INTERTIP s. n. masina tipografica de cules si turnat randuri, mai perfectionata decat linotipul. (< fr. intertype)

LINOGRAF s. n. masina tipografica de cules si turnat randuri, asemanatoare cu linotipul. (< fr. linographe)

LINOTIP s. n. masina tipografica de cules si turnat literele in randuri intregi. (< fr. linotype)

MONOTIP, -A I. adj. facut dupa un singur model de tip. II. s. n. 1. masina tipografica de cules si turnat literele una cate una. 2. procedeu de pictura pe cupru, pe sticla sau un material plastic, transpusa prin imprimare pe hartie. ◊ lucrare astfel obtinuta. (< fr. monotype)

INTERTIP, intertipuri, s. n. masina tipografica de cules si de turnat litere in randuri, care are matrite cu dinti taiati pe toata grosimea lor (si cu care se poate culege de la distanta, prin transmitere telegrafica). – Din fr. intertype.

PATRITA, patrite, s. f. (Tipogr.) 1. Piesa componenta, de obicei mobila, cu care se preseaza materialul intr-o matrita si al carei relief constituie negativul obiectului matritat. 2. Piesa a masinii tipografice pe care se graveaza in relief o litera sau un semn tipografic si cu ajutorul careia se obtine matrita necesara la turnatul literelor si al semnelor tipografice. – Din germ. Patrize.

PRESA, prese, s. f. I. Dispozitiv, unealta, masina cu care se executa operatia de presare a unui material, obiect. ♦ Spec. masina tipografica simpla care tipareste prin presarea hartiei pe un zat acoperit de cerneala. II. Totalitatea publicatiilor cotidiene si periodice (ziare, reviste etc.) folosite ca mijloace de informare, de educare etc. a publicului. ♦ Activitatea sau profesiunea de gazetar, de publicist; gazetarie, publicistica. ♦ (Concr.) Gazetari, ziaristi. ♦ Expr. A avea presa buna (sau proasta) = a se bucura de o apreciere buna (sau rea), a avea o reputatie buna (sau proasta). – Din fr. presse.

LINOGRAF, linografe, s. n. masina tipografica de cules si de turnat randuri, asemanatoare cu linotipul. – Din fr. linographe.

LINOTIP, linotipuri, s. n. masina tipografica care (prin apasarea unor clape) culege si toarna literele in randuri intregi. – Din fr. linotype.

LINOGRAF ~e n. masina tipografica pentru cules si turnat randuri. /<fr. linograph

LINOTIP ~uri n. masina tipografica cu care se culeg si se toarna literele in randuri intregi. /<fr. linotype

MONOTIP ~uri n. masina tipografica de cules si de turnat litere izolate. /<fr. monotype

PRESA² ~e f. 1) Instalatie destinata sa exercite o presiune asupra unui corp solid pentru a-l comprima sau pentru a lasa o urma asupra acestuia. 2) poligr. masina tipografica de imprimat. [G.-D. presei] /<fr. presse

TIPOGRAF¹ ~e n. (in industria tipografica) masina pentru culegerea si turnarea literelor in randuri intregi; linotip. [Sil. -po-graf] /<ngr. tipografos

INTERTIP s.n. masina tipografica de cules si turnat randuri, mai perfectionata decat linotipul. [< fr. intertype].

LINOGRAF s.n. masina tipografica de cules si turnat randuri, asemanatoare cu linotipul. [< fr. linographe].

LINOTIP s.n. masina tipografica de cules si turnat randuri intregi. [< fr. linotype, cf. lat. linea – linie, gr. typos – caracter].

MATRITA s. f. 1. unealta in care s-a executat negativul formei ce urmeaza sa fie data unui material prin deformare plastica. 2. piesa a masinii tipografice in care e gravat negativul literelor. (< germ. Matrize)

valt (-turi), s. n. – Sul, cilindru, mai ales al masinii tipografice. Germ. Walze.

LINEAL ~e n. 1) Instrument in forma de bara, cu muchii drepte si cu suprafata plana, folosit pentru tragerea liniilor, pentru masurarea sau verificarea dimensiunilor. 2) Dispozitiv de ghidare a materialului de laminat la intrarea in anumite laminoare. 3) Rigla de otel care formeaza jgheabul de cerneala la piesele tipografice. 4) Dispozitiv la masina de cusut pentru a executa cusaturi paralele cu marginea materialului. [Sil. -ne-al] /<germ. Lineal

LINEAL s.n. 1. Instrument pentru trasarea, masurarea sau verificarea liniilor si a dimensiunilor. 2. Dispozitiv de ghidare a materialului de laminat la intrarea in anumite laminoare. ♦ Rigla de otel care formeaza jgheabul de cerneala la piesele tipografice. ♦ Dispozitiv al masinii de cusut care serveste la executarea cusaturilor paralele cu marginea materialului. [Pron. -ne-al. / cf. it. lineal, fr. lineal].

LINEAL s. n. 1. instrument pentru trasarea, masurarea sau verificarea liniilor si a dimensiunilor. 2. dispozitiv de ghidare a materialului de laminat la intrarea in anumite laminoare. ◊ rigla de otel care formeaza jgheabul de cerneala la piesele tipografice. ◊ dispozitiv al masinii de cusut care serveste la executarea cusaturilor paralele cu marginea materialului. (< germ. Lineal)

TELETIP s. n. 1. teleimprimator. 2. aparat telegrafic care permite culegerea de caractere tipografice de la distanta. 3. masina de scris comandata electric, la distanta. (< fr. teletype, germ. Teletyp)

CAPITAL², -A, capitali, -e, adj. 1. De prima importanta, de frunte; fundamental, esential. ◊ Reparatie capitala = refacere a partilor importante ale unei cladiri, ale unei masini etc. 2. (Despre caractere tipografice; adesea substantivat, f.) De dimensiuni mai mari decat litera obisnuita si cu o forma de obicei diferita; (despre litere) majuscul. 3. (In expr.) Pedeapsa capitala = pedeapsa cu moartea. – Fr. capital.

SAXONIA³ (SACHSEN), land in E Germaniei, pe fl. Elba; 18,4 mii km²; 4,3 mil. loc. (2003). Centrul ad-tiv: Dresda (Dresden). Zacaminte de carbuni, de min. de plumb si de zinc. Ind. siderurgica, chimica, a constr. de masini textile, opticii, hartiei, textila, tipografica, portelanului, ceramicii, alim. Culturi de cereale. Cresterea bovinelor. Reinfiintat ca land dupa unificarea celor doua Germanii (1990).

LINOTIP (‹ fr. {i}; lat. linea „linie” + typos „caracter”) s. n. (Inv.) masina de cules si turnat caractere tipografice sub forma de randuri monolite, cu suprafata de imprimare in relief. Este compus din: magazie de matrite, claviatura, mecanism de transport al matritelor, dispozitiv de turnare, pompa, roata de turnare si mecanisme de actionare, siguranta, control. L. a fost inventat de Ottwar Mergenthaler (S.U.A., 1884).

LINEAL, lineale, s. n. 1. Instrument metalic de forma unei bare, folosit pentru trasare, masurare sau verificare de dimensiuni. ♦ (Rar) Rigla. 2. Dispozitiv (actionat mecanic sau electric) format din piese paralelipipedice de otel forjat, care serveste la conducerea materialului de laminat la intrarea in unele laminoare. ♦ Bara de otel asezata in lungul unuia dintre valurile presei tipografice pentru a forma jgheabul de cerneala. 3. Dispozitiv al masinii de cusut, care serveste la formarea cusaturilor paralele cu marginea materialului. 4. Element al unei masini de cardat bumbac, folosit la pieptanarea fibrelor scurte de pe toba. [Pr.: -ne-al] – Din germ. Lineal.

tipografic ~ca (~ci, ~ce) Care tine de tipografie; propriu tipografiei. masina ~ca. ◊ Litere ~ce litere de tipar. /<ngr. tipoghraficos, fr. typografique

LUMITIP s. n. masina de cules fotografic care permite culegerea de texte in caractere tipografice pe film. (< fr. lumitype)

GARNITURA, garnituri, s. f. 1. Accesoriu folosit pentru a impodobi sau a completa un lucru. ♦ Adaos constand din legume, salata etc., care se serveste la friptura. 2. Piesa sau ansamblu de piese demontabile care completeaza, intaresc sau protejeaza o piesa, micsorandu-i uzura; piesa care asigura imbinarea perfecta a doua elemente prin care circula un fluid. 3. Grup de mai multe lucruri de acelasi gen care impreuna formeaza un ansamblu unitar. ♦ Totalitatea uneltelor, sculelor, pieselor etc. de acelasi fel folosite intr-un atelier sau intr-o exploatare. ♦ Totalitatea pieselor de acelasi gen ale unei masini. ◊ Garnitura de litere = serie de litere si de semne cu caractere tipografice identice, cuprinzand toate corpurile caracterului respectiv. ♦ Ansamblu format din locomotiva si vagoanele unui tren. 4. Totalitatea jucatorilor care alcatuiesc o echipa sportiva; formatie. – Din fr. garniture.

CAPITAL², -A, capitali, -e, adj. 1. De prima importanta, de frunte; fundamental, esential. ◊ Reparatie capitala = refacere a partilor esentiale ale unei cladiri, ale unei masini etc. ◊ Expr. A (o) lua de capital = a acorda o importanta exagerata unui fapt, unei afirmatii etc. 2. (Despre caractere tipografice; adesea substantivat, f.) De dimensiuni mai mari decat litera obisnuita si cu o forma, de obicei, diferita; (despre litere) majuscul, verzal. 3. (In expr.) Pedeapsa capitala = pedeapsa cu moartea. – Din fr. capital.

PRESA s.f. I. 1. masina de prelucrare a materialelor prin presare. ♦ Teasc. 2. masina de tiparit cu care se imprima texte, figuri etc. si care lucreaza prin apasarea hartiei de imprimat pe un zat acoperit cu cerneala tipografica. II. Totalitatea ziarelor, a revistelor, a publicatiilor periodice, considerate ca mijloc de informare a publicului. ♦ Profesiunea de gazetar; (concr.) ziaristii. [< fr. presse, it. pressa].

PRESA s. f. I. 1. masina de prelucrare a materialelor prin presare. ◊ teasc. 2. masina de tiparit cu care se imprima texte, figuri etc. si care lucreaza prin apasarea hartiei de imprimat pe un zat acoperit cu cerneala tipografica. II. totalitatea publicatiilor periodice, precum si a stirilor emise la radio si televiziune. ◊ profesiunea de gazetar; gazetarii, ziaristii. (< fr. presse)

BORDURA (‹ fr.) s. f. 1. Marginea proeminenta a unui organ de masina tubular, executata prin bordurare, turnare, sudare etc. 2. Banda ingusta formata din blocuri de piatra, servind la marginirea trotuarelor si a refugiilor. 3. Rigla de alama folosita la tiparirea tabelelor sau la lucrarile tipografice de ornamentatie. 4. Fisie, banda sau dunga aplicata ca podoaba pe marginea unui obiect etc.; chenar.