TRICOTAJ ~e n. mai ales la sing. 1) Totalitate de obiecte, mai ales imbracaminte, confectionate din tricot sau impletite la masina de tricotat. 2) Piesa de imbracaminte tricotata. /<fr. tricotage

INTERLOCK s. n. 1. masina de tricotat cu doua randuri de ace pe un singur cilindru. ◊ tricot desirabil. 2. sistem de legatura sincrona intre aparatul de cinematografiat si dispozitivul de inregistrat sunetele pe film. (< engl., fr. interlock)

TRICOTER, -EZA I. s. m. f. muncitor calificat la masinile de tricotat. II. s. f. masina de tricotat. (< fr. tricoteur, -euse)

TRICOTA, tricotez, vb. I. Tranz. A transforma (manual sau mecanic) firele de lana, de bumbac etc. in tricot; p. ext. a confectiona obiecte de imbracaminte prin impletirea in ochiuri a unor fire textile. ◊ masina de tricotat = masina pentru efectuarea tricotajelor sau a tricoturilor; tricoteza. – Din fr. tricoter.

tricotat n. v. A TRICOTA. ◊ masina de ~ masina pentru confectionarea obiectelor de tricotaj; tricoteza. /v. a tricota

TRICOTAT s.n. Tricotare. ♦ masina de tricotat = masina pentru executarea tricotajelor sau a tricourilor; tricoteza (1). [< tricota].

INTERLOCK s. n. 1. masina de tricotat cu doua randuri de ace pe un singur cilindru. ♦ Tricot indesirabil. 2. (Cin.) Sistem de inregistrare sincrona a imaginii si sunetului aferent prin antrenarea cu aceeasi viteza la inregistrare si redare a peliculei de imagine si a benzii magnetice audio. – Din engl., fr. interlock.

PASETA, pasete, s. f. Piesa a unei masini de tricotat care serveste la conducerea firului. – Din fr. passette.

TRICOTER, -A, tricoteri, -e, s. m. si f. Muncitor calificat care lucreaza la masinile de tricotat. – Din fr. tricoteur.

TRICOTEZA, tricoteze, s. f. 1. masina de tricotat. 2. Femeie care tricoteaza (manual sau mecanic). – Din fr. tricoteuse.

RASEL, rasele, s. n. masina de tricotat, echipata cu doua sisteme de ace cu limba, cu ajutorul careia se obtin tricoturi din urzeala cu legaturi caracteristice. – Et. nec.

CROSETA, crosete, s. f. 1. Ac lung de metal, de os, de material plastic etc. cu varful indoit ca un carlig, utilizat la masinile de tricotat sau pentru crosetat, impletit etc. 2. Unealta alcatuita dintr-o tija prevazuta cu o lama, cu ajutorul careia se indeparteaza pamantul ramas intr-o forma de turnatorie. 3. Piesa de otel de forma unui cui, cu un cap latit prevazut cu gauri, utilizat la solidarizarea imbinarilor din lemn. 4. Paranteza dreapta. 5. (In arhitectura gotica, in forma croset) Ornament sculptat in forma de frunza cu varful curbat. [Var.: croset s. n.] – Din fr. crochet.

INTERLOCK n. 1) masina de tricotat cu doua randuri de ace pe un singur cilindru. 2) Tesatura realizata cu o asemenea masina. /<fr., engl. interlock

TRICOTER ~i m. Muncitor care lucreaza la masinile de tricotat. /<fr. tricoteur

TRICOTEZA² ~e f. masina de tricotat. /<fr. tricoteuse

FONTURA s.f. Bara de otel care sustine si conduce acele la masinile de tricotat. [< fr. fonture].

INTERLOCK s.n. 1. masina de tricotat cu doua randuri de ace pe un singur cilindru. 2. Sistem de legatura sincrona intre aparatul de cinematografiat si dispozitivul de inregistrat sunetele pe film. [< fr., engl. interlock, cf. germ. Interlock].

MAIEZA s.f. (Tehn.) Mecanism de sustinere si actionare a platinelor de buclare la masinile de tricotat. [Pron. ma-ie-. / < fr. mailleuse].

PASETA s.f. Lamela de otel cu orificii, care conduce firul la masinile de tricotat. [< fr. passette].

RASEL s.n. masina de tricotat, avand doua sisteme de ace cu limba. ◊ Tricot rasel = tricot din urzeala cu legaturi caracteristice obtinut la aceasta masina. [< germ. Raschel(maschine)].

RUNDSTRICK s.n. (Text.) masina de tricotat circulara. [< germ. Rundstrick(maschine)].

RUNDSTUHL s.n. (Text.) masina de tricotat circulara cu maieze. [< germ. Rundstuhl].

TRICOTER, -A s.m. si f. Muncitor calificat care lucreaza la masinile de tricotat. [< fr. tricoteur].

TRICOTEZA s.f. 1. masina de tricotat. 2. Femeie care tricoteaza (manual sau mecanic). [< fr. tricoteuse].

FONTURA s. f. bara de otel care sustine si conduce acele la masinile de tricotat. (< fr. fonture)

MAIEZA s. f. mecanism de sustinere si actionare a platinelor de buclare la masinile de tricotat. (< fr. mailleuse)

PASETA s. f. lamela de otel cu orificii, care conduce firul la masinile de tricotat. (< fr. passette)

SELECTOR s. n. 1. dispozitiv al aparatelor de radioreceptie care le face selective. ♦ ~ telefonic = mecanism intr-o centrala telefonica automata la alegerea liniei care corespunde numarului telefonic cerut. 2. masina agricola la selectarea si sortarea semintelor pe calitati. 3. organ al mecanismelor unei masini de tricotat care selecteaza acele in vederea realizarii desenelor in tricot. (< fr. selecteur)

RASEL s. n. masina rectilinie de tricotat. (< germ. Raschel/maschine/)

AGNITA, oras in jud. Sibiu, pe valea Hirtibaciului; 13. 798 loc. (1991). Ind. piel. si incalt., textila (conf. si tricotaje) si alim. Fabrica de masini de cusut si tricotat. Statie de c. f. Mentionat documentar pentru prima oara, in 1280. Declarat oras in 1950. Fortificatie taraneasca din sec. 13, amplificata succesiv pina in sec. 17; biserica (sec. 15 cu transformari ulterioare). Muzeu.

TEXTIL, -A, textili, -e, adj. 1. (Despre fibre, masini etc.) Care serveste la tesut sau la tricotat; care poate fi folosit in tesatorie. ♦ (Despre plante) Din care se obtin fibre textile (1). ♦ Tesut, lucrat din fibre sau din fire. 2. Care se refera la tesatorie sau la tesaturi. Industrie textila. ♦ (Substantivat, f. pl.) Stofe, panzeturi; p. ext. obiecte confectionate din stofe sau din panzeturi. – Din fr. textile, lat. textilis.

tricota vb. tr. a lucra (manual sau cu masini speciale) un tricot. (< fr. tricoter)