SAGA, sagi, s. f. (Pop.) Gluma. ◊ Loc. adv. In saga = fara seriozitate, intr-o doara. Fara saga = in mod serios. ◊ Loc. vb. A face saga = a sugui; a glumi. ◊ Expr. Nu-i vreme de saga = nu-i momentul potrivit pentru glumit. A se intrece cu saga = a intrece masura, a exagera. A se trece de saga = a incepe sa devina lucru serios. A lasa saga (la o parte) sau a-i ajunge (cuiva) saga (sau de saga) = a termina cu gluma, a deveni serios. (In constructii negative sau interogative); A fi (sau a-i parea cuiva) (de) saga (sau lucru de saga) = a fi (sau a i se parea cuiva ca este) lucru neinsemnat, fara importanta. – Din bg. sega.

INTRECE, intrec, vb. III. Tranz. 1. A depasi pe cineva in mers, a lasa in urma. 2. A dovedi superioritate fata de cineva, intr-o anumita privinta; a depasi. ♦ Refl. recipr. A cauta sa se depaseasca unul pe altul. ◊ Loc. adv. Pe intrecute = cautand sa se depaseasca unul pe altul; care mai de care. 3. A trece peste o anumita limita; p. ext. a fi (sau a avea) mai mult decat trebuie, a prisosi ◊ Loc. adv. (Pop.) De intrecut = mai mult decat trebuie, de prisos. ◊ Expr. (Refl.) A se intrece cu gluma (sau cu saga, rar, cu vorba) = a depasi limitele bunei-cuviinte; a impinge lucrurile prea departe, a exagera. – In + trece.