PRESA s. f. I. 1. masina de prelucrare a materialelor prin presare. ◊ teasc. 2. masina de tiparit cu care se imprima texte, figuri etc. si care lucreaza prin apasarea hartiei de imprimat pe un zat acoperit cu cerneala tipografica. II. totalitatea publicatiilor periodice, precum si a stirilor emise la radio si televiziune. ◊ profesiunea de gazetar; gazetarii, ziaristii. (< fr. presse)

PRESA s.f. I. 1. Masina de prelucrare a materialelor prin presare. ♦ Teasc. 2. masina de tiparit cu care se imprima texte, figuri etc. si care lucreaza prin apasarea hartiei de imprimat pe un zat acoperit cu cerneala tipografica. II. Totalitatea ziarelor, a revistelor, a publicatiilor periodice, considerate ca mijloc de informare a publicului. ♦ Profesiunea de gazetar; (concr.) ziaristii. [< fr. presse, it. pressa].

TIRAJ s. n. 1. numar de exemplare in care se tipareste o publicatie periodica, o carte etc. ◊ productia orara normala a unei masini de tiparit, exprimata in coli tiparite pe fata. 2. (cinem.) multiplicare, prin copiere, a unui film. 3. deplasare a unui gaz intr-o conducta datorita diferentei de presiune dintre cele doua extremitati sau dintre doua sectiuni ale ei. 4. operatie de turnare in sticle a vinului pregatit pentru fabricarea sampaniei. 5. tragere a aerului in plamani ca urmare a contractiei muschilor inspiratori. ◊ efort inspirator in dispnee. (< fr. tirage)

PRESA, prese, s. f. I. Dispozitiv, unealta, masina cu care se executa operatia de presare a unui material, obiect. ♦ Spec. masina tipografica simpla care tipareste prin presarea hartiei pe un zat acoperit de cerneala. II. Totalitatea publicatiilor cotidiene si periodice (ziare, reviste etc.) folosite ca mijloace de informare, de educare etc. a publicului. ♦ Activitatea sau profesiunea de gazetar, de publicist; gazetarie, publicistica. ♦ (Concr.) Gazetari, ziaristi. ♦ Expr. A avea presa buna (sau proasta) = a se bucura de o apreciere buna (sau rea), a avea o reputatie buna (sau proasta). – Din fr. presse.

TEASC, teascuri, s. n. 1. Presa manuala cu ajutorul careia se storc strugurii, semintele plantelor oleaginoase etc. pentru a se obtine mustul, uleiul. 2. (Inv.) masina de imprimat; p. ext. tipar, tiparire. 3. (Reg.) Capcana pentru anumite animale. – Din sl. tesku.

TIRAJ s.n. 1. Numarul de exemplare in care se tipareste o publicatie periodica, o carte etc. ♦ Imprimare. ♦ Productia orara normala a unei masini de tipar, exprimata in coli tiparite pe fata. ♦ (Cinem.) Multiplicare, prin copiere, a unui film. 2. (Tehn.) Deplasare a unui gaz intr-o conducta, datorita diferentei de presiune dintre cele doua extremitati sau dintre doua sectiuni ale ei. 3. Operatie de turnare in sticle a vinului pregatit pentru fabricarea sampaniei. 4. Tragere a aerului in plamani ca urmare a contractiei muschilor inspiratori. ♦ Efort inspirator in dispnee. [< fr. tirage].

TIFDRUC, tifdrucuri, s. n. 1. Metoda de tiparire cu forme de tipar la care imaginea este realizata prin scobituri gravate. 2. masina de tipar cu care se imprima dupa tifdruc (1). – Din germ. Tiefdruck.

tipari, tiparesc, vb. IV. Tranz. 1. A reproduce pe un material texte, imagini, desene etc. cu ajutorul unei masini speciale; p. ext. a publica, a edita. 2. (Inv.), A lasa o urma; a intipari. 3. (Pop.) A apasa, a indesa, a framanta ceva cu mana sau cu un obiect pentru a da o anumita forma. – Din tipar.

TASTER ~e n. poligr. Dispozitiv al masinii de cules monotip care fixeaza felul si pozitia literelor in textul ce urmeaza a fi tiparit. /<germ. taster

TIFDRUC s.n. 1. Metoda de tiparire cu forme de tipar la care imaginea este formata din scobituri gravate; tipar adanc; calcografie. 2. masina de tipar cu care se imprima dupa aceasta metoda. [< germ. Tiefdruck].

TIFDRUC s. n. 1. metoda de tiparire cu forme de tipar la care imaginea este formata din scobituri gravate; tipar adanc; calcografie. 2. masina de tipar cu care se imprima dupa aceasta metoda. (< germ. Tiefdruck)

COLOANA ~e f. 1) Stalp inalt, cilindric, servind pentru sustinere sau ca ornament al frontonului sau al partilor interioare ale unui edificiu. 2) fig. Masa a unui fluid, care este inchisa intr-un tub cilindric sau care tasneste dintr-o conducta. ~ de mercur. 3) tehn. Aparat alcatuit dintr-o manta verticala cilindrica, continand materiale absorbante, filtrante etc. 4) poligr. Fragment vertical al unei pagini tiparite, despartit printr-o linie verticala sau printr-un spatiu alb. 5) Rubrica intr-un registru etc. 6) Sir de oameni sau de masini care merg succedandu-se. ~ de manifestanti. ~ de tractoare. 7) Formatie a trupelor dispuse in adancime. ~ de mars. 8): ~ sonora ansamblul de cuvinte si muzica ce insoteste imaginile unui film. 9): ~ vertebrala totalitate a vertebrelor care formeaza axul scheletului; sira spinarii. [G.-D. coloanei; Sil. co-loa-] /<fr. colonne

OROTIP s.n. (Poligr.) masina de cules asemanatoare linotipului, la care pe matrite se afla floarea literei in relief, iar aparatul de turnat este inlocuit cu un dispozitiv de tiparire. [< germ. Orotype].

OROTIP s. n. masina de cules, asemanatoare linotipului, la care pe matrite se afla floarea literei in relief, iar aparatul de turnat este inlocuit cu un dispozitiv de tiparire. (< germ. Orotype)

TASTER s. n. (poligr.) dispozitiv mecanic al masinii de cules monotip care fixeaza pe o banda de hartie, prin perforari combinate diferit, felul si pozitia literelor unui text ce urmeaza a fi tiparit. (< germ. Taster)

REVIZIE, revizii, s. f. Cercetare noua, control, verificare, revizuire. ♦ Corectura facuta in pagini unui text ce urmeaza sa fie tiparit. ♦ Inspectie. ♦ Forma de control (intreprinsa de obicei de organe speciale de control) care consta in revederea sau reverificarea documentelor de evidenta privitoare la operatii (contabile) care au avut loc anterior. ♦ Ansamblul operatiilor executate asupra unei instalatii, a unei masini etc., care consta in reglarea pieselor si aparatelor, in inlaturarea jocurilor survenite prin uzura etc. [Var.: reviziune s. f.] – Din fr. revision, lat. revisio, -onis.