MAS, masuri, s. n. (Reg.) Faptul de a manca; popas (peste noapte); p. ext. loc de popas peste noapte. ♦ Gazduire peste noapte. – Lat. mansum.

CONAC, conace, s. n. I. 1. Casa boiereasca la tara, pe o mosie. 2. Resedinta a unui ispravnic sau a unui subprefect, a unui vizir sau a unui pasa; cartier oficial. II. (Inv.) 1. loc de popas; popas. 2. Distanta de la un loc de popas la altul. 3. Interval de timp egal cu o jumatate de zi. – Din tc. konak.

conac, conace, s.n. (inv.) 1. casa boiereasca la tara, pe o mosie. 2. resedinta a unui ispravnic sau a unui subprefect. 3. hotel turcesc. 4. loc de popas; statie de posta; popas. 5. han, gazda. 6. distanta de la un loc de popas la altul; posta. 7. interval de timp egal cu o jumatate de zi. 8. locuinta ciobaneasca departe de sat. 9. una din cele trei parti ale zilei de lucru. 10. una din cele trei mancari de peste zi. 11. zi de lucru. 12. vas pentru gatirea bucatelor.

conac (conace), s. n. – 1. Oprire, popas, halta. – 2. Perioada de timp, etapa. – 3. Han, loc de popas. – 4. Resedinta oficiala a solilor turci pe linga domnii Moldovei si Munteniei. – 5. Resedinta unei autoritati sau societati oficiale. – 6. Resedinta, casa boiereasca. – 7. Casa izolata, departe de o localitate. – 8. Diviziune a zilei de munca, corespunzind intervalului dintre doua mese, timp in care se lucreaza fara intrerupere. – 9. Una din cele trei mese zilnice: conacul intii de dimineata, conacul al doilea (la prinz), cina de seara. – 10. Provizii, alimente. – Mr. cunache, megl. cunac. Tc. konak (Roesler 596; Seineanu, II, 142; Meyer 196; Lokotsch 1202; Ronzevalle 142), cf. ngr. ϰονάϰι, alb., bg. konak. – Der. conaci, vb. (a se opri, a poposi; a gazdui, a hrani); conaceala, s. f. (oprire, popas); conacar, s. m. (dregator insarcinat cu organizarea gazduirii domnitorului sau a dregatorilor in misiune; flacau care il insoteste pe mire la nuntile populare), in cel de al doilea sens confundindu-se cu colacer sau colacar; conacciu, s. m. (persoana insarcinata cu gazduirea domnitorului), din tc. konakci (Seineanu, II, 144).

MANSION s. n.. 1. (ant.) loc de popas pentru calatori si curieri oficiali de-a lungul unui drum in lumea romana. 2. (in evul mediu) parte a decorului unui teatru unde se desfasura succesiv actiunea fiecarei scene. (< fr. mansion, lat. mansio)

RECI, com. in jud. Covasna, situata in E depr. Sfantu Gheorghe, la poalele S ale m-tilor Bodoc, pe cursul inf. al Raului Negru; 2.210 loc. (2005). Halta de c. f. (in satul Bita). Expl. de gresii. Moara (sec. 19). Topitorie de in. In perimetrul com. R. are loc o ingustare a vaii Raului Negru („stramtoarea” sau „poarta” de la R.) prin care se face trecerea din depr. Sfantu Gheorghe in depr. Barsei. Pe terit. satului R. au fost descoperite (1957-1959) vestigiile unor asezari suprapuse datand din Neolitic, din prima Epoca a fierului (Hallstatt) din sec. 3-4, precum si un cimitir de inhumatie din sec. 10-11. In satul R., mentionat documentar in 1334, se afla azi o biserica reformata, reconstruita in 1515, cu transformari din 1857 si un conac din 1717. In arealul com. R. exista numeroase dune de nisip (Dunele de la R.), cu inaltimi cuprinse intre 3 si 12 m, a caror orientare (NE-SV) se datoreaza vantului Nemira care abate in aceasta zona cu o deosebita intensitate. Intre dune sunt cantonate mai multe mlastini si lacuri cu forme alungite. Aceasta zona de dune, extinse pe o supr.de 8 km², era acoperita in sec. 19 de un mestecanis intins („Mestecanisul de la R.”) care a fost treptat afectat de taieri, ceea ce a determinat aparitia nisipurilor miscatoare. Ulterior a luat o mare extindere aninul, alaturi de care s-au plantat pinul negru, plopul canadian, stejarul s.a., oprindu-se inaintarea dunelor. O parte a campului de dune a fost transformata in teren agricol. In portiunea in care se mai pastreaza peisajul naturala fost constituita rezervatia Mestecanisul Reci – Baltile de la Uzun – Santionlunca, in supr. totala de 2.000 ha. Pe o mica portiune din rezervatia naturala se mai afla mesteceni batrani, rari. In NE acestei zone nisipoase, unde terenul este mai umed si ochiurile de apa sunt mai mari si mai numeroase, se afla un aninis intins. Aici se intalnesc plante plutitoare, ca nufarul alb (Nymphea alba) si Aldrovanda vesiculosa si plante higrofile, ca roua cerului (Drosera rotundifolia), sapte degete (Comarum palustre). Fauna este abundenta si diversa, aici fiind un important loc de popas pentru pasarile de apa. Tot aici exista si un batracian interesant, considerat relict glaciar, broasca de mlastina (Rana arvalis).

SANISLAU, com. in jud. Satu Mare, situata in C. Carei, la granita cu Ungaria; 3.670 loc. (2005). Statie de c. f. (in satul S.). Viticultura. Pomicultura. Complex avicol. Pe terit. satului Ciumesti, atestat documentar in 1306, au fost descoperite (1961-1965) urmele mai multor asezari suprapuse datand din Paleolitic, Neolitic, Epoca bronzului, perioada dacica si din perioada de trecere la feudalism. In arealul satului Berea au fost identificate vestigiile unei asezari dacice (sec. 3-2 i. Hr.) in care s-a gasit ceramica autohtona, lucrata cu mana, ceramica, celtica, lucrata la roata (vase mari cu gat inalt, castroane) s.a., iar in satul S., mentionat documentar in 1306, a fost scoasa la iveala o necropola feudala timpurie (sec. 10-12) cu morminte de cneji romani. In satul Ciumesti se afla o biserica din sec. 15 (azi biserica reformata), in stil gotic, o biserica ortodoxa cu hramul Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (sec. 18) si o biserica romano-catolica (1856). In arealul com. S. se afla o rezervatie naturala, reprezentata printr-un sector de campie nisipoasa, cu portiuni depresionare, cu exces de umiditate, cuprinse intre siruri de dune, cu vegetatie si fuana caracteristice, intre care trifoistea (Menyanthes trifoliata) si broasca de mlastina (Rana arvalis). Important loc de popas pentru pasarile de apa, migratoare.

STATIE s.f. 1. Oprire, popas. ♦ loc, punct unde se opresc sau stationeaza vehiculele publice (trasuri, masini etc.) pentru a astepta calatorii. ♦ loc unde se opresc trenurile, tramvaiele, autobuzele pentru imbarcarea si debarcarea calatorilor. 2. Asezamant, institutie pentru efectuarea unor cercetari stiintifice, bazate mai ales pe observarea anumitor fenomene. 3. Pozitie, loc. ♦ loc de unde se fac emisiuni radiofonice etc. ♦ Statie electrica = ansamblu de instalatii electrice care serveste la colectarea energiei electrice de la surse, la transformarea si distributia ei; (astr.) statia planetelor = pozitie pe traiectoria aparenta a planetelor pe cer cand acestea par nemiscate pentru un timp. [Gen. -iei. / cf. fr. station, it. stazione, lat. statio].

conac n., pl. e (turc. konak, popas, d. konmak, a minca, a poposi; ngr. konaki, alb. bg. konak). Statiune, popas, loc de oprire (han, statiune postala [odinioara] s. a.). Rezidenta unui vizir sau unui pasa (V. beilic). Rezidenta unui ispravnic (V. tact 2). Curtea (casa) boierului la mosie (sud). Timpu zilei pe la 9 dimineata si pe la 2 dupa ameaza [!] (cind lucratorii de la cimp se odihnesc). Distanta intre doua conace (loc sau timp): cale de trei conace, ziua de munca are trei conace (de la 4-9, de la 9-2 si 2-7). A face conac, a poposi. V. mansiune.

DEJUGATOARE, dejugatori, s. f. (Rar) loc de popas unde se dejuga boii pentru a-i lasa sa se odihneasca. – Dejuga + suf. -atoare.

MANSIO s.n. (Ant.) loc de popas pentru calatori si curieri oficiali de-a lungul unui drum in lumea romana. [Pron. -si-o. / < lat. mansio].

popas (popasuri), s. n. – 1. Oprire, odihna. – 2. Pauza in procesiunile mortuare. Sl. popasu „pasune” (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, 150; Conev 68), cf. pol., sb. popas „oprire pentru a hrani turma”. – Der. poposi, vb. (a opri pentru odihna, a face popas), in loc de *popasi, datorat labialei precedente, cf. zabovi.

OPRIRE, opriri, s. f. Actiunea de a (se) opri si rezultatul ei; incetare a unei actiuni, a unei miscari, ramanere pe loc; stationare, stagnare; oprit¹. ◊ loc. adv. Fara oprire = neintrerupt, neincetat, continuu. ♦ (Concr.) loc unde se opreste cineva sau ceva; statie, popas. ♦ Tinere pe loc, retinere. ♦ (Inv.) Interdictie, prohibitie, piedica, opreliste. – V. opri.

COLIND, colinde, s. n. Faptul de a colinda. 1. Obiceiul de a colinda. 2. Cantec traditional cantat de cete de copii, de flacai sau de adulti cu prilejul sarbatorilor de Craciun si de Anul Nou; colinda. 3. Umblet din loc in loc, intrerupt de popasuri. – Din colinda (derivat regresiv).

LUNCA CORBULUI, com. in jud. Arges, situata in Campia Pitestiului, pe raul Cotmeana; 3.162 loc. (2000). Nod rutier. popas turistic. Bisericile Sf. Maria, Sf. Nicolae si Sfintii Voievozi (sec. 18), in satul Padureti si biserica de lemn Adormirea Maicii Domnului (sec. 19), in satul Catane.

popas, popasuri, s. n. 1. Oprire pentru odihna in timpul unui drum mai lung; sedere mai indelungata intr-un loc (in timpul unei calatorii). ♦ (Pop.) Pauza in timpul unei activitati; odihna. ◊ loc. adj., adv. Fara popas (sau popasuri) = neincetat, neintrerupt; continuu. ◊ loc. adv. (Rar) In popasuri = agale, alene, cu intreruperi. ◊ Expr. A nu avea popas (sau popasuri) = a nu avea astampar, a nu avea liniste, a nu-si gasi locul. 2. loc in care se opreste cineva pentru a poposi; loc destinat pentru oprire. – Din sl. popasu.

SEDERE, sederi, s. f. 1. Faptul de a sedea. ♦ Lipsa de activitate; lenevie, inactivitate. 2. popas facut intr-un loc pentru a petrece un anumit timp; timp petrecut intr-un loc. 3. (Inv.) Domiciliu, locuinta. – V. sedea.

STANISTE, stanisti, s. f. 1. (Reg.) loc racoros, umbros unde se odihnesc vitele vara, in timpul caldurilor de la amiaza; zacatoare. ♦ (Ir.) loc de intalnire, de popas. 2. (Mil.; inv.) Tabara, cantonament. – Din sl. staniste.

POPOSIRE s. 1. oprire, zabovire. (~ lui intr-un loc pentru odihna.) 2. v. popas.

POPOSI, poposesc, vb. IV. Intranz. 1. A se opri pentru a se odihni (putin) in cursul unei plimbari, al unei calatorii, al unui mars. ♦ A trage, a manea undeva. ♦ Tranz. (Rar) A da ospitalitate celui care face popas. 2. A se opri intr-un loc cu o treaba, cu un interes. – Din popas.

oturac, oturace, s.n. (inv.; mai ales la pl.) 1. popas mai lung al armatei intr-un loc; bivuac. 2. lemnele incovoiate formand scheletul luntrei.

CANTONAMENT ~e n. 1) popas intr-o localitate a unei trupe militare in mars; campament; tabara; bivuac; lagar. 2) loc unde sunt cantonate trupele; cartier. 3) loc de cazare a sportivilor in timpul antrenamentelor speciale. ~ de alpinisti. /<fr. cantonnement

LAGAR ~e n. 1) popas intr-o localitate a unei trupe militare in mars; cantonament; campament; tabara; bivuac. 2) loc unde sunt inchisi prizonierii de razboi sau detinutii politici. 3) Comunitate de oameni sau de tari care urmaresc acelasi scop social-politic. 4) Organ de masina care sprijina si ghideaza un ax sub un arbore, permitandu-i miscarea (de rotatie). /<germ. Lager

A DESCALECA descalec intranz. 1) A se da jos de pe cal. 2) A se stabili definitiv intr-un loc, punand inceputurile unei tari. 3) inv. A se opri pentru odihna in cursul unui drum; a face un popas; a poposi. /<lat. discaballicare

TABARA, tabere, s. f. 1. loc (intarit) unde stationeaza trupele un timp mai indelungat in vederea efectuarii de exercitii practice pe teren cu efective de mari unitati; tabie (2). ♦ popas; etapa. 2. Asezare vremelnica in corturi. ♦ Asezare (in aer liber) pentru adapostirea copiilor, a elevilor, a muncitorilor etc. aflati la odihna sau a sportivilor in timpul antrenamentelor. ♦ (Sport) Cantonament. 3. Grup de care in mers sau in popas; convoi. 4. (Inv.) Oaste; p. ext. multime, gloata. 5. Grup de oameni opus altui grup; grupare, asociatie care lupta pentru o anumita cauza. – Din sl. taboru.

VAMA, vami, s. f. 1. Institutie de stat care se ocupa cu evidenta si controlul asupra intrarii si iesirii din tara a marfurilor, mijloacelor de transport etc. si care percepe taxele legale pentru aceste bunuri; loc, punct in care functioneaza aceasta unitate. ♦ Taxa care se plateste ca un bun sa treaca dintr-o tara in alta sau (in trecut) dintr-o regiune in alta a tarii. ◊ loc. vb. a pune vama = a vamui. ♦ Cantitate de graunte care se percepe la moara ca taxa in natura pentru macinat; uium. 2. (In credintele populare) Fiecare dintre cele sapte (sau noua) popasuri (in vazduh) prin care se crede ca trebuie sa treaca sufletul mortului pentru a ajunge in cer. ♦ Bani pe care trebuie sa-i plateasca mortul ca sa poata trece si calatori pe lumea cealalta. – Din magh. vam.

popas ~uri n. 1) Oprire pentru odihna (in timpul unui drum, unei calatorii). ◊ Fara ~ a) fara a se opri in timpul unei calatorii; b) fara intrerupere; neincetat. 2) Intrerupere temporara in timpul unei activitati; repaus; pauza. Vreme de ~. 3) loc de oprire pentru odihna. 4) pop. Distanta de la o oprire pentru odihna pana la alta. Cale de trei ~uri. /<sl. popasu

STATIE s. f. 1. oprire, popas. ◊ punct de oprire, stationare a vehiculelor de transport public pentru imbarcarea si debarcarea calatorilor, incarcarea sau descarcarea marfurilor etc. 2. asezamant, institutie pentru efectuarea unor cercetari stiintifice, bazate pe observarea anumitor fenomene. ◊ punct geodezic din care se fac observatii. 3. pozitie, loc. ♦ ~ de benzina = punct de aprovizionare cu combustibil, ulei si apa a autovehiculelor. ◊ loc de unde se fac emisiuni radiofonice, de televiziune etc. ♦ ~ electrica = ansamblu de instalatii electrice la colectarea energiei electrice de la surse, la transformarea si distributia ei. 4. a planetelor = pozitie pe traiectoria aparenta a planetelor pe cer cand acestea par nemiscate pentru un timp. ♦ ~ spatiala (sau cosmica) = satelit artificial sau vehicul cosmic plasat pe o orbita in jurul Pamantului, servind ca laborator sau observator extraatmosferic ori ca rampa de lansare spre alte planete. (< it. station, lat. statio)

SALISTEA DE SUS, oras in jud. Maramures, situat in SE depr. Maramures, la poalele NE ale m-tilor Tibles, pe cursul superior al raului Iza; 5.185 loc. (2005). Centru de pielarie, cojocarie, de arhitectura si de port popular. In satul S. de S., atestat documentar in 1365, se afla doua biserici de lemn cu acelasi hram – Sf. Nicolae, una numita biserica Nistorestilor sau Biserica din Deal (1650, incendiata de tatari in 1717 si refacuta ulterior) si alta biserica Buruienilor sau Biserica din Vale (1722, cu picturi originare). popas turistic.