BISTRITA-NASAUD, jud. in N Romaniei, in jumatatea septentrionala a Transilvaniei, in bazinul superior al Somesului Mare; 5.305 km² (2,23% din supr. tarii); 329.124 loc. (1991), din care 36,39% in mediul urban; densitate: 56,1 loc/km². Resed.: municipiul Bistrita. Orase: Beclean, Nasaud, Singeorz-Bai. Comune: 53. Relief predominant muntos (M-tii Tibles, Rodna, Birgau, Calimani), de dealuri si podis (Dealurile Bistritei, Piemontul Calimanilor, partea de N a Pod. Transilvaniei si cea de NV a Pod. Somesan) in cadrul carora se individualizeaza citeva depr. de tip subcarpatic (Bistrita, Dumitra, Sieu, Budac s.a.). Clima temperat-continentala, moderata, cu diferentieri in functie de unitatile de relief, supusa uneori, in timpul iernii, influentei maselor de aer polar. Temp. medie anuala este de 9ºC in zona deluroasa si de 0ºC in reg. montane inalte. Precipitatiile atmosferice variaza intre 650 si 1.400 mm anual. Vinturi predominante dispre V. Reteaua hidrografica este reprezentata de cursul superior al Somesului Mare care colecteaza numeroase riuri mai mici (Anies, Ilva, Cormaia, Salauta, Ilisua, Sieu, Meles s.a.). Resursele naturale: carbuni (Budacu de Jos, Galatii Bistritei), gaze naturale (Matei, Enciu, Stupini, Urmenis, Monor s.a.), min. neferoase sub forma de polimetale in care predomina plumbul, zincul si piritele cuprifere (Valea Vinului, Rodna, Parva, Valea Borcutului), grafit (Anies, Maieru), marmura (Anies, Cormaia, Parva, Singeorz-Bai), caolin (Parva, Singeorz-Bai), sare (Parva), roci de constr. (andezite, dacite, tufuri vulcanice, argile) la Magura Ilvei, Singeorz-Bai, Anies, Zagra s.a., paduri (peste 1/3 din supr. jud.), izv. cu ape minerale bicarbonatate, calcice, sodice, magneziene, feruginoase, carbogazoase, clorurate (Singeorz-Bai, Anies, Magura Ilvei, Ilva Mare, Sant, Rodna, Parva, Dumitra, Josenii Birgaului s.a.). Economia: in 1989, industria era reprezentata prin 34 de intrep. apartinind metalurgiei feroase, care produc otel moale si laminate subtiri (Beclean, Rodna), constr. de masini si prelucr. metalelor, in cadrul careia se realizeaza masini si utilaje, motoare electrice, instalatii tehnologice complexe pentru ind. metalurgica etc. (Bistrita), mat. de constr. (armaturi ind. din otel, prefabricate din beton, cahle de teracota) cu centrul la Bistrita, Beclean, Singeorz-Bai, Magura Ilvei, chimica (materiale plastice la Nasaud), expl. si prelucr. lemnului (Bistrita, Rodna, Nasaud, Prundu Birgaului, Magra Ilvei s.a.), celulozei si hirtiei (Prundu Birgaului), textila (Bistrita, Beclean, Nasaud, Singeorz-Bai), sticlarie pentru menaj (Bistrita) si alim. (preparate din carne si lapte, semipreparate din legume si fructe, produse zaharoase si de panificatie etc.). Agricultura detine o pondere insemnata in economia jud., fiind specializata, cu precadere, in pomicultura si si cresterea animalelor. In 1989, in structura culturilor agricole predominau porumbul (35.976 ha), plantele de nutret (19.838 ha), griul si secara (17.955 ha), sfecla de zahar, cartofii s.a. Pomicultura, in cadrul careia predomina merii, prunii si perii, are conditii optime de dezvoltare in reg. Dealurilor Bistritei, Lechintei, Nasaudului si Piemontului Calimanilor. Podgorii compacte se afla in zona localit. Lechinta, Dumitra, Viisoara si Teaca. Sectorul zootehnic, favorizat de intinsele pasuni naturale si de cultura plantelor furajere, cuprindea in 1990, 338 mii capete ovine, 121,3 mii capete bovine (in special rasele Pinzgau si Baltata romaneasca), 20,7 mii capete taurine, 199,9 mii capete porcine. Avicultura si apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara insumeaza 365 km (88 km electrificata) dispunind de citeva noduri de c. f. (Nasaud, Beclean, Salva, Ilva Mica) prin care trec doua magistrale feroviare importante: Bucuresti-Baia Mare si Cluj-Napoca-Vatra Dornei. Lungimea cailor rutiere este de 1.304 km, din care 295 km drumuri modernizate. Unitatile de invatamint, cultura si arta (1989-1990): un colegiu tehnic, 281 scoli generale, 16 licee, 313 biblioteci, muzee, 104 cinematografe, case memoriale s.a. Turism: Jud. dispune de un potential turistic ridicat legat de complexitatea si varietatea peisajului natural, de monumentele istorice si de arta, de bogatia si diversitatea elementelor folclorice si etnografice, cit si de prezenta statiunilor balneoclimaterice Singeorz-Bai, Rodna, Ilva Mica. Zonele montane, cu numeroase trasee turistice si obiective de atractie (peisaj alpin, riuri repezi, lacuri glaciare, defilee, pasuri pitoresti, pesteri, izv. minerale etc.) reprezinta reg. turistice cu cea mai mare afluenta. Vestigii istorice si de arta (statiunile neolitice de la Bistrita, Slatinita, Nasaud s.a., cele dacice si daco-romane de la Sinmihaiu de Cimpie, Archiud, castrele romane de la Odorheiu Bistritei, Livezile, Ilisua, cetatile de la Rodna, Bistrita, Ciceu, Anies, castelele feudale de la Urmenis, Posmus s.a.). Vestite zone de arta populara si folclor pe vaile Somesului, Birgaului, Sieului s.a. Case memoriale: George Cosbuc din Hordou (azi com. George Cosbuc), Liviu Rebreanu din Tirlisua etc. Indicativ auto: BN.

CLUJ, jud. in NV Romaniei, in NV Transilvaniei, in bazinul Somesului Mic; 6.650 km² (2,80% din supr. tarii); 742.438 loc. (1991), din care 66,1% in mediul urban; densitate: 109,4 loc./km². Resed.: municipiul Cluj-Napoca. Orase: Dej si Turda (municipii), Cimpia Turzii, Gherla, Huedin. Comune: 74. Relief accidentat, constituit dintr-o zona muntoasa in V si SV, care ocupa c. 1/3 din supr. jud. (masivele Vladeasa, Gilau si Muntele Mare), si o alta, mai mare, de dealuri si podisuri in rest (Dealurile Clujului si Dejului, Feleac, Mahaceni, Girboului s.a., o parte din Pod. Somesan si din Cimpia Transilvaniei). Depr. intramontane si intradeluroase sint restrinse, dar sint reg. de mare densitate (depr. Huedin, Iara, Apahida, Bontida, Gilau, Dej, Turda, Cimpia Turzii). Clima este temperat-continentala, cu unele influente vestice, nord-vestice si sud-vestice. Temp. medie anuala variaza intre 8-9ºC in Pod. Transilvaniei si 2-6ºC in zona montana. Verile sint racoroase, iar iernile friguroase. Precipitatiile atmosferice insumeaza c. 600 mm anual in Pod. Somesan si 1.400 mm in munti. Vinturi dominante dinspre V si NV. Reteaua hidrografica pr. este reprezentata prin Somesu Mic (integral pe terit. jud. C. format prin unirea Somesului Cald si Somesul Rece), cu afl. Capus, Nadas, Borsa, Luna, Fizes, care strabate jud. pe directia SV-NE. Alte citeva cursuri de apa dreneaza partial terit. jud. C.: Somes, cursul sup. al Crisului Repede, Aries. Resurse naturale: min. de fier (Capusu Mic, Baisoara, Iara, Vlaha, Savadisla), gaze naturale (Puini, Geaca), carbune brun (Ticu), turba (Calatele), cuart (Muntele Mare), sare (Ocna Dejului, Cojocna), gips (Cheia, Leghia), feldspat (Valea Ierii), calcare dolonitice (Sandulesti, Tureni, Iara, Buru), granit (Muntele Mare), andezite si dacite (Poieni, Morlaca, Bologa, Iara, Sacuieu), nisipuri cuartoase (Girbau, Aghiresu s.a.), paduri si izv. cu ape minerale sulfatate, bicarbonatate, clorurate (Baita, Cojocna, Ocna Dejului, Someseni, Turda). Economia se caracterizeaza printr-o industrie diversificata, in care domina constr. de masini si prelucr. metalelor, 26% (utilaj greu, pentru telecomunicatii, pentru ind. textila si alim., material rulant feroviar si rutier, cazane s.a. la Cluj-Napoca) si metalurgia feroasa 9,9% (otel, laminate, sirma zincata, conductori electrici, cabluri de tractiune s.a., Cimpia Turzii, Cluj-Napoca). Alte ramuri ind. mai produc: energie electrica si termica (hidrocentralele Marisel, 220 MW si Tarnita, 45 MW, termocentralele de la Dej, Gherla, Cimpia Turzii), materiale abrazive si bujii (Cluj-Napoca), mase plastice, medicamente, cosmetice, soda caustica, antidaunatori, oxigen (Cluj-Napoca, Turda, Cimpia Turzii), mobila, placaje, furnire, cherestea (Cluj-Napoca, Gherla, Dej, Valea Ierii, Calatele s.a.), ciment, var, produse refractare, caramizi prefabricate din beton, sticla (Turda, Cluj-Napoca, Dej, Aghiresu, Cimpia Turzii), sticla de menaj si ceramica fina (Turda, Aghiresu, Cluj-Napoca, Cimpia Turzii, Gherla), celuloza si hirtie (Dej), conf. si tricotaje (Cluj-Napoca, Cimpia Turzii, Gherla, Dej, Huedin), incalt. (Cluj-Napoca), produse alim. Agricultura dispunea, in 1989, de 54.423 ha cultivate cu porumb, 52.297 ha cu griu si secara, 29.872 ha cu plante de nutret, apoi cartofi, sfecla de zahar, plante textile, tutun, legume s.a. Pomicultura (in special pruni si meri) este dezvoltata in Pod. Somesan, in arealul localit. Dej, Bobilna, Turda, Cluj-Napoca s.a. In 1990, sectorul zootehnic cuprindea 209,6 mii capete bovine (mai raspindite rasele Pinzgau si Baltata Romaneasca), 500,4 mii capete ovine, 346,8 mii capete porcine (mai ales Bazna si Marele alb) si 16,5 mii capete cabaline; avicultura; apicultura. Cai de comunicatie (1990): reteaua feroviara totalizeaza 259 km, din care 129 km electrificate, iar cea a drumurilor publice 2.447 km (din care 498 km modernizate), jud. C. fiind traversat de citeva magistrale feroviare si rutiere. Transporturile aeriene se realizeaza prin intermediul aeroportului „Someseni” din Cluj-Napoca. Unitatile de invatamint, cultura si arta cuprind trei universitati, doua academii, un institut politehnic si trei colegii (in total 26 de facultati), institute stiintifice de cercetari, filiale ale Academiei Romane, patru teatre dramatice (Cluj-Napoca, Turda), doua opere (romana si maghiara), filarmonica „Gheorghe Dima”, 432 scoli generale, 39 licee, 715 biblioteci, 152 cinematografe, muzee, case memoriale etc. Turism. Obiective naturale (Cheile Turzii, cu fenomene carstice – si raritati floristice, declarate monumente ale naturii), vestigii si locuri istorice (ruinele castrului roman de la Caseiu si ale cetatii Dabica, monumentul comemorativ de la Bobilna etc.), monumente (Biserica Sfintul Mihail, in stil gotic, sec. 14, casa „Matei Corvin”, biserica reformata, sec. 15, Palatul Banffy, sec. 18 etc. din Cluj-Napoca, Biserica de lemn din Aschileu s.a.), statiuni balneoclimaterice (Baita, Cojocna, Ocna Dejului, Someseni), case memoriale („Octavian Goga” la Ciucea, „Gheorghe Baritiu” la Jucu s.a.). Indicativ auto: Cj.

ACINSK, oras in E Federatiei Ruse (C.S.I.), in S Siberiei centrale, pe riul Ciulim, la V de Krasnoiarsk; 122 mii loc (1989). Nod feroviar pe magistrala Transsiberiana. Rafinarie de petrol. Ind. cimentului si moraritului. Teatru.

magistralA ~e f. Artera de circulatie rutiera sau feroviara de mare importanta. /<fr. magistral

magistral, -A, magistrali, -e, adj. 1. Care caracterizeaza pe maestru(1), de maestru; p. ext. perfect, desavarsit. 2. (Despre conducte, cai de comunicatie) Principal. ♦ (Substantivat, f.) Artera principala de comunicatie rutiera, feroviara etc. 3. (Inform.) Grup de linii de comunicatie utilizate pentru transmisia informatiei de la diferite surse spre unul sau mai multi destinatari. – Din (1) fr. magistral, (2) dupa rus. maghistral'.

MAGISTRAL, -A I. adj. 1. (si adv.) de maestru (1); perfect, desavarsit, extraordinar. 2. (despre ton, tinuta etc.) impunator, solemn. 3. (despre medicamente) care se prepara in farmacie dupa reteta. II. s. f. 1. artera principala de comunicatie, rutiera, feroviara etc. ◊ conducta principala pentru transportul lichidelor sau al gazelor. 2. (inform.) grup de linii de comunicatie pentru transmiterea informatiei de la diferite surse spre unul sau mai multi destinatari. (< fr. magistral, /II/ germ. magistrale, rus. magistrale)