BUTIC s. n. magazin mic, in care se vand confectii de serie mica. (< fr. boutique)

MINIMAGAZIN s. n. magazin mic; chiosc (alimentar); micromagazin. (< mini¹- + magazin)

BUTIC, buticuri, s. n. (Frantuzism) magazin mic si luxos, cu marfuri, in general de serie mica. [Var.: butica s. f.] – Din fr. boutique.

MINIMAGAZIN, minimagazine, s. n. magazin mic; chiosc (alimentar). – Mini¹- + magazin.

TUTUNGERIE, tutungerii, s. f. mic magazin in care se vand tigari, chibrituri, ziare etc.; debit, tutunarie (2). – Tutungiu + suf. -arie.

BACANIE ~i f. 1) magazin mic sau raion intr-un magazin, unde se vand produse alimentare. 2) Ocupatia bacanului. 3) mai ales la pl. inv. Ingredient care se adauga in cantitati mici in alimente, pentru a le da gust sau miros placut; mirodenie; condiment. [Art. bacania; G.-D. bacaniei; Sil. -ni-e] /bacan + suf. ~ie

BUTIC ~uri n. magazin mic si luxos (cu marfuri de serie mica). /<fr. boutique

PRAVALIE ~i f. 1) Intreprindere comerciala de desfacere a marfurilor; magazin (mic); dugheana. 2) Cladirea acestei intreprinderi comerciale. [G.-D. pravaliei] /<sl. privilije

REGIE ~i f. 1) Conceptie specifica de interpretare a unui text dramatic. 2) Activitate de conducere a jocului actorilor si a montarii unui spectacol; regizorat. 3) Ocupatie a regizorului. 4) Mod de gestiune a unui serviciu public. 5) inv. Chiosc sau mic magazin unde se vindeau produse de tutun si articole pentru fumatori. [G.-D. regiei] /<fr. regie, germ. Regie

pravalie (pravalii), s. f. – s. f. – magazin mic, dugheana. Origine incerta. Dupa Tiktin, legat de pravali „a se invirti, a se rostogoli”, cf. sb. provalija „prapastie” (Scriban), dar der. nu este convingatoare semantic. In Pravila lui Matei Basarab (1640), se vorbeste de pravalie de vinzare de vin, care se chiama prost circiuma; de unde pare ca s-ar putea presupune ca in sec. XVII cuvintul era simtit mai putin vulgar decit circiuma, lucru imposibil daca se porneste de la pravali. Der. din sl. pravljenije „administratie” (Candrea) nu este posibila fonetic. Ar trebui sa ne gindim la pravarie „magazin de praf de pusca” (cf. praf), de unde s-ar fi trecut usor la sensul de „pravalie in general, depozit”; cu atit mai mult cu cit in limba veche se obisnuia sa se arate si felul vinzarii: pravalie de vin.

MINIMARKET, minimarketuri, s. n. magazin de dimensiuni mici. – Din engl. mini-market.

GALANTERIE s. f. 1. atitudine galanta fata de femei. ◊ compliment (adresat unei femei). 2. maruntisuri, mici obiecte de podoaba, de imbracaminte (nasturi, cravate, manusi) spre vanzare intr-un magazin; magazinul insusi. (< fr. galanterie)

BIJUTERIE ~i f. 1) Obiect confectionat din metal nobil sau din piatra scumpa folosit ca podoaba; giuvaier. 2) la pl. magazin in care se vand (si se confectioneaza) asemenea obiecte. 3) fig. Lucrare de proportii si forme relativ mici care se impune prin eleganta si prin minutiozitatea detaliilor. [Art. bijuteria; G.-D. bijuteriei; Sil. -ri-e] /<fr. bijouterie

GALERIE s. f. 1. cavitate subterana, ingusta si alungita, sapata prin eroziune. ◊ canal sapat de animale in sol. ◊ excavatie miniera in forma de tunel, executata pentru a permite accesul la un zacamant. 2. canal de legatura intre doua puncte ale unei lucrari hidrotehnice. ◊ coridor ca element de legatura sau de promenada la o constructie. 3. conducta metalica, montata la motoarele cu ardere interna, care conduce amestecul carburant catre cilindri sau prin care sunt evacuate produsele rezultate din arderea combustibilului. 4. muzeu, sala unde sunt expuse sculpturi, picturi sau alte obiecte de arta. 5. magazin cu obiecte de arta; (p. ext.) magazin universal. 6. ultimul balcon (de sus) al salilor de spectacol. ◊ (fam.) spectatorii de la acest balcon; (p. ext.) publicul care se manifesta zgomotos la un meci, la un spectacol. 7. platforma mica la prora sau pupa unei nave. 8. bara de lemn sau metalica de care se atarna perdelele. 9. (fig.) sir, serie (de portrete literare). (< fr. galerie, it. galeria, germ. Galerie)

COOPERATIVA ~e f. 1) Unitate economica constituita prin asocierea, pe baza liberului consimtamant, a unui grup de meseriasi, mici producatori etc. pentru producerea, cumpararea sau desfacerea in comun a unor produse, pentru prestarea unor servicii etc. 2) inv. Unitate comerciala in care marfurile se pastreaza, se expun si se vand direct consumatorilor; magazin. [Sil. co-o-] /<fr. cooperative

COOPERATIVA, cooperative, s. f. 1. Organizatie economica formata prin asocierea liber consimtita a unui grup de persoane (mici producatori, meseriasi, consumatori), pentru producerea, cumpararea, desfacerea in comun a unor produse, pentru acordarea de credite sau pentru prestarea unor servicii. ◊ (In trecut) Cooperativa Agricola de Productie = unitate economica socialista autonoma, realizata prin asocierea taranimii, bazata pe proprietatea cooperatista asupra mijloacelor de productie si a productiei. Cooperativa mestesugareasca = unitate economica autonoma, in care se uneste de bunavoie un grup de meseriasi pentru a lucra in comun cu mijloace aduse de ei in proprietate comuna sau cumparate in comun. 2. (Concr.) magazin de desfacere al unei organizatii cooperatiste de consum sau de productie. – Din fr. cooperative