ILUMINAT¹ s. n. Faptul de a (se) ilumina. ♦ Tehnica (producerii si a) raspandirii luminii (artificiale). ◊ Iluminat de avertizare = lumina intermitenta care se declanseaza pentru a atrage atentia asupra functionarii defectuoase a unor sisteme, instalatii, aparate. Iluminat de siguranta = sistem de lampi electrice, cu generator propriu, care asigura iluminarea in cazul intreruperii alimentarii prin reteaua electrica publica. – V. ilumina.

OCULTATIE, ocultatii, s. f. 1. Disparitie temporara a unui astru datorita interpunerii intre el si observator a unui alt corp ceresc. 2. (Mar.) Acoperire temporara a luminii unui far prin interpunerea unui ecran. ♦ (In sintagma) Lumina de ocultatie = lumina intermitenta (a farului, a geamandurii). – Din fr. occultation.

ILUMINAT s. n. 1. iluminare (1). ♦ ~ de avertizare = lumina intermitenta care se declanseaza automat pentru a atrage atentia asupra functionarii defectuoase a unor sisteme, instalatii, aparate. 2. tehnica producerii si raspandirii luminii artificiale. (< ilumina)

ECLIPSA s.f. 1. Disparitie partiala sau totala a imaginii unui astru ca urmare a interpunerii altui astru intre observator si corpul ceresc care dispare. ♦ intermitenta luminii unui far sau a unei geamanduri; (concr.) instalatie de semnalizare prin becuri electrice asezate pe catargul navelor. 2. (Fig.) Disparitie sau trecere in umbra temporara a unei persoane sau a unui lucru. ♦ Intunecare, pierdere temporara a cunostintei. [< fr. eclipse, cf. gr. ekleipsis < ekleipein – a disparea].

ECLIPSA, eclipse, s. f. 1. Disparitie totala sau partiala a imaginii unui astru, datorita faptului ca intre Pamant si acest astru se interpune un alt astru sau din cauza ca astrul eclipsat se afla temporar in conul de umbra al altui astru. 2. intermitenta a luminii unui far sau a unei geamanduri. ♦ Instalatie de semnalizare prin semnale Morse, constituita din becuri electrice asezate pe catargul unei nave. 3. Fig. Disparitie, absenta (temporara) a cuiva sau a ceva. ♦ Intunecare temporara a cunostintei; absenta. ♦ Scadere a fortei creatoare a unei persoane. – Din. fr. eclipse, lat. eclipsis.

CLIPER² s.n. 1. Lampa electrica cu lumina galbena intermitenta, montata la intersectia unor strazi. 2. Semnalizator clipitor la bordul unui automobil. [Pl. -re. / < engl. clipper].

CLIPER² s. n. 1. lampa electrica cu lumina galbena intermitenta, montata la intersectia unor strazi. 2. semnalizator clipitor la bordul unui automobil. (< engl. clipper)

ECLIPSA s. f. 1. disparitie partiala sau totala a imaginii unui astru, ca urmare a interpunerii altui astru intre acesta si observator, sau a intrarii lui in conul de umbra a altui corp ceresc. 2. (mar.) intermitenta a luminii unui far sau a unei geamanduri luminoase. ◊ instalatie de semnalizare prin becuri electrice asezate pe catargul navelor. 3. (fig.) disparitie sau trecere in umbra temporara a unei persoane, a unui lucru. ◊ intunecare, pierdere temporara a cunostintei. (< fr. eclipse, lat. eclipsis, gr. ekleipsis)

SCANTEIERE, scanteieri, s. f. Faptul de a scanteia; lumina slaba (si intermitenta). ♦ Variatie a stralucirii si a culorii stelelor. [Pr.: -te-ie-] – V. scanteia.

A LICARI pers. 3 ~este intranz. 1) (despre surse de lumina) A raspandi o lumina difuza si intermitenta. 2) fig. A aparea abia deslusit; a capata contururi vagi. /Orig. nec.

SCANTEIE scantei f. 1) Particula incandescenta desprinsa dintr-un corp sau dintr-o substanta. ◊ ~ electrica lumina intensa si momentana care apare in timpul unei descarcari electrice. A se invata (sau a se deprinde) ca tiganul cu ~ia a se deprinde cu un lucru, mai ales rau. 2) lumina slaba si intermitenta; licarire. 3) fig. Indiciu neinsemnat care se poate manifesta sau intensifica. ~ de talent. ~ de nadejde. [ G.-D. scanteii; Sil. -te-ie ] /<lat. scantillia

SCLIPI, sclipesc, vb. IV. Intranz. A luci (cu o lumina vie si tremuratoare sau intermitenta); a scanteia, a straluci. ♦ (Despre ochi, privire) A scanteia (din cauza unei emotii), a avea o stralucire deosebita, nefireasca. – Cf. clipi.

SCANTEIE, scantei, s. f. 1. Particula solida incandescenta care sare din foc, dintr-un corp aprins, din ciocnirea unor corpuri dure etc. sau care insoteste o descarcare electrica, si care se stinge foarte repede. ◊ Expr. A i se face (cuiva) scantei (pe dinaintea ochilor), se zice cand cineva primeste o lovitura puternica (si are senzatia ca vede scantei). A se invata (sau a se deprinde) ca tiganul cu scanteia = a se deprinde cu raul. ♦ P. ext. lumina slaba, de-abia intrezarita, cu sclipiri intermitente; licarire. 2. Fig. Fapt in aparenta neinsemnat care declanseaza o actiune, un sentiment etc. 3. Fig. Particica neinsemnata din ceva; farama, pic. O scanteie de talent. [Pr.: – te-ie. – Var.: (inv.) schinteie s. f.] – Lat. *scantillia (= scintilla).

TREMURA, tremur, vb. I. Intranz. 1. (Despre fiinte si despre parti ale corpului lor) A face miscari involuntare, rapide si repetate din cauza frigului, a fricii, a bolii etc. 2. (Despre plante si despre parti ale lor; rar, despre lucruri) A face o miscare (oscilatorie) usoara si repetata; a oscila, a se clatina. ♦ (Despre lumini si umbre) A se produce rapid si intermitent (prin alternare). ♦ (Despre ape) A se misca in unduiri usoare; a se increti. ♦ (Despre pamant) A se zgudui, a se cutremura. 3. (Despre sunete, melodii) A vibra; (despre glas) a avea un tremur, a fi nesigur (din cauza emotiei). 4. Fig. (Despre oameni) A fi cuprins de o emotie puternica. ♦ A se infiora de spaima; a se cutremura. ◊ Expr. A tremura dupa bani = a fi lacom de bani; a fi zgarcit. – Lat. tremulare.

LICARI, pers. 3 licareste, vb. IV. Intranz. 1. A raspandi o lumina slaba, de-abia intrezarita sau cu sclipiri usoare si intermitente. 2. A sclipi, a luci [Prez. ind. pers. 3 sg.: licare. – Var.: licura vb. I, licuri vb. IV] – Et. nec.

LICARIRE, licariri, s. f. Faptul de a licari; licarit, licaris. 1. lumina slaba, de-abia intrezarita sau cu sclipiri usoare si intermitente. 2. Sclipire, lucire. [Var.: licurire s. f.] – V. licari.