TIPOLITOGRAFIE, tipolitografii, s. f. Procedeu de imprimare a unor texte culese cu litere mobile, mai intai pe hartie de transport si apoi pe forme de tipar plan (placa litografica sau metal). – Din fr. typolithographie.

TIPOLITOGRAFIE s.f. Procedeu de imprimare a unor texte culese cu litere mobile, mai intai pe hartie si apoi pe piatra litografica sau placa de metal. [Gen. -iei. / < fr. typolithographie].

TIPOLITOGRAFIE s. f. procedeu de imprimare a unor texte culese cu litere mobile, mai intai pe hartie si apoi pe piatra litografica sau placa de metal. (< fr. typolithographie)

clisez v. tr. (fr. clicher). Stereotipez, intiparesc intr´un metal topit o pagina compusa din litere mobile ca sa nu mai am nevoie sa mai culeg acea pagina vre-odata.

TABELAR, -A, tabelari, -e, adj. In forma de tabel (1). ◊ Tiparire tabelara = sistem de tiparire (folosit inainte de descoperirea literelor mobile) cu ajutorul unor tablite de lemn pe care era gravat textul. – Din fr. tabellaire.

COMPOSTOR, compostoare, s. n. 1. Aparat mecanic, cu litere si cifre mobile, folosit pentru a imprima data si uneori numarul trenului (sau al altui vehicul) pe un bilet de calatorie. 2. Aparat pentru perforat biletele in vehiculele de transport in comun cu autotaxare. – Din fr. composteur.

CULEGAR, culegare, s. n. Instrument de metal de forma unei cutii alungite, cu trei pereti, dintre care unul mobil, care serveste tipografului sa aseze una cate una literele in randuri egale, formand textul de imprimat; vingalac. – Culege + suf. -ar.

CAZIER s.n. 1. Cazier judiciar = fisa cuprinzand totalitatea datelor adunate de justitie referitor la antecedentele judiciare ale unui individ. 2. mobila compartimentata unde se pastreaza acte, dosare etc. 3. (Poligr.) Dulapior in care se pastreaza casetele cu litere. [Pron. -zi-er. / < fr. casier].

CAR³, caruri, s. n. Piesa cilindrica mobila pe care se fixeaza hartia la masina de scris, facand posibila (prin deplasare) scrierea succesiva a literelor si a randurilor. – Dupa engl. [typewriter] carriage, fr. chariot.

CAR³, caruri, s. n. Piesa cilindrica mobila pe care se fixeaza hartia la masina de scris, facand posibila (prin deplasare) scrierea succesiva a literelor si a randurilor. – Dupa engl. [typewriter] carriage (fr. chariot).

CAZIER s. n. 1. mobila compartimentata unde se pastreaza acte, dosare etc. ♦ ~ judiciar = fisa de evidenta cu datele privind antecedentele penale ale unei persoane. 2. (poligr.) dulapior in care se pastreaza litere. (< fr. casier)

PATRITA, patrite, s. f. (Tipogr.) 1. Piesa componenta, de obicei mobila, cu care se preseaza materialul intr-o matrita si al carei relief constituie negativul obiectului matritat. 2. Piesa a masinii tipografice pe care se graveaza in relief o litera sau un semn tipografic si cu ajutorul careia se obtine matrita necesara la turnatul literelor si al semnelor tipografice. – Din germ. Patrize.

CLAPA, clape, s. f. 1. Fiecare dintre dispozitivele instrumentelor muzicale de suflat, care servesc la inchiderea sau la deschiderea unor orificii prin care trece curentul de aer ce produce sunetele; fiecare dintre elementele mobile ale claviaturii unui pian, unei o**i etc. care prin apasarea cu degetele, declanseaza mecanismul de producere a sunetelor. ♦ Mic disc in mecanismul masinilor de scris si al unor masini de calculat, fixat la capatul unei parghii articulate si care prin apasare, face sa se imprime litera sau cifra insemnata pe el. ♦ Orice parte terminala a unui sistem tehnic de actionare care, prin manevrare (cu mana), efectueaza o anumita operatie. 2. Placa articulata care serveste la inchiderea sau la deschiderea unui orificiu. 3. Bucata de stofa care acopera deschizatura buzunarului unei haine. ♦ Fiecare dintre cele doua bucati de stofa sau de blana mobile, atasate lateral la unele caciuli, pentru a proteja urechile contra frigului. 4. (Rar) Capac. ◊ Expr. (Fam.) A trage (cuiva) clapa = a insela, a pacali (pe cineva). – Din germ. Klappe.

ROMAN, -A adj. Propriu Romei antice sau Imperiului roman. ♦ (Despre caractere tipografice) Format din linii perpendiculare si unghiuri drepte. ♦ Cifre romane = cifre reprezentate prin litere sau combinatii de litere. ♦ Arta romana = arta dezvoltata in Roma antica si apoi in Imperiul roman intre sec. IV i.e.n. si IV e.n., care se caracterizeaza in arhitectura prin edificii grandioase de o mare diversitate, in sculptura cultivand cu precadere portretul puternic individualizat, iar in pictura prin ansambluri de fresca si de mozaic cu tematica bogata. ♦ Balanta romana = balanta formata dintr-o parghie cu brate neegale, mobila in jurul unui ax orizontal, pe bratul mai lung si gradat alunecand o greutate care echilibreaza obiectul de cantarit. // s.m. si f. 1. Persoana care facea parte din populatia de baza a statului roman. 2. Locuitor al Romei. [< lat. romanus, cf. fr. romain, it. romano].