Rezultate din textul definițiilor
TAINITA ~e f. 1) Loc unde se poate ascunde cineva sau ceva; loc tainic. 2) inv. Cavitate facuta sub pamant cu scopul de a ascunde ceva; galerie subterana. /taina + suf. ~ita
ascunde (ascund, ascuns), vb. – 1. A pune intr-un loc ferit. – 2. A tainui. – Mr. ascundu, ascundire, megl. scund, istr. ascundu. Lat. abscondere (Puscariu 139; Candrea-Dens., 97; REW 41; DAR); cf. it (n)ascondere, v. prov., v. fr. escondre, cat. ascondir, v. sp., v. port. asconder. Part. si perf. simplu reproduc lat. absconsum, absconsi, forme paralele cu absconditum, abscondi(di), ca it. ascoso, v. sp. en ascuso, a escuso (RFE, 1919, 24). Der. ascuns, s. n. (ascunzatoare); ascunsa, s. f. (inv., secret); ascunzatoare, s. f. (loc in care se poate ascunde); ascunzator, adj. (prefacut, care se ascunde); ascunzatura, s. f. (ascunzatoare); ascunzis, s. n. (loc tainic); (v-ati) ascunsele, s. f. (joc de copii in care toti se ascund in afara de unul care ii cauta), de la intrebarea v-ati ascuns?, interpretata ca s.
ARCAN s. n. 1. (pl.) taina, secret, mister. ◊ loc tainic, misterios. 2. nume dat ciclurilor astrologice de provenienta egipteana. (< fr. arcane, lat. arcanum)
ARCAN2, arcane, s. n. (Livr.; mai ales la pl.) Taina, secret. ♦ loc tainic, ascuns. – Din fr. arcane.
ASCUNZIS, ascunzisuri, s. n. 1. loc tainic, ferit de priviri. 2. Fig. Taina, secret. ◊ Loc. adv. Cu ascunzisuri = fara sinceritate; tainic. – Ascunde + suf. -is.
ARCAN2, arcane, s. n. (Inv.) Taina, secret. ♦ loc tainic, ascuns. – Fr. arcane.
ASCUNZIS, ascunzisuri, s. n. 1. loc tainic, ferit de priviri. 2. Fig. Taina, secret. ◊ Loc. adv. Cu ascunzisuri = fara sinceritate; tainic. – Din ascunz (prez. ind. al lui ascunde) + suf. -is.
PIEZIS, -A, piezisi, -e, adj., adv. 1. (Care este) aplecat intr-o parte, oblic, diagonal; p. ext. stramb. ◊ Expr. A zambi piezis = a zambi din coltul gurii cu ironie, cu rautate, cu amaraciune. 2. (Care se afla) in sau cu panta (foarte) repede. 3. Fig. (Care este, se face etc.) ocolit, indirect; p. ext. (care are loc) (pe) ascuns, (pe) furis, tainic. 4. (In legatura cu verbe ca „a privi”, „a se uita” etc. sau cu substantive ca „privire”, „ochi”) (Care este, se face etc.) lateral, dintr-o sau intr-o parte; (care este) sasiu, crucis; fig. (in mod) banuitor, iscoditor. – Piez2 + suf. -is.
ASCUNS1 s. n. Faptul de a (se) ascunde. ◊ De-a ascunsul sau de-a (v-ati) ascunselea = numele unui joc de copii in care toti jucatorii se ascund, afara de unul, care ii cauta pe ceilalti. ◊ loc. adv. In sau pe (sub) ascuns = tainic, pe furis. – V. ascunde.
D****C adj. ascuns, dosit, ferit, izolat, laturalnic, retras, singuratic, tainic, tainuit, (rar) laturas, (inv. si reg.) sacret, (reg.) laturis. (locuri ~.)
tainic, -A, tainici, -ce, adj. 1. Plin de mister; misterios. 2. Nestiut, necunoscut, neinteles de altii, secret. ♦ Intim. 3. (Despre locuri) Ascuns, ferit. ♦ (Despre oameni) Retras, singuratic, izolat. 4. Discret, tacut, inchis. – Din sl. tajnu, -niku.
