COCORASCU, familie de boieri din Tara Romaneasca. Mai importanti: Radu C. (?-1656), mare vistier si mare logofat (1637-1654), unul dintre cei mai devotati boieri ai domnului Matei Basarab. Iancu C. (1779- dupa 1829), mare postelnic, a participat la un complot al marii boierimi impotriva domnului Grigore IV Ghica (1823).

COSTIN, familie de boieri din Moldova. Mai importanti: 1. Miron. C (1633-1691), cronicar de orientare umanista, mare logofat al Moldovei, partizan al aliantei cu Polonia, ucis, impreuna cu fratele sau, hatmanul Velicico, din porunca domnitorului Constantin Cantemir. Povestitor si portretist talentat, a continuat, sub titlul „Letopisetul Tarii Moldovei de la Aron voda incoace”, letopisetul lui Grigore Ureche, relatind evenimentele din istoria Moldovei dintre 1595-1661. A mai scris poemul filozofic „Viata lumii”, lucrarea „De neamul moldovenilor”, afirmind originea romana a poporului roman, precum si doua cronici in limba polona: „Cronica tarilor Moldovei si Munteniei” si „Istoria in versuri polone despre Moldova si Tara Romaneasca”. 2. Nicolae C. (c. 1660-1712), cronicar oficial al lui Nicolae Mavrocordat, compilator de cronici romanesti si straine. Fiul lui C. (1). A prelucrat in romaneste romanul episcopului spaniol Antonio D. Guevara „Ceasornicul domnilor”.

LOGOFAT, logofeti, s. m. 1. (In evul mediu, in Tara Romaneasca si in Moldova) Titlu de mare dregator in ierarhia boierilor romani, membru al sfatului domnesc; persoana care detinea acest titlu. ◊ mare logofat = (in Moldova) intaiul boier de divan, care conducea cancelaria domneasca si, in lipsa domnului sau al mitropolitului, prezida divanul; (in Muntenia) unul dintre cei mai de seama boieri de divan, urmand dupa ban. Logofat al doilea = loctiitorul marelui logofat. Logofat al treilea = secretarul marelui logofat. Logofat de obiceiuri = dregator avand atributii de maestru de ceremonii. Logofat de taina (sau domnesc) = secretar particular al domnului. Logofat de vistierie = secretar al vistieriei domnesti. ♦ Seful cancelariei domnesti. 2. (Inv.) Secretar, scriitor intr-o cancelarie; gramatic, diac, pisar, copist. 3. Vataf (la o mosie boiereasca). – Din ngr. logothetis.

mare-logofat s. m., art. marele-logofat; pl. mari-logofeti

VEL adj. invar. (Preceda un titlu sau un rang boieresc in evul mediu, in Tara Romaneasca si in Moldova) mare. Vel logofat. – Din sl. veliĩ.

biv adv. – Inainte cu unele titluri, indica faptul de a se fi aflat persoana respectiva intr-o functie in care nu mai este: biv vel logofat, fost mare cancelar; biv vornic, fost vistiernic. Sl. byvu. Termen administrativ, nu apartine limbii vii. Inv.

egumen (egumeni), s. m. – Superior al unei manastiri de calugari ortodocsi. Erau numiti de episcopi (incepind cu Miron Barnovski, 1627, de calugarii insisi) si prezentati Domnului de marele Sfetnic sau logofat. De la constitutia lui Constantin Mavrocordat (1734) au fost desemnati de mitropolit si confirmati de Domnitor. – Var. igumen. Mt. igumin. Ngr. ἠγούμενος, cf. bg. igumen (Conev 108). – Der. egumenie, s. f. (demnitate de egumen), din ngr. ἠγουμενία; egumenesc, adj. (propriu unui egumen).

SCRIITOR s. 1. literat, om de litere, (rar) beletrist, condeier, (inv.) literator, (latinism inv.) scriptor. (Un mare ~.) 2. autor. (~ul meu preferat.) 3. (IST.) diac, gramatic, logofat, pisar, scrib, uricar. (~ in cancelariile din tarile romane.)

CORBEA, numele a doi carturari romani, originari din Scheii Brasovului. Au trait la curtea domnului Constantin Brincoveanu, unde au detinut importante dregatorii si pentru care au indeplinit diferite misiuni diplomatice. Fratii C. au militat pentru eliberarea Tarii Romanesti de sub dominatia otomana. 1. David C. (c. 1666-1707, n. Brasov), ceaus. Dupa 1704 a detinut un important rol in diplomatia tarului Petru I cel mare in centrul Europei. 2. Teodor C. (1670-c. 1724, n. Brasov), logofat. Autor al unui dictionar latino-roman si al unei „Insemnari” despre o solie a fratelui sau David in Polonia. Traducerea a unei „Psaltiri” in versuri. Dupa 1711, s-a refugiat in Rusia.

camaras m. (ung. kamaras). Sec. 16-18. Slujitor al camarii (al vistieriii domnesti). marele camaras, boier de rangu al doilea, tezauraru particular al domnului ori sambelanu curtii domnesti (V. camerier). Camaras de izvoade (sau logofat de taina), boier de rangu al treilea, incasator [!] al unor taxe (de la bresle). Camaras de ocna, sefu ocnelor. Camaras de rafturi, rahtivan. Sec. 19. Casier, intendent, iconom (ca cel ce incaseaza banii la scrinciov [!]. – In est camaras.