CUVETA, cuvete, s. f. Sinclinal in forma de caldare, cu lungimea si latimea aproape egale si cu sectiunea orizontala aproximativ rotunda. ◊ Cuveta lacului = teren ocupat de un lac de acumulare pana la nivelul crestei barajului. – Din fr. cuvette.

DIMENSIUNE, dimensiuni, s. f. 1. Marime (lungime, latime sau inaltime) necesara la determinarea intinderii figurilor si a corpurilor (geometrice). ◊ Expr. (Fam.) A patra dimensiune = ceva imposibil, ceva neconceput inca de mintea omeneasca. ♦ Spec. Marime fizica considerata din punctul de vedere al legaturii dintre unitatea sa de masura si unitatile marimilor fundamentale ale unui sistem de unitati de masura. 2. Marime, masura, proportie. [Pr.: -si-u-] – Din fr. dimension, lat. dimensio, -onis.

SUPRAFATA, suprafete, s. f. 1. Partea exterioara sau de deasupra a unui corp; fata. ◊ Loc. adv. La suprafata = fara a patrunde in esenta lucrurilor, in mod superficial. 2. Intindere nelimitata (de teren, de padure etc.) considerata sub raportul lungimii si latimii, masurata in unitati la patrat. ◊ Suprafata de respiratie = suprafata pulmonara care da capacitatea respiratorie. ♦ (Geom.) Arie² limitata de o linie inchisa (franta sau curba) masurata in unitati la patrat. – Din supra- + fata (dupa fr. surface).

TRIFIDA, trifide, adj. (Despre frunze) Care este impartita sau despicata in trei parti pana la mijlocul lungimii sau latimii sale. – Din fr. trifide.

SUPRAFATA, suprafete, s. f. 1. Partea exterioara sau de deasupra a unui corp; fata. ♦ Fig. Exterior, aparenta. ◊ Loc. adj. De suprafata = care nu are profunzime; superficial. * Loc. adv. La suprafata = fara a patrunde in esenta lucrurilor, in mod superficial. 2. Intindere delimitata considerata sub raportul lungimii si latimii. ♦ (Geom.) Arie limitata de o linie inchisa (franta sau curba) masurata in unitati la patrat. – Supra- + fata (dupa fr. surface).

A INNADI¹ ~esc tranz. (obiecte) 1) A face sa creasca in lungime sau latime (prin coasere, lipire, sudare); a adauga. 2) A uni prinzand capat la capat. /in + nada

PLAT ~ta (~ti, ~te) 1) (despre obiecte) Care are latimea si lungimea cu mult mai mare decat grosimea; de forma lata si turtita; lataret. 2): Picior ~ v. PICIOR. 3) (despre forme de relief) Care este intins si neted; ses. 4) fig. Care este sarac in imagini artistice; lipsit de expresivitate artistica; fad; searbad; banal. Stil ~. 5) (despre persoane) Care se caracterizeaza prin lipsa de personalitate; fara caracter personal. /<fr. plat

BIFID, -A adj. (Liv.) Despicat in doua pana la mijlocul lungimii sau latimii sale. [< fr. bifide, lat. bifidus].

TRIFID, -A adj. (Bot.; despre unele organe) Alcatuit din trei parti pana la mijlocul lungimii sau latimii sale. [< fr. trifide].

ADA-KALEH, fosta ins. situata in albia Dunarii, la 1 km aval de Orsova; lungime 1.750 m latime: 500m. Din 1970 acoperita de apele lacului de acumulare de la Portile de Fier. Punct strategic, a fost fortificata in timpul lui Iancu de Hunedoara, iar in 1717 Eugeniu de Savoia a construit aici o puternica cetate stelata. Spre sfirsitul sec. 18 a fost amenajata pentru locuire civila de catre populatia turceasca. Monumentele mai importante (geamia, bazarele, Cetatea s.a.) au fost transferate pe ostrovul Simian din fata municipiului Drobeta Turnu-Severin.

AMUNDSEN [a:munsən] 1. Roald A. (1872-1928, n. Borge), explorator polar norvegian. Primul care a strabatut Pasajul de Nord-Vest (din Ins. Groelanda pina in Alaska) si primul care a atins Polul Sud (14 dec. 1911). A disparut in reg. Polului Nord in timpul incercarilor de salvare a echipajului dirijabilului „Italia”, condus de U. Nobile. 2. Marea ~, mare in partea meridionala a Oc. Pacific, in Antarctica, in dreptul Tarii Byrd, cu adincimi de peste 1.000 m, acoperita permanent de gheturi. 3. Golf al M. Beaufort (Oc. Inghetat) cuprins intre ins. Banks, Victoria si litoralul nordic canadian. lungime: 445 km; latime: 213 km. Ad. max.: 285 m.

AQABA (AKABA) 1. Golf strimt si si alungit in NE Marii Rosii, intre Pen. Sinai si Pen. Arabia. lungime: 180 km; latime: 28 km. Ad. max.: 1.828 m. 2. Oras in SV Iordaniei, unicul port al tarii, la Marea Rosie; 37,4 mii loc. (1986). Export de fosfati.

ARMAND, Aven ~, aven in S Frantei centrale, in Masivul Central Francez; 75 m ad. Pestera cu cea mai mare stalagmita din lume (29 m) situata intr-o sala de 100 m lungime, 50 m latime si 35 m inaltime. Turism.

ASIA MICA, pen. in V Asiei, scaldata de apele Marii Negre (la N), M. Marmara (la NV), M. Egee (la V) si M. Nediterana (la S), despartita de Europa prin str. Bosfor si Dardanele; c. 506 mii km²; lungime: 1.000 km; latime 400-600 km. Clima subtropicala. Se suprapune unei mari parti din Turcia asiatica. In centrul ei se afla Pod. Anatoliei.

BAB EL-MANDEB (BAB AL-MANDAB), str. care desparte Pen. Arabia de Africa, legind M. Rosie de G. Aden. lungime: 109 km. latime minima: 26,5 km: ad. minima: 60 m; ad. max.: 323 m. La intrarea in str. se gaseste ins. Perim. Navigatie intensa.

BAIKAL 1. Culme muntoasa din Federatia Rusa (C.S.I.), care margineste spre NV lacul omonim. lungime: 300 km. Alt. max.: 2.572 m (vf. Cerski). Alcatuita din sisturi cristaline. Vegetatie de taiga si stepa montana. 2. Lac tectonic, navigabil, in SE Siberiei, la 456 m alt.; 31,5 mii km²; volum: 23 mii km³ (lacul cu cel mai mare volum de apa dulce de pe glob). lungime: 636 km. latime medie: 48 km; max.: 79,4 km. Ad. max.: 1.620 m (dupa alte date 1.940 m), cel mai adinc lac de pe glob. Are 336 afl. (Angara Superioara, Selenga s.a.) si 27 ins. Din el izv. riul Angara. Fauna endemica de foci, pesti si pasari.

BALCANI sau STARA PLATINA, lant muntos in Bulgaria, intre Timok (la V) si Marea Neagra (la E). lungime: 555 km. latime: 20-50 km. Geologic si geografic, B. se impart transversal in trei sectoare distincte: B. Vestici, alcatuiti din roci cristaline si eruptive vechi, calcare mezozoice si flis; culmi cu versanti abrupti; trecatori inalte; alt. max.: 2.168 m (vf. Midjar); B. Centrali, formati din sisturi cristaline si granite; trecatori putine si inalte (Sipka, 1.330); alt. max.: 2.376 m. (vf. Botev); B. Estici, cu alt. intre 300 m (in E) si 1.000 m (in V), care impreuna cu Sredna Gora (M-tii Antibalcani), la S inchid depr. tectonice Sofia si Tundja superioara. Turism montan. Parcuri nationale.

BALTA BRAILEI, lunca joasa (6-10 m alt.) hidroamenajata a Dunarii, cuprinsa intre Dunarea Veche la E si Bratul Cremenea (respectiv Pasca) la V, initial o alternanta de mlastini, girle, lacuri si grinduri ferite de inundatii, pe alocuri cu stufaris ori cu paduri de plop si salcie, cu unele canale navigabile (Filipoiu). Dupa indiguirea si scoaterea de sub inundatii, acest ostrov de 60 km lungime, 20 km latime si c. 96.000 ha se cultiva in cea mai mare parte cu cereale; a fost impropriu denumit „Insula Mare a Brailei” (nefiind o insula in intelesul geografic).

BASS [bæs] 1. George B. (1771-1802), navigator si explorator englez. A cercetat si cartografiat tarmul de SE al Australiei (1797). Impreuna cu M. Finders, a navigat in jurul Tasmaniei (dovedind ca este o ins.) si a descoperit str. care azi ii poarta numele (1797-1798). 2. Str. intre Australia si ins. Tasmania, care leaga Oc. Indian cu Oc. Pacific (M. Tasman). lungime: 490 km. latime: 213 km. Ad. min.: 51 m; ad. max.: 94 m. Port. pr.: Melbourne.

BELLE ISLE [bel-il], str. in Oc. Atlantic, intre Pen. Labrador si Ins. Newfoundland, despartind G. Sf. Laurentiu de Oc. Atlantic. lungime: 130 km. latime: 20 km. Navigatie dificila.

BIGHORN [bighɔrn], culme muntoasa granitica in V S.U.A. (Wyoming si Montana), in M-tii Stincosi. lungime: 193 km; latime: 40-80 km; alt. max.: 4.015 m (Cloud Peak). Paduri de conifere. Vegetatie de stepa alpina. Mici ghetari. Turism.

BISTRA 1. Riu afl. dr. al Timisului, in aval de Caransebes; 57 km. Izv. din M-tii Tarcului si trece prin Otelul Rosu. Riul B. strabate culoarul depresionar tectonic omonim, situat intre M-tii Poiana Ruscai, la N. si Tarcu, la S. Culoarul depresionar B. (27 km lungime, 2 km latime si 58 km²) comunica spre E, prin Pasul Poarta de Fier a Transilvaniei, cu depr. Hateg. 2. Com. in jud. Alba, pe Aries; 5.566 loc. (1991). 3. Com. in jud. Maramures, pe Viseu; 5.244 loc. (1991). Expl. de calcare compacte. Mat. de constr.

BOTNIC, Golful~, golf in N M. Baltice, intre Suedia si Finlanda. lungime: 688 km; latime max.: 240 km; 117 mii km². Ad. max.: 290 m. Datorita climatului continental, salinatatii reduse (max. 5,5‰), mareelor (0,6 m) si adincimilor mici, inghetata in mare parte din an (oct.-iun.).

BRISTOL [bristl] 1. B. Channel, golf al Oc. Atlantic, pe coasta de SV a Marii Britanii, intre Tara Galilor si Pen. Cornwall. lungime: 230 km; latime max.: 126 km. Ad. max.: 50 m. Maree max.: 14,4 m. Pr. porturi: Bristol, C*****f, Newport. 2. Oras in SV Marii Britanii (Anglia), pe Avon, 630 mii loc. (1981, cu suburbiile). Port maritim si centru ind. (metalurgie neferoasa, prelucr. petrolului, constr. mecanice, aeronautice si navale, produse textile, chimice si alim., manufacturi de tutun, hirtie). Universitate. Catedrala (1142). Biserica Saint Mary Redcliffe (sec. 14-15), cladiri din sec. 18. Muzeu.

CABOT [kæbət] 1. John C. (Giovanni Caboto) (c. 1450-c. 1498), navigator englez de origine genoveza. A condus o expeditie care urmarea descoperirea Pasajului de Nord-Vest; in 1497 a atins ins. Terra Nova. 2. Sebastian C. (1476-1557), navigator englez. Fiul lui C. (1). A explorat (1526-1530), in cadrul unei expeditii spaniole, reg. Rio de la Plata. 3. Str. in V Oc. Atlantic, intre ins. Terra Nova si Cape Breton, unind apele acestuia cu G. Sfintul Laurentiu. Este blocata iarna de gheturi. lungime: 195 km. latime max.: 107 km. Ad. min.: 101 m.

CARLSBAD, mare pestera in SV S.U.A. (New Mexico), in M-tii Guadalupe. lungime: 33 km; ad. max.: 313 m. Pestera cu cea mai mare sala din lume (Big Room – 1,2 km lungime, 200 m latime, 87 m inaltime). Parc national.

IZVORU MUNTELUI, lac de retentie pe valea Bistritei, intre M-tii Ceahlau (in V) si Stanisoarei (in E), la 505 m alt., dat in folosinta in 1960; amenajat in vederea furnizarii apei necesare hidrocentralei de pe valea Bistritei; 32,6 km². lungime: 35 km; latime max.: 2 km; ad. max.: 96 m. Vol.: 1,23 miliarde m³. Zona turistica.

KATTEGAT (CATTEGAT), stramtoare intre pen. Iutlanda si Scandinavia, din sistemul de stramtori care leaga Marea Baltica cu Marea Nordului; lungime; 270 km; latime: 60-122 km. Ad.: intre 17 si 124 m. Traversata de curenti. Pescuit. Porturi pr.: Goteborg, Halmstad (Suedia) si Frederikshavn (Danemarca).

CONSTANTA (KONSTANZ) 1. Lac alpin in Europa Centrala, intre Germania, Elvetia si Austria, la 395 m alt., strabatut de Rin; 538 km². lungime: 64 km; latime max.: 14 km. Ad. max.: 252 m. Navigatie. Pescuit. Turism. Pe malurile sale sint situate orasele Konstanz, Bregenz si Friedrichshafen. Se mai numeste Bodensee. 2. Oras in S Germaniei (Baden-Wurttemberg), pe malurile lacului cu acelasi nume; 70,5 mii loc. (1987). Electrometalurgie, constr. de masini; produse textile si chimice; echipament electronic; prelucrarea lemnului. Statiune balneoclimaterica. Universitate. Catedrala (sec. 11-16), biserica gotica (sec. 15). Aici a avut loc un conciliu ecumenic (1414-1418) cu scopul de a pune capat schismei din Biserica catolica, de a o organiza si a condamna ca eretici pe John Wycliffe, Jan Hus si Ieronimus din Praga.

HAINAN 1. Insula in Marea Chinei de Sud, in apropierea tarmului de SE al R.P. Chineze, formand o prov. a Chinei (din 1988); 34 mii km²; 7,3 mil. loc. (1997). Orase pr.: Haikou (centrul ad-tiv al prov.), Wuzhi Shan, Baoting. Relief muntos (alt. max.: 1.867 m). Clima tropical-musonica. Expl. de min. de fier, auro-argentifere, tungsten, huila si forestiere. Cafea, bumbac, orez, trestie de zahar, banane si piper. Sericicultura. 2. Stramtoare intre insula cu acelasi nume si continent, unind Marea Chinei de Sud cu Golful Bac Bo. lungime: 93 km; latime: 18,5 km; ad.: 36-108.

HALEAKALA, vulcan stins in ins. Maui (arh. Hawaii), cu un crater ce are 11,3 km lungime, 4 km latime, 32 km circumferinta, 762 m adancime si 49 km², cel mai mare din lume. Alt. max.: 3.055 m. Parc national (11,1 ha, creat in 1961).

CORFU (KERKYRA) 1. Ins. greceasca in M. Ionica; 593 km²; c. 100 mii loc. (1981). Oras pr.: Corfu. Relief muntos (906 m). Climat mediteranean cu vegetatie de maquis. Maslini, migdale, griu, citrice. Viticultura. Cresterea animalelor. Pescuit. Turism. – Declaratia de la ~, acord semnat la 20 iul. 1917 intre Comitetul iugoslav, reprezentat de A. Trumbic, si guvernul sirb din exil, reprezentat de N. Pasic, privind constituirea unui stat iugoslav (viitorul „Regat al Sirbilor, Croatilor si Slovenilor”), avind ca forma de guvernamint monarhia constitutionala, in fruntea cu dinastia Karagheorghevic. 2. Str. care separa ins. cu acelasi nume de coasta greco-albaneza. lungime: 48 km. latime: 10 km.

COROMANDEL, coasta de SE a Pen. Hindustan; lungime: 700 km; latime: 80-100 km; joasa, nisipoasa si cu lagune. Clima subecuatoriala musonica (temp.: 24-28ºC; precipitatii: 1.100 mm/an). Cocotieri. Oras pr.: Madras.

LACUL CELOR PATRU CANTOANE (WIERWALDSTATTER SEE [fi:rvaltʃtetr zee], germ LUZERN, fr. LUCERNE), lac in partea central-nordica a Elvetiei, situat intre cantoanele Lucerna, Schwyz, Uri, Nidwalden, la poalele Alpilor, la 434 m alt.; 114 km²; lungime: 38 km; latime max.: 4 km; ad. max.: 214 m. Traversat de raul Reuss (afl. dr. al raului Aare). Important obiectiv turistic. Pe malurile sale se gasesc mai multe statiuni climaterice (Luzern, Cham, Zug, Brunnen, Sisikon, Buochs, Stansstad).

LACUL SUPERIOR (SUPERIOR LAKE [səpiəriə leik]), cel mai intins lac cu apa dulce din lume, situat in America de Nord, la granita Canadei (prov. Ontario) cu S.U.A. (statele Minnesota si Wisconsin), in sistemul Marilor Lacuri, la 183 m lat.; 82,4 mii km²; lungime: 563 km; latime max.: 257 km; ad. max.: 406 m. Comunica cu L. Huron prin raul St. Marys. Porturi pr.: Duluth (S.U.A.), Thunder Bay (Canada). Insule (Royale, Michipicoten, Saint Ignace, Simpson, Madeline s.a.), peninsule (Keweennaw, Black Bay s.a.) si golfuri (Whitefish, Agawa, Michipicoten, Thunder s.a.).

ROVE, tunel de mari dimensiuni (7,12 km lungime, 22 m latime, 11 m inaltime) din Franta, care facea legatura intre Ron si M. Mediterana. Construit intre 1912 si 1927, a fost scos din uz in 1963, cand a avut loc prabusirea boltei.

RODRIGUES sau RODRIGUEZ [rodrigəs], ins. vulcanica in V Oc. Indian, in arh. Mascarene, la 800 km NE de Madagascar, dependenta de statul Mauritius; 104 km²; 15 km lungime; 7 km latime max. Relief deluros, cu alt. max. de 395 m. Oras pr.: Port Mathurin. Pescuit; cresterea animalelor. Descoperita de portughezi in 1645, colonizata de francezi in sec. 18 si preluata de englezi in 1810, care au stapanit-o pana in 1968.

FIORD (‹ fr., germ.) s. n. Golf marin adanc, stramt, sinuos, cu tarmuri abrupte, format in urma patrunderii apelor marine in vaile glaciare dupa topirea ghetarilor. Sunt numeroase in Norvegia, Noua Zeelanda, Chile si Groelanda. Unul dintre cele mai mari este Sognefjord, de pe coasta de V a Norvegiei (lungime: 220 km; latime: 6 km; ad. max.: 1.308 m).

SAIPAN, ins. vulcanica in arh. Mariane (Pacificul central-vestic); 181 km²; 23 km lungime; 3-9 km latime. Orase pr.: Susupe, Garapan. Relief valurit, cu alt. max. de 466 (Mount Tagpochau). Controlata de spanioli (1565-1899) si de germani (1899-1914); sub mandat japonez (1920-1944); cucerita de S.U.A. in 1944, instaland aici o baza aeriana. Intre 1962 si 1986 a fost sediul lui Trust Territory of the Pacific Islands.

RIO DE LA PLATA, larg estuar situat la granita intre Argentina si Uruguay, format de fl. Parana si Uruguay. lungime: 320 km; latime max.: 220 km. In estuar se varsa si fl. Uruguay. Pe tarmurile sale se afla orasele Buenos Aires, La Plata, Montevideo. Descoperit in 1516 de spaniolul J.D. de Solis. Explorat de F. Magellan (1520) si de S. Cabot (1527-1529), prima asezare permanenta a colonistilor spanioli in regiune s-a fixat la Asuncion (1537).

RIDEAU [ridəu], canal in SE Canadei (Ontario), construit in anii 1826-1832 pe vaile raurilor R. si Cataraqui, care leaga raul Ottawa (respectiv, orasul Ottawa) cu lacul Ontario (respectiv, orasul Kingston); 203 km. Are 47 de ecluze, fiecare avand 41 m lungime, 10 m latime si 1,5 m adancime.

SÃO MIGUEL [səu migel], cea mai mare ins. din arh. Azore (Portugalia), situata in Oc. Atlantic, la 1.190 km V de capul Roca (Portugalia); 746 km²; 65 km lungime; 15 km latime max. Orase pr.: Ponta Delgada, Furnas, Sete Cidades. Relief de campie in partea centrala si muntos-vulcanic in rest. Alt. max.: 1.103 m (vf. Vara). Clima calda si umeda. Izvoare termale. Culturi de tutun, ceai, cereale, vita de vie s.a. Cresterea bovinelor. Pescuit. Turism.

SÃO TOME [sãu tume] 1. Ins., apartinand Statului São Tome si Principe, situata in Oc. Atlantic (G. Guineii), pe Ecuator, la c. 200 km de tarmul vestic al Africii; 836 km²; 49 km lungime; 30 km latime max. Tarmuri abrupte si slab fragmentate. Relief muntos de origine vulcanica, cu multe cratere (Pico de São Tome, 2.024 m, Pinheiro, 1.575 m s.a.). Descoperita de navigatorii portughezi Pedro Escobar si João Gomes de Santarem in 1470 si declarata provincie de peste mari a Portugaliei in 1522. 2. Cap. R.D. São Tome si Principe, situata la NE ins. São Tome, port la G. Guineii; 51,8 mii loc. (2001). Pr. centru politic, economic si comercial al tarii. Aeroport Ind. alim. Productie mestesugareasca. Exporta cacao, cafea, ulei de palmier, copra. Fundat in jurul anului 1500 de colonistii portughezi.

SANTA ISABEL 1. Ins. in partea central-estica a arh. Solomon, in SV Oc. Pacific, situata la 64 km SE de ins. ins. Choiseul, de care este separata prin str. Manning, si la 80 km NV de ins. Guadalcanal; 3,8 mii km²; 225 km lungime; 32 km latime max. Orase pr.: Kia, Baolo, Buala. Plantatii de cocotieri. Zacaminte de nichel (descoperite in 1960). Ocupata de Germania (1886-1899). 2. V. Malabo.

SAN QUINTIN, ghetar in m-tii Anzi (Chile); 56 km lungime; 6 km latime.

OSTROVU CORBULUI, insula romaneasca situata in albia Dunarii, in aval de municipiul Drobeta Turnu-Severin. lungime: 5 km; latime max.: 3 km.

OSTROVU MARE, insula romaneasca situata in albia Dunarii, in dreptul com, Burila Mare, jud. Mehedinti; 22 km². lungime: 14 km; latime max.: 3 km. In aceasta zona se afla hidrocentrala Portile de Fier II.

LUNGARET, -EATA, lungareti, -e, adj. Care are o forma alungita; mai mare in lungime decat in latime; lunguiet. – Lung + suf. -aret.

LUNGUIET, -IATA, lunguieti, -e, adj. Care este mai mare in lungime decat in latime; usor alungit; lungaret. [Pr.: -gu-iet] – Lung + suf. -uiet.

TRIFIDA ~e adj. : Frunze ~e frunze despicate in trei pana la jumatate din lungime sau din latime. /<fr. trifide

VULPE DE MARE s.f. (Iht.) In general, peste cartilaginos din ordinul rechinilor batoizi (plati), fam. rajidae (batoizi propriu-zisi), cu corp romboidal si inotatoare dezvoltate ca niste aripi imense, prezent in lungul tuturor tarmurilor europene. Exista nenumarate specii, precum cea din Marea Nordului (Raja batis) de 1 m lungime si 30 kg greutate, unele fiind uriase, precum vatosul (Raja clavata) ce poate ajunge la 3-4 m lungime si 2-3 m latime si o greutate de 200 kg. De la anumite specii de rajidae se consuma inotatoarele pectorale (comercializate ca aripi de vulpe), considerate delicatese, fiind asemanatoare la gust cu carnea de crab.

obrat (obrate), s. n. – (Mold.) Teren care are o prajina latime si patru lungime. Sl. obratu „hotar”, din obratiti „a (se) varsa, a se rasturna” (Cihac, II, 222; Tiktin; Conev 78). Probabil bazat pe capacitatea de a ara al unei perechi de boi, ca in sp. arada. – Der. obratie, s. f. (ingraditura, loc ingradit); obrati, vb. (a parcela un teren); obrateste, adv. (in parcele de un obrat fiecare).

ALEXANDRU I (ALEXANDER I LAND), ins. in M. Belingshausen (Antarctica), despartita de Pen. Tara lui Graham prin George VI Sound si de ins. Charcot prin ghetarul de self Wilkins; 43,2 mii km²; lungime: c. 380 m; latime: 80-240 km. Relief muntos – culmea Douglas (2.987 m, vf. Stephenson). Considerata pina in 1940 parte a continentului. Descoperita si denumita in 1821 de expeditia condusa de F.F. Belingshausen.

ALTAIUL MONGOL (MONGOL ALTAJN [altain] NURUU), sistem muntos cristalin in SV Mongoliei. lungime: c. 1.500 m. Alt. med.: c. 3.000 m. Alt. max.: 4.362 m (vf. Najramdal Uul). Ghetari (Potanin, 20 km lungime si 2,5 km latime).

APSERON, pen. in Azerbaidjan (C.S.I.), la E de M-tii Caucaz, care inainteaza in M. Caspica pe o lungime de 60 km; latime max.: 30 km; supr. c. 1.036 km². Expl. de petrol, gaze naturale, cupru, zinc, pirita, sare. Pe coasta de SV, orasul Baku.

BANANAL (ILHA DO BANANAL), ins. fluviatila in Brazilia centrala (Goias), intre bratele Araguaia. Supr.: 25 mii km² (cea mai mare ins. fluviatila din lume). lungime max.: 500 km; latime max.: 56 km. Vegetatie tropicala bogata (bananieri si palmieri babacu) cu fauna variata, inclusa in parcul national Araguaia.

BIEL 1. (fr. BIENNE, germ. BIERLER SEE) Lac in NV Elvetiei, in M-tii Jura; 41,1 km²; lungime max.: 16,1 km; latime: 1,6-4,8 km. Pe malul lacului, orasul Biel. Turism. 2. Oras in NV Elvetiei (Berna), in N lacului omonim; 81,9 mii loc. (1987). Nod de c. f. Mare centru al ind. ceasurilor. Ind. constr. de masini si a hirtiei. Centru turistic.

BOKNA FJORD [bocn fiu:r], fiord al M. Nordului, pe coasta de SV a Norvegiei. lungime: c. 56 km; latime: 15-16 km. Ad. max.: 917 m. Pe malul sau sudic se afla portul Stavanger.

BONIFACIO, str. in M. Mediterana, intre ins. Corsica si Sardinia. lungime: c. 19 km; latime: 16-21 km. Ad. max.: 69 m. Numeroase ins. si stinci.

BOSFOR (BOSPORUS, KARADENIZ BOGAZI), str. intre Europa si Asia, care uneste M. Neagra cu M. Marmara. lungime: c. 30 km; latime: 660-3.800 m (cea mai ingusta str. intercontinentala). Ad. min. pe senal: 20 m. Pe coasta europeana se afla orasul Istanbul, iar pe cea asiatica Uskudar. Poduri rutiere.

AJUR, ajururi, s. n. Broderie artistica pe o tesatura din care s-au scos anumite fire. ♦ Rarituri in lungimea (si in latimea) unei tesaturi, produse in timpul tesutului sau, la tricouri, printr-un sistem de legare pe sarite a firelor. – Fr. ajour.

BRATSK 1. Oras in Federatia Rusa (C.S.I.), pe Angara; 255 mii loc. (1989) Metalurgia aluminiului si ind. lemnului. Aici s-a construit o mare hidrocentrala intrata integral in functiune in 1967. 2. (Bratskoe Vodohranilisce) Lac artificial creat intre anii 1961-1967 pe riul Angara. Supr.: 5.470 km². lungime max.: 570 km; latimea max.: 20 km; ad. max.: 115 m; volum: 169,3 md. m³ (al doilea lac artificial ca volum de apa de pe glob). Hidrocentrala B. are o putere de 4.500 MW si o productie de 22 md. kwh/ an.

CIUD sau PEIPSI, lac de baraj morenic din Cimpia Europei de Est (Rusia si Estonia); 3,55 mii km². lungime max.: 140 km; latime max.: 47 km. Ad. max.: 14,6 m. In lac se varsa riul Velikaia si izv. Narva. Navigatie si pescuit. Ingheata in perioada dec.-mai.

KARIMATA, stramtoare intre ins. Borneo si Belitung, unind Marea Chinei de Sud cu Marea Java. latime: c. 210 km; lungime: 100 km. Ad. max.: 36 m. In str. se gasesc recife coraligene si arhipelagul omonim (223 km²).

KRUGER, parc national in extremitatea de NE a Republicii Africa de Sud, la granita cu Mozambic, pe cursul superior al raului Olifants/Rios dos Elefantes (afl. stg. al fl. Limpopo) si pe afl. acestuia. Supr.: 19,5 mii km² (322 km lungime si 64 km latime). In perimetrul parcului traiesc elefanti, lei, zebre, girafe, bivoli, antilope, maimute s.a. Rezervatie de vanatoare. Parcul K., fundat in 1898 de Paul Kruger, a fost recunoscut oficial in 1926 de Parlament.

CORNWALL [co:nuol], pen. in SV Marii Britanii, scaldata de Marea Minecii si Cnalul Bristol. lungime: c. 150 km; latime max.: 72 km. Relief muntos granitic (621 m alt. – vf. High Willhays) si tarmuri dantelate. Oras pr.: Plymouth. Expl. de cositor, cupru, argint, zinc, plumb, mangan, bismut, arsen, caolin. Cresterea animalelor. Pescuit. Turism.

LACUL RENULUI (REINDEER LAKE [reindiə leik]), lac glaciar in partea centrala a Canadei, la granita provinciilor Saskatchewan cu Manitoba, la 350 m alt.; 6,39 mii km². lungime max.: 230 km; latime max.: 60 km. Comunica prin raul omonim cu raul Churchill.

RODOPI, Muntii ~ (in bulg.: RODOPI PLANINA; in grec.: OROSIRA RODHOPIS), lant muntos in Pen. Balcanica, in SSV Bulgariei si NE Greciei, extins pe directie NV-SE, pe 290 km lungime si 60 km latime max., delimitat la N de valea fl. Marita si la V de cea a fl. Mesta. Alcatuit din roci cristaline si vulcanice, prezinta un relief domol, cu alt. ce scad de la NV la SE. Alt. max.: 2.191 m (vf. Goliam Perelik). Spre NV, R. se prelungesc cu m-tii Rila, iar spre V cu -m-tii Pirin. Zacaminte de min. de plumb, zinc, cupru si crom. Acoperiti in mare parte cu paduri. De aici izv. raul Arda.

PADRE ISLAND, insula-bariera in partea de S a S.U.A., in SE statului Texas, care separa Laguna Madre de G. Mexic. Se extinde de la N la S pe 182 km lungime si 4,8 km latime max., intre G. Corpus Christi (la N) si localit. Port Isabel, aflata la c. 20 km N de gura de varsare a fl. Rio Grande (la S). Aici se afla plaje intinse, dune de nisip acoperite din loc in loc cu vegetatie arenicola, numeroase specii de pasari. Activitate turistica; pescuit. Descoperita in 1519 de exploratorul spaniol Alonso Alvarez de Pineda.

TESIRE, tesiri, s. f. Actiunea de a tesi si rezultatul ei. ♦ (Tehn.) Operatie de formare a unei fete oblice la muchia unui obiect, avand de obicei latimea mica fata de lungime. ♦ (Tehn.) Operatie de formare a unei portiuni tronconice la extremitatea unei gauri cilindrice. – V. tesi.

OBLONG ~ga (~gi, ~ge) livr. Care are lungimea mai mare decat latimea; lunguiet; alungit. /<fr. oblong, lat. oblongus

PLANSA ~e f. 1) Piesa plana de lemn, subtire avand lungimea mai mare decat latimea. 2) Coala de hartie mai groasa ca de obicei, pe care sunt reproduse desene, fotografii, picturi, folosita ca ilustratie intr-o carte. 3) Carton pe care este executata o ilustratie, servind ca material didactic; tabel. 4) Placa de lemn sau de metal in care se sapa litere sau note muzicale, folosita in gravura. 5) Placa de beton folosita la pavarea drumurilor. /<fr. planche

BELTUL MIC (LILLE BAELT [belt]), str. in M. Baltica, intre ins. daneza Fionia si Pen. Iutlanda. lungime max.: c. 130 km; latime minima: 500 m. Ad.: 10-35 m. Pod de c. f. si doua poduri rutiere.

NAVOD (‹ sl.) s. n. Plasa de pescuit de dimensiuni mari (100 pana la 1.500 m lungime si 2 la 20 m latime), confectionata din fire de canepa, bumbac sau mase plastice. E compusa din doua aripi intre care se fixeaza matita. Se foloseste la pescuitul in ape statatoare (lacuri, balti, elestee, iazuri), in mare sau in rauri.

INGUST, -A, ingusti, -ste, adj. 1. Care are latime mica (in raport cu lungimea). 2. Subtire, delicat. 3. Stramt, neincapator, mic, limitat. Spatiu ingust. ♦ Fig. (Despre oameni, adesea cu determinarea „la minte”; despre viata sau manifestarile oamenilor) Lipsit de orizont; marginit, mediocru. – Lat. angustus.

PANGLICA, panglici, s. f. 1. Fasie ingusta de bumbac, de matase, de catifea etc., folosita mai ales ca podoaba (la imbracamintea feminina). ♦ Fasie ingusta de bumbac sau de matase imbibata cu tus, folosita la masina de scris. 2. Banda de panza, de musama sau de metal divizata in centimetri, care serveste la masurarea distantelor. 3. Obiect flexibil de metal sau de alt material, avand grosime si latime mica in raport cu lungimea; banda. 4. (Zool.; pop.) Tenie. [Var.: (reg.) pandlica, pamblica s. f.] – Din magh. pantlika.

SILICULA ~e f. Silicva a carei lungime nu intrece cu mult latimea. /<fr. silicule

CUVETA s.f. (Geol.) Sinclinal scurt, avand latimea bazei aproape egala cu lungimea, cu un contur aproape circular. ◊ Cuveta lacului = teren ocupat de un lac de acumulare pana la nivelul crestei barajului; chiuveta (2). [< fr. cuvette].

DEGET ~e n. 1) (la om) Fiecare dintre prelungirile mobile cu care se sfarsesc mainile si picioarele. ◊ A arata (pe cineva) cu ~ul a semnala (pe cineva) batjocurii pulbice (incriminandu-l); a compromite (pe cineva). A-si musca ~ele a regreta; a se cai. A juca (sau a invarti) (pe cineva) pe ~e a amagi; a duce de nas. A sti (ceva) pe ~e a cunoaste in detalii; a sti in amanunte. A scapa printre ~e a se strecura pe neobservate, evitand dificultatile. A avea (ceva) in (la) ~ul cel mic a sti la perfectie. A-i pune (cuiva) ~ul pe rana a aminti (cuiva) lucruri neplacute sau nedorite; a depista elementul esential al unei probleme, al unei situatii. A pune ~ul (pe un act) a aplica amprenta digitala in loc de semnatura. 2) (la unele animale) Fiecare dintre prelungirile mobile de la sfarsitul labei. 3) Parte a unei manusi care acopera prelungirile mainii. 4) pop. Unitate de masura a lungimii, suprafetei sau capacitatii, egala cu latimea unui deget. 5) tehn. (la seceratori sau cositori) Piesa care sprijina plantele in momentul taierii, separandu-le in fasii inguste. /<lat. digitus

BALTA IALOMITEI, lunca hidroamenajata a Dunarii, cuprinsa intre Bratele Dunarea Veche (la E) si Borcea (la V); 831,3 km²; 94 km lungime (intre Calarasi si Hirsova); 4-12,5 km latime. Alt. med.: 10-17 m. Reg. de balti, mlastini si grinduri, azi indiguita si desecata. Porumb, griu, orz, ovaz, sfecla de zahar. Cresterea bovinelor si ovinelor. Cunoscuta si sub numele de Balta Borcei.

adincime f. Calitatea de a fi adinc, profunditate: adincimea unui riu. Una din cele trei dimensiuni ale corpurilor (sin. cu inaltime, une-ori cu lungime: aceasta curte are 20 de metri de latime si 30 de adincime sau o adincime de...). Fig. Multa stiinta, mare pricepere: adincime de idei. Impenetrabilitate: adincimea judecatilor lui Dumnezeu.

LAMBERT, ghetar in E Antarcticei; 450 km lungime (cel mai lung din lume); 30-120 km latime; 20 mii km². Se termina in ghetarul de self Amery din Oc. Indian.

VENUS, statiune balneoclimaterica estivala, situata pe tarmul de V al Marii Negre, la 3-20 m alt., la 3 km N de municipiul Mangalia de care apartine din punct de vedere ad-tiv. Climat temperat maritim, cu veri calduroase si mai mult senine (in medie 25-28 de zile insorite pe lunile de vara, cu durata de stralucire a soarelui de 10-12 ore pe zi) si ierni blande (in ian. temp. medie de 0ºC). Statiunea este recomandata atat pentru persoanele sanatoase care pot beneficia de cura heliomarina in timpul vacantelor de vara, cat si pentru tratamentul unor afectiuni reumatismale, posttraumatice, a unor stari de anemie secundara, de debilitate, decalcifieri, rahitism, a unor boli dermatologice, endocrine, ginecologice s.a. Plaja naturala, extinsa pe 1,5 km lungime (intre statiunile Venus si Saturn) si 200 m latime, are un nisip fin si pe alocuri apar izvoare cu ape minerale sulfuroase, hipotermale, captate si folosite la dusuri. Statiunea V. a intrat in nomenclatorul statiunilor balneare in anul 1972. Pavilion amenajat pentru ungeri cu namol sapropelic si pentru bai sulfuroase.

AMERICA CENTRALA: 1,2 mil. km²; c. 55 mil. loc. (1986). Constituie o legatura istmica si insulara intre cele doua Americi. Legatura istmica se intinde pe 2.923 km lungime, intre 17º lat. N (istmul Tehuantepec) si 5º lat. N (G. Darien). latimea variaza intre 70 km (istmul Panama) si 860 km (Pen. Yucatan). Relieful este in cea mai mare parte muntos, cu numerosi vulcani (majoritatea in activitate). Alt. max.: 3.975 m (vf. Acatenango). De-a lungul coastelor Oc. Pacific si M. Caraibilor se intind cimpii litorale inguste. Legatura insulara (Indiile de Vest) este formata din trei arhipelaguri (Bahamas, Antilele Mari si Antilele Mici), care numara citeva mii de insule.

latime, latimi, s. f. Insusirea de a fi lat; cea mai mica dintre cele doua dimensiuni liniare ale unei suprafete plane dreptunghiulare; intindere opusa lungimii. ♦ Dimensiunea mijlocie a unui corp paralelipipedic. – Lat + suf. -ime.

BOHAI 1. Golf in NV Marii Galbene, cuprins intre Pen. Shandong si Liaodong (China). lungime: c. 280 km. Ad. max.: 40 m. In el se varsa fl. Huanghe. Maree (3,40 m). Ingheata in perioada nov.-mart. Pescuit. Extragerea sarii marine si petrolului. Port. pr.: Tanggu. Denumirea chineza: Bohai-Wan. 2. Str. intre Pen. Shandong si Liaodong. latimea minima: 105 km. Ad. max.: 36 m.