta din nou de Constantin Brincoveanu in 1683. In 1710 este adaugat pridvorul bolnitei. In 1846, Bibescu Voda reface biserica manastirii in stil neogotic. Este pictata, in 1855, de Gh. Tattarescu. Biserica bolnitei este singurul edificiu din vechiu complex, cu picturi din 1513 si 1514.

MUNCEL, muncele, s. n. Munte sau deal mic, care constituie o treapta mai coborata a unui lant sau a unui masiv muntos, cu structura cutata, alcatuit din roci dure. – Din lat. monticellus.

SIR, siruri, s. n. 1. Grup, multime de fiinte sau de lucruri dispuse in succesiune, desfasurate in linie (dreapta); rand, sirag (1). ◊ Loc. adv. si adj. In sir = in rand unul dupa altul. ♦ Sirag (2). ♦ (Inv.) Rand scris sau tiparit. ♦ Lant de munti; masiv muntos. ♦ Dara formata de un lichid care se prelinge pe ceva. 2. Succesiune de fapte, evenimente, unitati de timp etc. Sir de intamplari. ◊ Loc. adj. si adv. In sir = pe rand, succesiv, neintrerupt, necontenit. 3. Desfasurare continua si regulata, inlantuire logica a ideilor, a faptelor intr-o expunere, intr-o relatare; fir. ◊ Loc. adj. si adv. Fara sir = lipsit de legatura logica, incoerent. 4. (Mat.) Multime infinita, ordonata, ale carei elemente pot fi puse in corespondenta cu multimea numerelor naturale. – Refacut dupa sire (pl. lui sira).

TUNEL, tuneluri, s. n. Galerie subterana care traverseaza un masiv muntos sau deluros sau trece pe sub nivelul solului, pe sub o apa etc., servind drept cale de comunicatie. [Pl. si: tunele] – Din fr. tunnel.

RAMURA, ramuri, s. f. 1. Fiecare dintre ramificatiile unei tulpini de planta. ♦ Fiecare dintre ramificatiile coarnelor cerbului si ale capriorului. ♦ Diviziune (secundara) a unui curs de apa principal, subimpartire a unui masiv muntos etc. ♦ Diviziune a unei artere, a unui nerv etc. ♦ Fig. Ramificatie a unei familii, a unui popor. 2. Fig. Diviziune, sector al unei discipline stiintifice, al unei activitati practice etc. – Din ram.

INSELBERG s.n. (Geol.) Munte din regiunile tropicale sau de desert, ramas izolat dintr-un masiv muntos care a fost demolat. [< germ. Inselberg, cf. fr. inselberg].

TUNEL s.n. 1. Galerie subterana care permite trecerea unei cai de comunicatie printr-un masiv muntos, pe sub nivelul solului sau pe sub o apa. 2. (Fig.) Efect de tunel = trecerea unei particule printr-o bariera de potential cu valoare mai mare decat energia particulei. ◊ Tunel aerodinamic = suflerie aerodinamica. 3. (Anat.) Spatiu prin care trec anumite formatiuni. [Pl. -luri, -le. / < fr., engl. tunnel].

VORLAND s.n. (Geol.) Platforma aflata in fata unui masiv muntos pe care il inconjura. [Pron. for-. / < germ. Vorland].

GAP s. n. 1. (geogr.) strapungere de tipul cheilor a unui masiv muntos; trecatoare. 2. (inform.) zona de pe o banda magnetica, detectabila electronic, care separa inregistrarile de pe aceasta. (< engl. gap, prapastie)

INSELBERG s. n. munte din regiunile tropicale sau de desert, ramas izolat dintr-un masiv muntos demolat. (< germ. Inselberg)

TUNEL s. n. 1. galerie subterana care permite trecerea unei cai de comunicatie printr-un masiv muntos, pe sub nivelul solului sau pe sub o apa. 2. (fig.) efect de ~ = trecerea unei particule printr-o bariera cu potential cu valoare mai mare decat energia particulei. ◊ ~ aerodinamic = suflerie aerodinamica. 3. (anat.) spatiu prin care trec anumite formatiuni. (< fr. tunnel, germ. Tunnel)

VORLAND [FOR-] s. n. platforma in fata unui masiv muntos pe care il inconjura. (< germ. Vorland)

AHAGGAR (HOGGAR), masiv muntos cristalin in Sahara centrala. Alt. max.: 2.908 m (Mt. Tahat). La poalele lui se gaseste o imensa hamada.

ALMAJ (ALMAJULUI) 1. Muntii ~, masiv muntos din grupa M-tilor Banatului, la N de defileul Dunarii, constituit din roci cristaline cu intruziuni de granite si calcare jurasice. Alt. max.: 1,224 m (vf. Svinecea Mare). Paduri de fag. 2. Depresiunea ~, zona depresionara intramontana in sudul Banatului, intre M-tii Semenicului, Almajului si Locvei, drenata de riul Nera. Supr.: 250 km². Relief colinar, de terase si lunci. Clima blinda. Expl. forestiere, de calcare, de carbuni si azbest. Culturi de cartofi si de porumb. Zona pomicola si de crestere a vacilor de lapte. Cunoscuta si sub numele de Depresiunea Bozovici. 3. Com. in jud. Dolj; 4.115 loc. (1991). Cula Poenaru (1764); biserica (1787).

ALPII ALBANEZI, masiv muntos in V Pen. Balcanice (Albania), continuare a Alpilor Dinarici, cuprins intre izv. riurilor Drin si Drina. Alt. max.: 2.751 m (vf. Korab).

ANINA 1. Muntii Aninei, masiv muntos calcaros in M-tii Banatului, intre vaile Carasului la N si Nerei la S. Forme carstice specifice: lapiezuri, doline, uvale, chei, izbucuri, pesteri etc. Alt. max.: 1.160 m (vf. Leordis). Zacaminte de huila. La poalele lor se afla orasele Anina si Oravita. 2. Oras in jud. Caras-Severin; 11.703 loc. (1991). Expl. de huila argile refractare si sisturi bituminoase. Termocentrala (990 MW); cocserie; fabrica de mobila si cherestea; intreprinderi de panificatie. Centru turistic. Declarat oras in 1952.

ANTIATLAS (ATLAS ES-SARHIR), masiv muntos cristalin in S Marocului. Lungime: c. 600 km. Alt. max.: 3.304 m (Djebel Siroua). Zacaminte de min. de cobalt, nichel si aur.

ANTILIBAN (JEBEL ESH SHARQI [es sarki]), masiv muntos grezos intre Siria si Liban, lung de 150 km. Alt. max.: 2.814 m, in Mt. Hermon (Jebel esh Sheikh). Pantele sint acoperite cu paduri de stejar vesnic verzi.

ARDENI (ARDENNES [arden]), masiv muntos hercinic, de mica alt., situat in Belgia, Franta si Luxemburg, alcatuit din gresii si sisturi paleozoice. Alt. med.: 400 m; alt. max.: 694 m. Zacaminte de huila si de min. de fier. Paduri de stejar. Turbarii. – Balalia din ~, ofensiva germana, condusa de feldmaresalul G. von Rundstedt, desfasurata (dec. 1944 – ian. 1945) cu scopul de a realiza o strapungere strategica pina la Bruxelles si Anvers, si de a incercui trupele anglo-americane aflate la N de directia germana de atac; ofensiva a esuat.

ARMORICAN, masivul ~ (MASSIF ARMORICAIN), masiv muntos hercinic, peneplenizat, situat in V Frantei si alcatuit din sisturi cristaline. Alt. max.: 417 m. Clima cu influente oceanice. Zacaminte de huila, de min. de fier si polimetalice.

ATHOS (HAGION OROS) 1. masiv muntos si pen. in Grecia de NE, in Pen. Calcidica. Alt. max.: 2.033 m. 2. Republica monastica, cu regim de departament ad-tiv autonom in cadrul Greciei; 336 km²; 1,5 mii loc. (1981); resed.: Karyai. Clima mediteraneana. Numeroase manastiri ortodoxe („Marea Lavra”, „Vatopedi” s.a.), intemeiate cu incepere din sec. 9, in care se gasesc valoroase fresce, mozaicuri, sculpturi in lemn, manuscrise rare. Inca din sec. 14 numerosi domni romani au reparat, refacut si inzestrat manastiri de la A. La sfirsitul sec. 16 au inceput „inchinarile” de manastiri si mosii din Tarile Romane comunitatilor grecesti de la A., situatie curmata de legea secularizarii averilor manastiresti adoptata in 1863 de domnitorul Al.I. Cuza. Importanta religioasa si turistica.

BAIULUI, Muntii ~, masiv muntos, format din flis, in V Carpatilor de Curbura, limitat de M-tii Bucegi (la V), Ciucas (la E) si Birsei (la N). Alt. max.: 1.926 m (vf. Neamtu); format din mai multe inaltimi muntoase; Girbova, Clabucetele Baiului, Taurului si Azugai. Pajisti alpine. Zona turistica. Se mai numesc si M-tii Girbovei.

BAKONY [bəcon], masiv muntos in Ungaria, lung de 80 km, la N de L. Balaton. Alt. max.: 704 m (vf. Korishegy). Carst. Paduri de stejar si de fag. Expl. de bauxita, carbune brun si mangan.

BAMIAN, masiv muntos in Afghanistanul central (masivul Hindukush). Alt. max.: 5.143 m (vf. Shafuladi din culmea Koh-i-Baba). Pasul cu acelasi nume (3.700 m alt.) leaga Turkestanul afghan de Kabul.

BESKIZI (pol. BESKIDY, ceh. BEZKYDY), masiv muntos cristalin, in Carpatii nord-vestici, la granita dintre Ceho-Slovacia, Polonia si Ucraina, intre pasurile Jablonica (la V) si Dukla (la E). Orografic se impart in B. de Est si B. de Vest. Lungime: c. 300 km. Alt. max.: 1.725 m (vf. Babia Gora). Din acest masiv izv. Vistula. Parcuri si rezervatii naturale.

BODOC, 1. Muntii Bodocului, masiv muntos in S Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura), intre Olt si riul Negru, limitat de muntii Ciucului (la N), Nemira (la NE) si depr. Birsei (la S). Alcatuit din flis cu intruziuni vulcanice. Alt. max.: 1.241 m (vf. Carpinis). Expl. de andezit (Bixad si Micfalau). Izv. minerale (Baile Tusnad, Malnas, Turia, Bodoc). 2. Com. in jud. Covasna, pe Olt; 2.594 loc. (1991). Expl. de argila. mat. de constr. (caramida, tigla). Ape minerale carbogazoase, bicarbonatate, sodice, calcice, magneziene folosite atit ca ape de masa, cit si in tratamentul afectiunilor digestive, hepato-biliare si renale. Statie de imbuteliere a apelor minerale. Statie de c. f. Biserica (sec. 15).

BOEMIA 1. Denumirea terit. pe care s-a constituit statul ceh. 2. Denumirea Cehiei, in cadrul Imp. Habsburgic, intre 1526 si 1918. 3. Podisul Boemiei, pod. cu aspect deluros si climat continental, in V Cehiei, incadrat de M-tii Sudeti, Metaliferi, Padurea Boemiei si Colinele Ceho-Morave. Alcatuit din roci cristaline si metamorfice paleozoice. Alt. med.: 200-500 m. Adinc fragmentat si drenat de cursul superior al fl. Elba (Labe) si afl. sai Vitava si Ohre; zacaminte de min. de plumb, zinc, wolfram, uraniu, carbune, nichel, grafit. Se mai numeste si Patrulaterul Boem. 4. Padurea Bosniei (Cesky Les sau Bohmer Wald), masiv muntos la granita Ceho-Slovaciei cu Germania. Lungime; 80 km; alt. max.: 1.039 m (Cerchov). Alcatuit din granite, gnaise si sisturi cristaline. Expl. forestiere.

BRETCU 1. M-tii ~, masiv muntos in Carpatii de Curbura, limitat de depr. Tirgu Secuiesc la V si de obirsiile riurilor Bisca Mare si Oituz la E. Constituiti predominant din depozitele de flis grezos si in mai mica masura din sisturi argiloase si gresii. Alt. max.: 1.503 m (vf. Musat). Nod hidrografic (de aici izv. numeroase piriuri: Bretcu, Orbat, Covasna, Zagon etc.). 2. Com. in jud. Covasna; 4.049 loc. (1991). Cherestea; mat. de constr. (caramida). Statie de c. f. Asezare civila si castru roman de piatra (sec. 2). Biserica (sec. 18).

BUCEGI, masiv muntos in extremitatea estica a Carpatilor Meridionali, intre Valea Prahovei la E, pe care o domina printr-un abrupt de peste 1.000 m, si Valea Dimbovitei la V. Are aspect de podis inalt, de c. 2.000 m. Evidente urme ale glaciatiunii cuaternare (Valea Gaura, Valea Cerbului) si frecvente fenomene periglaciare („Sfinxul”, nise nivale, riuri de pietre, grohotisuri, stincile sub forma de ciuperci – „Babele” etc.). Alt. max.: 2.505 m (vf. Omu). Obiective turistice: Pestera Ialomitei, Cheile Tatarului, Zanoagei si Orzei, „Sfinxul”, „Babele”; cabane, hoteluri. Pe B. urca linii de teleferic de la Sinaia si din Busteni. Statie meteorologica de ordinul I (vf. Omu); pirtii de bob si schi.

BUDACU, masiv muntos cristalin in M-tii Bistritei (Carpatii Orientali), situat intre riurile Neagra Brostenilor (la N) si Borca (la S). Constituit din calcare cristaline. Alt. max.: 1.859 m (vf. Budacu). Paduri si pajisti alpine.

BUKK, masiv muntos calcaros si vulcanic in N Ungariei. Alt. max.: 957. Pomicultura si viticultura. Parc national (1977).

CAMBRIENI (CAMBRIAN MOUNTAINS) [kæmbriən mauntainz], Muntii ~, masiv muntos, puternic erodat, in Marea Britanie (Pen. Wales), alcatuit din gresii, sisturi, calcare si roci vulcanice paleozoice. Alt. medie: 1.085 m (vf. Snowdon). Lungime: c. 150 km. Expl. de huila, min. de fier si polimetalice. Paduri de foloase. Rezervatii si parcuri naturale.

CARNICI, Alpii ~, masiv muntos in E Alpilor, la granita Austriei cu Italia; lungime: 120 km. Alt. max.: 2.780 m (vf. Hohe Warte). Alcatuit din sisturi cristaline, formeaza cumpana de ape dintre bazinul Dravei si riurile ce se varsa in G. Venetia.

CAUCAZ, masiv muntos in Armenia, Azerbaidjan, Gruzia si Rusia, situat intre M. Neagra si M. Caspica, format in timpul orogenezei alpine. Lungime: 1.500 km. Constituie parte a limitei de S dintre Europa si Asia. Este format din granite, sisturi cristaline si argiloase. Cuprinde culmile C. Mare si C. Mic. Alt. max.: 5.642 m (vf. Albrus). In C. sint c. 2.000 de ghetari. Clima temperata in N, subtropicala in Transcaucazia, montana pe inaltimi. Riurile (Kura, Terek, Rioni, Kuban s.a.) au mari resurse hidroenergetice. Zacaminte de min. polimetalice, mangan, carbune, mat. de constr., petrol. Izv. minerale curative. Vegetatie specifica foarte bogata. Turism. Alpinism.

CEAHLAU 1. masiv muntos, situat in Carpatii Orientali, intre Valea Bistritei la E, a Bistricioarei la N si a Bicazului la S. Este alcatuit in special din conglomerate, care dau in relief forme pitoresti (abrupturi, turnuri, colti). Alt. max.: 1.907 m (vf. Ocolasu Mare). Importante obiective turistice (cascada Duruitoarea, Caciula Dorobantului, Turnul lui Budu, cabane, la poale statiunea Durau s.a.). Rezervatie complexa (4.073 ha) declarata in 1990 parc national, cu numeroase endemisme carpatice (coada soricelului, garofita de munte, vulturica etc.), raritati floristice (vulturica de Pojorita, ghintura s.a.), monumente ale naturii (papucul doamnei, floarea de colti, tisa etc.) si unele dintre cele mai frumoase exemplare de larice din tara, cunoscute si sub denumirea de zada, „stejarul muntilor” sau „crin”, de unde si denumirea rezervatiei naturale „Polita cu Crini”. 2. Com. in jud. Neamt, la poalele masivului Ceahlau, pe malul lacului de acumulare Izvorul Muntelui; 2.470 loc. (1991). Expl. forestiere. Centru turistic. In apropiere, statiune arheologica din Paleoliticul mijlociu si tirziu.

CENIS (MONT CENIS) [mo səni], masiv muntos cristalin in Alpii Savoiei, la granita franco-italiana. Alt. max.: 3.378 m. Strabatut la 2.083 m alt. prin pasul omonim, de o sosea, iar la V de un tunel de c. f. (Tunelul Frejus) de 13.660 m lungime, care uneste Modane (Franta) de Bardonecchia (Italia), dat in functiune in 1871.

CERVINO (MONTE CERVINO sau MATTERHORN), masiv muntos in Alpii Pennini, intre Valais (Elvetia) si Piemonte (Italia), alcatuit din gnaise. Alt. max.: 4.477 m. Escaladat prima oara in 1865 de o echipa engleza, condusa de alpinistul W. Whymper.

CEVENI (CEVENNES [seven]), Muntii ~, masiv muntos in SE masivului Central francez, alcatuit din roci cristaline si calcare; se prezinta ca o serie de platouri inclinate spre S. Lungime: c. 150 km. Alt. max.: 1.702 m (vf. Lozere). Zacaminte de huila. Pomicultura. Cresterea animalelor. Parc national.

CHENAB, riu in India si Pakistan, afl. dr. al riului Sutlej; c. 1.100 km. Izv. din masivul muntos Himalaya. Regim musonic. Navigatie. Mari sisteme de irigatie (200 mii ha). Trece prin Multan.

CHOMOLUNGMA [tʃomolungma], virf si masiv muntos in Himalaya, situat la granita dintre Nepal si China. Alcatuit din gnaise si granite si acoperit de ghetari si zapezi persistente. Alt. max.: 8.848 m, cel mai inalt virf al planetei, cucerit la 29 mai 1953 de neozeelandezul Edmund Hillary si nepalezul Tenzing Norgay din expeditia britanica a lui J. Hunt. Mai este cunoscut si sub denumirea Everest, data in cinstea lui sir George Everest. Parc national nepalez.

CIUC 1. Muntii Ciucului, masiv muntos impadurit in grupa centrala a Carpatilor Orientali, intre Depr. Ciucului (la V), Trotus (la E) si Valea Uzului (la S), alcatuit din depozite cretacice. Alt. max.: 1.565 m (vf. Soiu). 2. Depresiunea ~, depr. intramontana, tectono-vulcanica, in Carpatii Orientali, pe cursul sup. al Oltului, intre masivele Harghita, Puciosu, Ciucului si Hasmas. Supr.: c. 300 km². Este impartita in trei compartimente prin pragurile de la Racu si Jigodin. Relief de campie inalta (c. 700 m alt.), iar in E colinar. Frecvente inversiuni termice in anotimpul rece. Expl. forestiere si de roci de constr. Numeroase izv. minerale (peste 130 captate).

CIUCAS, masiv muntos situat in partea de S a Carpatilor Orientali, intre riurile Teleajen, Buzau (spre E) si Doftana (spre V). Este alcatuit din conglomerate si calcare care dau un relief ruiniform, spectaculos, cu abrupturi (sectorul Tigailor Mari si Mici), si stinci izolate („Sfinxul Bratocei”, „Porumbelul Bratocei”, unele dintre ele avind si forma unor ciuperci uriase), turnuri, coloane, hornuri. Alt. max.: 1.956 m (vf. Ciucas). Rezervatie complexa. Obiectiv turistic.

CLABUCET (‹ clabuc) s. n. masiv muntos mic (alt. 800-1.400 m), rotunjit, format de obicei din flis (ex. c. Predealului).

CODRU-MOMA, masiv muntos impadurit in V M-tilor Apuseni, intre Crisu Alb si Crisu Negru. Alt. max. 1.112 m (vf. Plesu), in E lui apar calcare cu numeroase fenomene carstice, in V sisturi cristaline si riolite, iar in S roci vulcanice. Expl. de marmura si calcare ornamentale (Vascau si Moneasa). Ape minerale termale (Moneasa). Cunoscut si sub denumirea de M-tii Codrului.

HASMAS 1. masiv muntos in Carpatii Orientali, intre M-tii Giurgeu (la N), Tarcau (la E) si Cius (la S) si depr. Giurgeu-Ciuc (la V); important nod orohidrografic (de aici izvorasc Oltul, Muresul, Bicazul, Trotusul). Alcatuit din roci cristaline si calcare jurasice. Frecvente forme carstice (doline, lapiezuri, chei). Alt. max.: 1.729 m (vf. Hasmasu Mare). Versantii sunt acoperiti de paduri de molid. Cunoscut si sub numele de M-tii Curmaturii sau Haghimas. 2. Com. in jud. Arad, in depr. Zarand; 1.387 loc. (1998). Pomicultura. Biserica de lemn (sec. 18), in satul Agrisu Mic.

COZIA 1. masiv muntos in SV M-tilor Fagaras, intre Olt si Topolog, alcatuit din gnaise, sisturi cristaline si calcare. Alt. max.: 1.668 m (vf. Cozia). Parc national (1990). 2. Pas si defileu situate pe cursul mijlociu al Oltului, intre confl. acestuia cu Lotru si orasul Calimanesti; lungime: 14 km. 3. Manastire ctitorita de Mircea cel Batrin. Biserica mare dateaza din 1387-1388, pastrind in pronaos pictura originara din 1391 si adapostind mormintul domnitorului (1418). In 1706-1707, C. Brincoveanu ii adauga un pridvor, iar in 1708 comanda pictura din naos si pridvor. In 1542, Radu Paisie ctitoreste biserica bolnitei, cu fresce din 1543, realizate de David si Radoslav. Tot din sec. 16 dateaza paraclisul sudic, ctitorit de egumenul Amfilohie, iar din sec. 17 paraclisul nordic, ctitorit de arhimandritul Ioan de la Hurezi.

CUMBERLAND [cambəlænd] 1. Pen. in Marea Britanie, pe coasta de NV a Angliei. Relief muntos cristalin, cuartitic si vulcanic (alt. 978 m – vf. Scafell Pikes), cu vai adinci si numeroase lacuri glaciare. Expl. de huila min. de fier si plumb. Cresterea animalelor. Parc national. 2. masiv muntos in SV Apalasilor, cu culmi paralele (500 – 1.200 m alt.), taiat de numeroase defilee. Expl. de carbuni. 3. Pen. in E ins. Tara lui Baffin, la N de golful cu acelasi nume, scaldata de curentul Groelandei. 4. Riu in E S.U.A., afl. stg. al riului Ohio; 1.109 km. Izv. din platoul omonim, formeaza un canion adinc de 100 m si trece prin Nashville. Navigabil pe 728 km.

PADUREA BOEMIEI (CESKY LES sau BOHMERWALD), masiv muntos situat la granita Cehiei cu Germania. Lungime: c. 200 km; alt. max.: 1.015 m (vf. Grosser Arber). Alcatuit din granite, gnaisuri si sisturi cristaline. Expl. forestiere.

POP IVAN, masiv muntos in NV m-tilor Maramures, la granita cu Ucraina. Alcatuit din sisturi cristaline (micasisturi si paragnaise), din gresii si argile marnoase. Alt. max.: 1.937 m.

CANTAL [cãtal], grup muntos vulcanic in masivul Central Francez (Auvergne), modelat de eroziunea fluviatila. Alt. max.: 1.858 m (vf. Plomb du Cantal). Izv. termale. Cresterea vitelor.

masiv s.n. 1. Ansamblu de culmi muntoase si deluroase care formeaza o unitate de relief. ♦ Grup de paduri de acelasi fel. 2. Morman, gramada mare. [< fr. massif].

BUREIA 1. Riu in Federatia Rusa (C.S.I.), in E Siberiei, afl. stg. al Amurului; 752 km. Izv. din masivul cu acelasi nume. Partial navigabil. 2. Culme muntoasa granitica in Siberia Orientala. Intre riul B. si Amur. Lungime: 700 km. Alt. max.: 2.295 m (vf. Gorod Makit).

TITHONIC s. n. facies alpin al etajului portlandian, caracterizat prin depuneri masive de calcare albe, compacte, care formeaza catene muntoase. (< fr. tithonique)

BRENTA, grup muntos dolomitic in N Italiei la E de masivul Adamello. Alt. max.: 3.173 m (vf. Cima Tosa).

masiv² ~e n. 1) Ansamblu de forme identice de relief, care constituie o unitate. ~ muntos. 2) Grup compact, care formeaza o totalitate (de arbori, de plante, de blocuri locative etc.). ~ de pini. 3) Cantitate mare care formeaza o masa compacta. ~ de carbuni. /<fr. massif, germ. Massiv

IBERICA sau PIRINEICA, Peninsula ~, peninsula in extremitatea de SV a Europei, intre Oc. Atlantic, G. Biscaya si M. Mediterana; 594,6 mii km². Importante zacaminte de carbune, min. de fier, wolfram, pirite, cinabru. In centru se afla un podis inalt (inconjurat la N, NE si S de lanturi muntoase), in SV se extinde C. Andaluziei, iar in V, C. Portugaliei. Alt. max.: 3478 m (Vf. Mulhacen, din masivul Sierra Nevada). In N si NV clima temperat-oceanica, in S si E mediteraneana, iar in pod. central, continental-umeda. Pr. rauri care o strabat sunt Duero, Tajo, Guandina, Guadalquivir si Ebru. In arealul sau se afla Spania, Portugalia, Andorra si Gibraltar.

masiv, -A I. adj. 1. care constituie o masa compacta, densa. 2. solid; voluminos, mare; (p. ext.) impresionant. 3. in cantitate mare, amplu. II. s. n. 1. ansamblu de culmi muntoase si deluroase care formeaza o unitate de relief. 2. arboret in care coroanele arborilor se ating. ◊ grup de paduri de acelasi fel. 3. morman, gramada mare. (< fr. massif, germ. Massiv)

APENINI (APPENNINO), sistem muntos care se intinde de-a lungul Pen. Italice pe 1.190 km, alcatuita din roci calcaroase, granitice, argiloase. Alt. med.: 1.200-2.000 m. Alt. max.: 2.914 m (vf. Corno Grande din masivul Gran Sasso d’Italia – Abruzzi). Expl. de bauxita, blenda si marmura. Pasuni. Fenomene de degradare a solului datorita despaduririlor.

SAR PLANINA (Muntii Sar), lant muntos in NV Macedoniei, alcatuit din sisturi cristaline, dolomit si calcar, extins pe directie NE-SV, pe c. 160 km lungime, la NV de valea superioara a raului Vardar, la granita cu Albania si Serbia-Muntenegru. Include si masivele Korab, Bistra, Jablabica si Galicica. Alt. max.: 2.794 (vf. Golem-Korab). Prezinta peretii abrupti, varfuri semete (Titov 2.747 m, Turcin 2.702 s.a.), vai adanci, circuri si lacuri glaciare, numeroase depr. intramontane s.a. Pastorit pe culmile inalte. Versantii sunt acoperiti cu paduri. Statiuni ale sporturilor de iarna (Popova Sapka s.a.). Turism.